366 matches
-
exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim noi sunt însă de origine (cel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Almanahul Vacanța Cutezătorilor, 1989, p. 13 Fig. 35, p. 303 Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 32 Fig. 36, p. 306 Sandu Florea, În lumea lui Harap Alb Fig. 37, p. 311 Valentin Iordache, Epistaxis din hamsii, p. 15 Bibliografie Lucrări de mitologie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Idea Desigh & Print, Cluj, 2005. Barthes, Roland, Mithologies, trad. engleză Anette Lavers, The Noonday Press, New York, 1972. Barthes, Roland, Mitologii, trad. Maria Carpov, Institutul European, Iași, 1997
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Colegiul Noua Europă, Centrul de Istorie a Imaginarului, București, 1999. Deletant, Dennis; Pearton, Maurice, Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998. Florea, Sandu, În lumea lui Arap Alb, Editura Sport-Turism, București, 1980. Iordache, Valentin, Epistaxis din hamsii, MJM, Craiova, 2006. Izverniceanu, Dorin, Haiducul Adam Neamțu (des. Adam Moran), Facla, Timișoara, 1985. Khapaeva, Dina; Kopossov, Nicolaï, "Les demi-dieux dela mythologie soviétique. Étude sur les représentations collectives de l'histoire", în Annales: Économies, Sociétés, Civilisations, anul 47, nr. 4-5
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
după rufele-ntinse pe balcoane. Al șaselea e doar pentru profesori: camerele au frigider, televizor, aer condiționat, vedere la mare. Prizele merg.“ „Aha. Favoritisme. Pile. Discriminare. Noi stăm la profesori, nu?“ „Bineînțeles. Întâlnirea e-abia diseară. Propun să luăm niște hamsii prăjite de la pescari; au o cârciumioară pe plajă. Probabil că te suflă vântul, dar merită: aici și la pescăria din «2 Mai» sunt cele mai bune de pe Litoral.“ „Mulțumim pentru informație, domnule ghid. Propun altceva, să intrăm.“ Există anumite scene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acolo; doar muncitori în cizme și țigani desculți, care bat mingea după-masa. Și, oricum, pe vremea asta, îți dai seama că stăm înăuntru: te zboară alizeul, dacă ieși pe terasă.“ „Asta înseamnă că rămâne timp de-o plimbare. Și de hamsiile tale vestite. Apropo, mai știi ceva de Mihnea?“ „Nimic. În fond, el ne-a băgat în toată povestea asta. Și tocmai el s-a dat la fund.“ „S-a dat la fund sau l-au dat alții la fund, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
combinații), Maria a fost gata. Am coborât direct pe plajă, printre bărci și stabilopozi. Nisipul devenise apos, te invita să-l ocolești. Mirosea toată plaja a alge și sărătură. Ne-am așezat la o masă în pescărie și-am comandat hamsii și borș de pește cu mămăligă. Masa nu era de fapt o masă, ci un butuc ceva mai mare, proptit pe niște bolovani. Stăteai pe niște tabureți din lemn cu placaj; sub fund, citeai rezultate de meciuri de pe vremea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Garoafele miros a calomel, înseamnă că tabloul nu e-o copie (cine dracu’ s-ar fi chinuit să facă o copie cu vopsea toxică?!). Și-atunci, cum rămâne cu autorul, e sau nu e el?“ Am strâns un pumn de hamsii calde și l-am aruncat în gură. Făcusem o demonstrație de toată splendoarea, cum nu mă oboseam prea des: meritam o recompensă. Maria și-a tras fesul mai bine pe cap și m-a sărutat pe gură. Nici nu se-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spuse într-o doară. Ar fi dat orice să-mi umble prin minte, să afle fiecare gând. Nu știa că așa se duce dracului treaba, când ai spus totul și nu mai rămâne nimic de-ascuns. Am mai trimis niște hamsii pe lumea ailaltă: călduțe, sleite, mustind de ulei și lămâie. Îmi bombardam stomacul cu mortăciuni proaspete, scoase din cine știe ce putregai al Mării Negre; ăsta era tot farmecul. Și-oricum, trecusem de vârsta la care să-mi pese. Aveau un gust bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vârsta la care să-mi pese. Aveau un gust bun și-o culoare păstoasă, de nămol sărat. La fel ca aerul sau cerul care pâlpâia prin acoperiș. Doar pescarii și câțiva localnici știau când și unde trebuie să mergi după hamsii. Vara, le culegeai peste tot, de pe plaja „Cleopatra“ (paradisul sindicaliștilor), până la hotelul „Rex“ (unde intrai doar la costum) și de la vânzătorii ambulanți din parcul Tăbăcărie, până la bucătarii din Cazino: nu descopereai același gust. Se prăjeau în soare, ca niște degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de nimic. În Occident, asta se chema escrocherie imobiliară; la noi, privatizare strategică. Intrasem și eu în Grădină, și nu o dată. Era o terasă a Uniunii, unde premianți și leneși se-adunau deopotrivă la o bere și-o farfurie cu hamsii proaspete. Te împrieteneai cu băiatul vreunui scriitor, și-ajungeai chiar lângă bucătărie, la mesele cu tacâmurile pregătite. Farfuriile se înghesuiau frumos, pe rotundul mesei, ca spectatorii la o partidă de ruletă: scria pe ele COOP Neptun și câte-un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
redus datorită hibridizării cu păstrăvul curcubeu introdus de om, noua populație intrând în competiție cu cele originale (Dowling și Childs, 1992). Supraexploatarea rezervei de pește oceanic amenință în prezent multe specii valoroase de pești precum: sardina de Pacific (Sardinops coerulea), hamsia peruană (Engraulis ringens), hamsia de California (Engraulis mordax) etc. Din totalul de 3.000 de specii de amfibieni cunoscute, 59 de specii (2%) sunt amenințate cu extincția, 2 specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Cauze: * 35% dintre extincțiile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păstrăvul curcubeu introdus de om, noua populație intrând în competiție cu cele originale (Dowling și Childs, 1992). Supraexploatarea rezervei de pește oceanic amenință în prezent multe specii valoroase de pești precum: sardina de Pacific (Sardinops coerulea), hamsia peruană (Engraulis ringens), hamsia de California (Engraulis mordax) etc. Din totalul de 3.000 de specii de amfibieni cunoscute, 59 de specii (2%) sunt amenințate cu extincția, 2 specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Cauze: * 35% dintre extincțiile peștilor se datorează pierderii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alt șoc osmotic, pentru că, distilat ce este, vodca nu conține electroliți. Și e cu mult mai scumpă. Le propun - și celor de acum, și celor ce vor veni - o soluție mai ieftină și conformă României de astăzi: o mână de hamsii ori de măsline și un cofăel de apă... chioară. Adică mîncarea săracului... „Sâmbătă cu prieteni“, 9 septembrie 2000, ora 17,50 58. O dihotomie nefericită Mi-aduc aminte de copilărie. Căci și omenirea a avut una. Pe atunci ascultam povești
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aprilie, după „Primăvara de la Chișinău”, cum, pe drept cuvânt, ar trebui să se numească „revoluția din aprilie”, opusă, în esență, „Tezelor din aprilie”, lansate de Lenin. Voronin își va pune samavoarul și va rumega gânduri antiromânești, amestecate cu votcă și hamsii. Va visa la o Moldovă mare, mare, mai mare ca a lui Ștefan cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia unei națiuni noi și a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
00 3. Capelin 15 10,00 4. Cod 20 12,00 5. Macrou 15 12,00 6. Hering 15 12,00 7. Cambula 25 12,00 8. Merlucius 20 12,00 9. Thay 15,00 10. Calcan 15,00 11. Hamsie 7 7,75 ------------------------------------------------------------- - lei/kg - ------------------------------------------------------------- SPECIA Prețul cu amănuntul ------------------------------------------------------------- PESTE DECAPITAT-EVISCERAT 1. Stavrid 18,00 2. Cambula 20,00 3. Cod 20,00 4. Hering 20,00 5. Macrou 20,00 6. Merlucius 20,00 PESTE FILEURI 1. Cod 28
DECRET nr. 198 din 11 august 1980 privind preţurile cu amănuntul şi de producţie la peştele oceanic şi marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127855_a_129184]
-
45 1.12. coregon (Coregonus sp.) 22 1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40 1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 1.15. chefal (Mugil sp.) 25 1.16. fusar (Aspro streber) 12 1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7 1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7 1.19. lin (Tinca tinca) 25 1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25 1.21. lostrița (Hucho hucho) 65 1.22. morunaș (Vimba vimba) 25 1.23. mreana (Barbus barbus) 27 1.24. morun (Huso huso) 170 1
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
Aterina Atherina boyeri 3. Bacaliar Merlangius merlangus euxinus 4. Barbun Mullus bărbătuș 5. Calcan Scophthalmus spp. 6. Cambula Platichthys flesus flesus 7. Câine de mare, rechin Squalus acanthias 8. Garid, garid de piatră Palaemon serratus 9. Gingirica Clupeonella cultriventris 10. Hamsie Engraulis encrasicolus 11. Hanos Mesogobius batrachocephalus 12. Laban, chefal Mugil cephalus 13. Limba de mare comună Solea vulgaris 14. Lufar Pomatomus saltatrix 15. Midie Mytilus galloprovincialis 16. Milacop Umbrina cirrosa 17. Morun Huso huso 18. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 19. Pălămida
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
Pandalus borealis 18. Crevete roșu Aristeus antennatus 19. Diagramă Plenctorhynchus mediterraneus 20. Dintos Dentex dentex 21. Dentex Dentex spp. 22. Dorada Sparus auratus 23. Eglefin Melanogrammus aeglefinus 24. Epinefel Epinephelus spp. 25. Garid Cracon cracon 26. Grenadier Melacocephalus laevis 27. Hamsie Engraulis encrasicolus 28. Halibut Hippoglossus hippoglossus Halibut african Psettodes belcheri, Psettodes bennetti Halibut indian Psettodes erumei Halibut negru Reinhardtius hippoglossoides 29. Hering Clupea harengus Hering american Alosa sapidissima Hering de primăvară Alosa psedoharengus 30. Homar Homarus gammarus 31. Laban, chefal
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneată) 0,1 art. 8 art. 9 3.2.6. Crustacee, exceptând carnea
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
Pești din specia Boreogadus șaida - 20 0302.69.41 ---- Merlani (Merlangus merlangus) - 20 0302.69.45 ---- Mihalti-de-mare (Molva spp.) - 20 0302.69.51 ---- Pești marini de Alaska (Theragra chalcogramma) și pești marini din specia Pollachius pollachius - 20 0302.69.55 ---- Hamsii (anșoa) (Engraulis spp.) - 20 0302.69.61 ---- Dorada de mare din specia Dentex dentex și Pagellus spp. - 20 ---- Pești marini din specia Merluccius și specia Urophycis. ----- Pești marini din specia Merluccius: 0302.69.66 ------ Pești marini din genul Merluccius capensis
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Altele - 25 1604.14.90 --- Bonite (Sarda spp.) - 25 1604.15 -- Scrumbii --- Din specia Scomber scombrus și Scomber japonicus: 1604.15.11 ---- File - 25 1604.15.19 ---- Altele - 25 1604.15.90 --- Din specia Scomber australasicus - 25 1604.16.00 -- Hamsii (anșoa) (Engraulis eurasicholus) - 25 1604.19 -- Altele: 1604.19.10 --- Salmonide, altele decât somoni - 25 --- Pești de genul Euthynnus, alți decât peștii săritori (Euthynnus (katsuvtonus) pelamis): 1604.19.31 ---- File denumit "spate" - 25 1604.19.39 ---- Altele - 25 1604.19
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
1604.19.98 ----- Altele - 25 1604.20 - Alte preparate și conserve din peste: 1604.20.05 -- Preparate din surimi - 25 -- Altele: 1604.20.10 --- De somoni - 25 1604.20.30 --- De salmonide, altele decât somonii - 25 1604.20.40 --- De hamsii (anșoa) (Engraulis eurasicholus) - 25 1604.20.50 --- De sardine, de bonite, de scrumbii din specia Scombeor scombrus și - 25 Scomber japonicus și de pești din specia Orcynopsis unicolor 1604.20.70 --- De toni, de pești săritori și de alți pești
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului natural puțin modificat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
prezentare: Pe un platou de ceramică de Horezu mare se așează următoarele preparate tradiționale românești, alături de o țuică fiartă. Se pune pe platou jumări mari de porc sau de cocoș gras, slănină afumată cu ceapă roșie, brânză de burduf felii, hamsii (peștișori afumați) la grătar, mici românești proaspeți făcuți pe grătar la cărbune, șoric de porc fript pe grătar și făcut rulouri, jumătăți de nucă decojite, mere ionatane 8 - 10 bucăți. Acest platou este specific românesc și aspectuos, apetisant. Poftă bună
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
creier, dar nu se mai poate ridica: bateria s-a uzat. - Acu’, asta e... Faceți ce vreți, bă! le-am spus. Vindeți tot și luați bani. Dacă are cine cumpăra... Mafia de pe Calea Păcii Acuarelă de Brăila, cu ochi de hamsie în loc de icre negre. Pui geana pe o fătucă, ea - nu și nu! și, până la urmă, da, da’ ajungi să dai cu subsemnatu’ la Poliție. Îți face dosar beton, ești bun de pârnaie, însă aici intervine creștinește plutonierul să cazi la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]