5,969 matches
-
departe, ca un far, punctând dealul, colina care se închide mai apoi cu indiferență majestoasa în codrii cărora nimeni nu le cunoaște cu adevarat istoria nici dimensiunile topografice. De câțiva ani buni, Mărțina Sâmbure a ales să locuiască în fostul han de la răscrucea drumurilor din apropiere. Cunoaște deja locul că pe propriile-i buzunare. De aceea, poate, nu o mai incită, nu o mai impresionează că în ziua în care a ajuns pentru prima dată aici, cu un autocar înțesat de
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
nu deplasări) și de consumul de combustibil pe lună, singură puteți hotărî dacă este necesară sau nu întocmirea foilor de parcurs sau puteți justifica consumul numai în baza bonurilor fiscale de combustibil completate conform prevederilor legale. ( D.B.) ÎNTREABĂ: Dl IOAN HAN, Timișoara. Sunt născut în august 1950 și am o vechime în muncă de 33 de ani, din care 25 de ani în grupa a II-a și 4 ani în grupa I. Sunt revoluționar. Când pot trece la pensie pentru
Agenda2004-25-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282549_a_283878]
-
despre multe ședințe de guvern și de la Palatul regal și talentul lui, cât este, se manifestă sporadic. într-adevăr, în Amintirile din copilărie sunt de reținut unele pagini ca acelea consacrate drumului de la Tg. Ocna la Slănic, în care evocă hanul, pe birjarul Ioil, cu landoul său "tras pe patru cai mărunți, cu talăngi la gât." Apare și câte un portret, ca, de exemplu, al lui D. Ollănescu-Ascanio, diplomatul solemn și protocolar. Dar în jurnalul său politic n-am prea remarcat
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
vesel: „Gata, domnilor! “ - și pornesc(...); caii gonesc în trap mărunt, ca și cum povara din urma lor - diligența, călătorii, butoaiele și celelalte ar fi ușoare, ca un fulg“. Încă un pocnet de bici, și „caii se năpustesc în galop mare“, până la primul han, unde se schimbă caii, iar călătorii coboară și „bat din picioare să se încălzească, trăgând cu ochii lacomi la focul ce sclipește în cârciumă și la crenguțele de ilic cu bobițe roșii, care împodobesc ferestrele hanului“. N-apucă să se
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
galop mare“, până la primul han, unde se schimbă caii, iar călătorii coboară și „bat din picioare să se încălzească, trăgând cu ochii lacomi la focul ce sclipește în cârciumă și la crenguțele de ilic cu bobițe roșii, care împodobesc ferestrele hanului“. N-apucă să se bucure mai mult, că vizitiul strigă: „Haideți, domnilor“, și diligența se năpustește din nou la drum deschis. Pe astfel de șosele, diligențele, la care se înhămau cai puternici și rezistenți, distanța de la Londra la Oxford (90
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
să călătorească pe bancheta din spate a diligenței. În Principatele Române, călătoria se făcea, de asemenea, cu diligența și poștalionul. Doctorul englez W. McMichael, care a călătorit pe meleagurile noastre în anii 1817-1818, scria că surugiul, grăbit să ajungă la han înainte de căderea nopții, „mâna caii, cu cuvinte care ne făceau să ne uităm îngroziți la starea nenorocitelor noastre briște“; în zadar, l-a rugat „să meargă încetinel“, pentru că el, abia s-a înduplecat „să lase caii la micul galop“. Nicolae
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
cu diligența până la Giurgiu, de unde se călătorea cu vaporul la Budapesta; mai departe, se călătorea „combinat“ tren-diligență, până la Cernăuți, și de acolo, cu trăsura la Iași. În Transilvania și Banat drumurile fiind incomparabil mai bune, diligențele plecau și soseau la hanurile de popas după ore dinainte știute. O mărturisește Dinicu Golescu („Însemnare a călătoriei mele“), care, în toamna anului 1825, pleacă din Brașov, spre Budapesta, pe „drumul cel mare al poștei“: Sibiu-Sebeș-Deva-Făget-Lugoj-Timișoara, oraș pe care-l consideră „vrednic de descriere, cu
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
roșu, pentru a avertiza călăreții, conducătorii de căruțe și de diligențe, că vine „diavolul“; autobuzul cu aburi putea să circule numai cu 4 mile (6,346 km) la țară și cu 2 mile (3,218 km) în sate și orașe. Hanurile de altădată Pe vremea diligenței locurile de popas - hanurile - erau așteptate nu doar pentru schimbarea cailor; hanurile reprezentau pentru pasageri pretextul de a face noi cunoștințe, cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
de diligențe, că vine „diavolul“; autobuzul cu aburi putea să circule numai cu 4 mile (6,346 km) la țară și cu 2 mile (3,218 km) în sate și orașe. Hanurile de altădată Pe vremea diligenței locurile de popas - hanurile - erau așteptate nu doar pentru schimbarea cailor; hanurile reprezentau pentru pasageri pretextul de a face noi cunoștințe, cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau drumurile țării, fiind locuri de ospeție și întâlnire ale
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
putea să circule numai cu 4 mile (6,346 km) la țară și cu 2 mile (3,218 km) în sate și orașe. Hanurile de altădată Pe vremea diligenței locurile de popas - hanurile - erau așteptate nu doar pentru schimbarea cailor; hanurile reprezentau pentru pasageri pretextul de a face noi cunoștințe, cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau drumurile țării, fiind locuri de ospeție și întâlnire ale drumeției. Să ne amintim de Hanu Ancuței, care
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
orașe. Hanurile de altădată Pe vremea diligenței locurile de popas - hanurile - erau așteptate nu doar pentru schimbarea cailor; hanurile reprezentau pentru pasageri pretextul de a face noi cunoștințe, cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau drumurile țării, fiind locuri de ospeție și întâlnire ale drumeției. Să ne amintim de Hanu Ancuței, care trăiește, astăzi, înveșnicit de povestirile lui Mihail Sadoveanu. Dar, hanul chiar a existat aievea, încă de la începuturile veacului al XVIII-lea și
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau drumurile țării, fiind locuri de ospeție și întâlnire ale drumeției. Să ne amintim de Hanu Ancuței, care trăiește, astăzi, înveșnicit de povestirile lui Mihail Sadoveanu. Dar, hanul chiar a existat aievea, încă de la începuturile veacului al XVIII-lea și, să știți, dumneavoastră, iubiților prieteni, „că hanul acela al Ancuței era ca o cetate, în cuprinsul lui se puteau oploși oameni și vite și căruțe“. Aici, când „soarele
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
ospeție și întâlnire ale drumeției. Să ne amintim de Hanu Ancuței, care trăiește, astăzi, înveșnicit de povestirile lui Mihail Sadoveanu. Dar, hanul chiar a existat aievea, încă de la începuturile veacului al XVIII-lea și, să știți, dumneavoastră, iubiților prieteni, „că hanul acela al Ancuței era ca o cetate, în cuprinsul lui se puteau oploși oameni și vite și căruțe“. Aici, când „soarele se cufunda înspre tărâmul celălalt și luneca în tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatră, găurile negre ale ușilor
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
ferestrelor. Și atunce, căpitanul Isac din Bălăbănești, învăpăiat de vin din ulceaua nouă, a prins-o pe hangița Ancuța de mijloc, îngânând viers cu lăutarii: «Trage mândro, cu bobii... Trage, mândro, și-mi ghicește/Codrul de ce îngălbenește/Omul de ce îmbătrânește...» “. Hanurile erau tot timpul anului un loc râvnit de întâlnire, unde se făceau și se desfăceau averi, se înnodau povești de dragoste și intrigi politice. Documentele timpului amintesc și de un vestit han acolo, sus, la Coșava (Timiș), la care a
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
mi ghicește/Codrul de ce îngălbenește/Omul de ce îmbătrânește...» “. Hanurile erau tot timpul anului un loc râvnit de întâlnire, unde se făceau și se desfăceau averi, se înnodau povești de dragoste și intrigi politice. Documentele timpului amintesc și de un vestit han acolo, sus, la Coșava (Timiș), la care a poposit, la început de an 1866, în drumul său spre Viena, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
și mină de aragonit și un ștrand cu apă termală; aici au loc tradiționale târguri de ceramică. În vechiul centru al acestei comune se află un monument memorial înălțat în cinstea eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Ana-Maria Grad „Hanul cu legende“ l „Made in Romania“ Mai multe firme având birouri teritoriale în Timișoara, Constanța și București s-au asociat într-o entitate care va gestiona o rețea turistică denumită „Hanul cu legende“ (denumire rezervată la OSIM). Sediul central al
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Ana-Maria Grad „Hanul cu legende“ l „Made in Romania“ Mai multe firme având birouri teritoriale în Timișoara, Constanța și București s-au asociat într-o entitate care va gestiona o rețea turistică denumită „Hanul cu legende“ (denumire rezervată la OSIM). Sediul central al administrației se află în pavilionul „Expovest“ din Timișoara (Calea Lugojului nr. 7, telefon 225 463 sau e-mail: office@ expovest. ro). Programul „Hanul cu legende“ a fost realizat cu sprijinul nemijlocit al
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
o entitate care va gestiona o rețea turistică denumită „Hanul cu legende“ (denumire rezervată la OSIM). Sediul central al administrației se află în pavilionul „Expovest“ din Timișoara (Calea Lugojului nr. 7, telefon 225 463 sau e-mail: office@ expovest. ro). Programul „Hanul cu legende“ a fost realizat cu sprijinul nemijlocit al Agenției Naționale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Cooperației, al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România și al Federației Regionale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii - 5 Vest
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
de numeroși reprezentanți ai unor companii naționale și multinaționale. Cu sprijinul acestor companii și al unor instituții guvernamentale și neguvernamentale, se vor realiza, începând din anul 2005, acțiuni promoționale, traininguri, seminarii, conferințe și expoziții având ca tematică direct aplicată programul „Hanul cu legende“. Se estimează că până în 2015 se vor construi 3 000 de hanuri în România și alte 200 peste hotare, care vor asigura servicii la standarde europene, cu elemente tradiționale românești. DUȘAN BAISKI Grandioasa capitală a Regatului Marii Britanii l
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
al unor instituții guvernamentale și neguvernamentale, se vor realiza, începând din anul 2005, acțiuni promoționale, traininguri, seminarii, conferințe și expoziții având ca tematică direct aplicată programul „Hanul cu legende“. Se estimează că până în 2015 se vor construi 3 000 de hanuri în România și alte 200 peste hotare, care vor asigura servicii la standarde europene, cu elemente tradiționale românești. DUȘAN BAISKI Grandioasa capitală a Regatului Marii Britanii l Londra, cea mai mare metropolă europeană, atrage milioane de turiști în fiecare an Cu
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
de securitate, accesorii pentru hoteluri, mobilier și până la decorațiuni, iluminat etc. De data aceasta există participanți și din domeniul băuturilor. Actuala ediție „HOREcon“ va fi și un cadru potrivit pentru lansarea primei rețele turistice cu specific românesc. Conferința cu tema „Hanul cu legende“, prima rețea turistică „Made in Romania“, va avea loc la pavilionul „Expovest“ în data de 18 februarie. Printre invitați se numără Președinția României, Ministerul Agriculturii, Ministerul Turismului, Ministerul Economiei, senatori și deputați de Caraș-Severin, Arad, Hunedoara și Timiș
Agenda2005-07-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283388_a_284717]
-
Abraham Gabriel, o zi l Dobra Floarea, 80 ani l Păcurar Teodor, 78 ani l Ioanovici Maria, 89 ani l Nichitin Mircea, 54 ani l Hegedüs Elisaveta, 67 ani l Dănică Valeria-Anica, 49 ani l Calotescu Dumitru, 66 ani l Han Iuon, 80 ani l Nada Iorgu, 82 ani l Moroșan Mircea-Florian, o zi l Craguia Maria, 73 ani l Keller Iosif, 70 ani l Gross Eugenia, 66 ani l Palii Olga, 83 ani l Boulescu Dumitru-Vasile, 54 ani l Ciucă
Agenda2004-35-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282819_a_284148]
-
Lucrările la primele străzi asfaltate aveau să dea la iveală dulapii amintiți de Čelebi care, potrivit descrierilor, „spre cinstea lor trebuie spus, au fost negri, tari ca oțelul, ca pilonii de stejar de la fundația vechilor clădiri”. Primul „drum făcut” În hanurile din periferiile orașului de altădată se puteau vedea picturi în ulei care arătau cum au călătorit oamenii acum aproape două veacuri. Obiceiul s-a reluat și în prezent, în unele cafenele cu un voit parfum de epocă existând aceleași tablouri
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
tablouri emanând o atmosferă veche, romantică. Totul e acoperit de zăpadă, caii poștalionului tocmai au fost schimbați, bărbatul cu joben și doamna cu blană și manșon urcă din nou, înghețați, sperând să ajungă la destinație la timp. Trebuie să părăsească hanul unde în scurtul lor popas, au băut la repezeală un ceai fierbinte. Pictura este încărcată de atmosferă: zăpada, jobenul și poștalionul vopsit în galben... De astfel de călătorii amintește și o cruce mare albă, ridicată acum 170 de ani, să
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
și definitivă lui despărțire de lumea reală și faptele acesteia. Este o despărțire naivă, survenita mai mult din imprudenta decît prin voința autorului ei. Iată, pe scurt, episodul la care ne referim: înarmat pînă-n dinți, Don Quijote stă de pază în fața hanului unde slujnica Maritornes și tînăra să stăpîna plănuiesc să-i joace o festă, ori - cum spune Cervantes - "să petreacă un pic ascultîndu-i aiurelile"2. Ademenit de vocea necunoscută printr-un soi de fereastră (bageaca de la pod) pe unde - explică autorul
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]