155 matches
-
Weser, Bouches du Weser însemnând Gurile Weserului indicând astfel faptul că departamentul se găsește la vărsarea acestuia în Marea Nordului. Reședința departamentului a fost orașul Bremen, cunoscut în franceză ca "Brême". Departamentul era administrat indirect în cadrul imperiului, împreună cu celelalte două departamente hanseatice fiind sub autoritatea Curții Imperiale ("Cour Impériale") de la Hamburg. Departamentul este divizat în 4 arondismente și 33 cantoane astfel: În urma înfrângerii lui Napoleon în 1814 teritoriul revine Regatului Hanovra și Marelui Ducat Oldenburg iar Bremen redevine oraș liber. Actualmente teritoriul
Bouches-du-Weser () [Corola-website/Science/313965_a_315294]
-
a ambilor împricinați. Dar, în primele secole ale Evului mediu se ivesc și sporesc unele rivalități între cele trei state scandinave, în problema controlării și încasării vămilor din zonă. Aceste rivalități, cât și nevoia apărării în comun contra expansiunii Ligii Hanseatice a orașelor germane, conduse de Lübeck, au făcut ca la 1397 să se creeze Uniunea de la Kalmar, sub hegemonia reginei Margareta a Danemarcei. În cadrul acestei Uniuni intrau Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda și Groenlanda. Deși a încercat să se sprijine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
socială și consecințele acestora asupra pieței imobiliare românești 5.1.1. Orașele ca spațiu al libertății În perioada Revoluției industriale, statele din Occidentul european erau asaltate de numeroase provocări. Problemele deosebit de dificile generau migrația rural-urban. Încă din perioada consolidării Ligii Hanseatice, orașele erau privite ca spații ale eliberării. De altfel, pe frontispiciul unora dintre orașele membre era înscrisă deviza: „Stadtluft macht frei” („Aerul orașului eliberează omul”). Această sintagmă era derivată direct dintr-un principiu al dreptului medieval care stipula faptul că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de afaceri pregătiți să susțină activ întreprinderile "Vaterlandului". Legăturile cu coloniile de expatriați constituiau o modalitate esențială de uniune în dispozitivul de export al industriei germane. Societățile de comerț au reluat deci pe cont propriu tradițiile comerciale moștenite de la Liga Hanseatică, pentru a lărgi aria de prospecțiune geografică. Actualizarea continuă a acestor fișiere de date au oferit Germaniei un avans istoric nesperat pentru punerea în operă a unei inginerii a informației. Atitudinea particulară a sindicatelor germane în susținerea imaginii de marcă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la Marea Mediterană. Refacerea celor două axe majore ar reda sens uneia dintre cele mai sărace provincii nu doar din România, ci și din Europa. Rațiunea Moldovei istorice de a exista a fost de debușeu al rutelor comerciale dinspre orașele Ligii hanseatice spre litoralul pontic, unde erau transbordate mărfurile provenite din Orient după ce au parcurs lungul Drum al Mătăsii. f. Privind printre pasuri Pericolul ridicării unei bariere montane chiar în interiorul țării noastre pare de neînțeles, mai ales dacă rememorăm câteva episoade din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
versurile lui R. e, în esență, de tip parnasian. Emoția e încătușată în descripție: „Pe-un turn, Sfântul Gheorghe răpune fiara/ lângă o floare de fier enormă, ușor mișcată/ de lună. Se măsoară în chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
est, furnizor de produse brute (fier, mătase, pește, blănuri, cereale, lemn, gudron, chihlimbar) și vest, furnizor de produse prelucrate și antrepozit de produse rare (lînă, postav, mirodenii). După ce și-a eliminat concurenții danezi din strîmtorile care leagă Baltica de Marea Nordului, hanseaticii deschid agenții comerciale de la Novgorod în Rusia pînă la Londra și Bruges. Dar, în secolul al XV-lea, dominația lor se prăbușește: ei se lovesc mai întîi, pe piața engleză, de concurența negustorilor locali, care s-au organizat într-o
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regatul Danemarcei se vede printre altele înlăturat din Marea Baltică de întreprinderile aparținînd Hansei. Regele Waldemar al IV-lea încearcă să reacționeze printr-un război, dar hanseații blochează Copenhaga și regele trebuie să recunoască protectoratul acestora asupra regatului său. Curînd, dominația hanseatică se întinde pînă în Suedia și, în 1363, acesteia i se impune un rege: Albert de Mecklembourg. Către sfîrșitul secolului al XIV-lea, întreaga lume scandinavă intră sub protectoratul germanic. Cele trei regate vor reacționa, realizînd în ultimii ani ai
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lemn, gudron, smoală, ceară, blănuri, miere de albine, cînepă și grîu) și din sarea, mirodeniile și produsele realizate în Europa occidentală. Hansa este totuși în declin. Unele orașe, mai ales Lübeck, sînt implicate în conflicte care tulbură Danemarca. Curînd, liga hanseatică își pierde privilegiile în Suedia și se vede în imposibilitatea de a rezista în zona Balticei concurenței din ce în ce mai puternice a olandezilor. Cu atît mai mult cu cît statele riverane înceacă să iasă de sub controlul exercitat de Hansă asupra comerțului din
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mărfurilor prin stabilimentele ei comerciale este atacat din toate părțile; negustorii din Augsburg și din Nurnberg acaparează comerțul cu blănuri în timp ce olandezii fac comerț în porturile Mării Baltice, mai ales la Gdansk, fără a avea pretenții la vreun privilegiu. În sfîrșit, hanseaticii suportă consecințele decăderii orașului Bruges, concurat de Anvers, noua placă turnantă a comerțului din nord și al celui din Atlantic, aflat în plin avînt. Dezvoltarea cea mai spectaculoasă o cunoaște însă coasta atlantică a Europei. Deja activă la sfîrșitul secolului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu taxe reduse și unde nu se aplică o legislație plină de amănunte neesențiale și supărătoare cu care Evul Mediu era foarte darnic. Aici ajunge piperul portughez, postavul englez și produsele din Marea Baltică, aduse mai întîi de olandezi, apoi de hanseatici, nevoiți să părăsească portul Bruges. Datorită comerțului și lipsei reglementărilor corporative, la Anvers se dezvoltă industriile manufacturiere în afară de braserie, sticlărie, tipografie și gravură, apare și o puternică industrie textilă și devine unul din marii poli economici ai epocii. Cu atît
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cunoaște o ruină totală. În schimb, coasta atlantică își accentuează dezvoltarea: porturile spaniole, portugheze, franceze și mai ales cele ale țărilor riverane din nord sau din Marea Baltică își continuă expansiunea din secolul al XVI-lea. Olandezii îi îndepărtează definitiv pe hanseatici din comerțul de tranzit al cărui centru vital devine Amsterdamul. Sărăcie și revolte Această schimbare totală a complexului de împrejurări înmulțește numărul celor săraci. Dacă în prima jumătate a secolului al XVI-lea sărăcia s-a mai redus, secolul al
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parvenit, cel puțin la prima generație. Monarhia acordă fără șovăială titluri de noblețe burgheziei îmbogățite, care a cumpărat pămînturi și își trimite copiii în școlile aristocratice. Importanța burgheziei este mult mai redusă în restul Europei, exceptînd poate patriciatul din orașele hanseatice. În Germania, burghezia administrativă rămîne profund supusă puterii prinților și subordonată aristocrației. De abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În rest, ea nu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de englezi țărmurilor imperiului. Reluarea războaielor și blocada desființează o mare parte a comerțului maritim. Marile porturi ale continentului și manufacturile lor sînt ruinate, fie că este vorba de Rouen, Nantes sau Bordeaux, de Genova, Livorno sau Triest, de porturile hanseatice, olandeze sau de cele din Marea Baltică. Dezastrul economic se întinde din nord spre sud, de la Marea Nordului și Marea Baltică la Mediterana, centrele capitale ale comerțului european încă din Evul Mediu. Curînd, tîrgurile situate în aceste zone sînt și ele ruinate. Armatorii
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Român din Stockholm, primul institut cultural roman în Peninsula Scandinavă. Datele statistice indică 13.000 de rezidenți români în Suedia. Obiective aflate pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Gravurile rupestre dela Tanum. Birka și Hovgarden Turnătoria de fier Engelberg Orașul hanseatic Visby de pe insula Gotland Peisajul arctic din Laponia Arcul geodezic Struve Arhipelagul Kvarken Vechea zonă minieră de exploatare a cuprului de la Falun Portul naval Karlskrona REPUBLICA CUBA (REPUBLICA DE CUBA) ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Nume oficial: Republica Cuba. Suprafața: 110
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ale companiilor navale engleze; astăzi, lumea se confruntă cu bande mafiote acționând pe plan internațional, mișcări de gherilă, grupări teroriste, firme private de pază, protecție și culegere de informații acționând în spații de conflict); ascensiunea organizațiilor transnaționale (Biserica Catolică, Liga Hanseatică în Evul Mediu; astăzi, Crucea Roșie, Greenpeace etc.); unificarea tehnologică a lumii (Bull se referă la sfârșitul Evului Mediu, mai exact, la Renaștere și începuturile modernității, cu toate descoperirile în fizică, geografie, cu apariția tiparului). Ca orice tradiție de gândire
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
precum Köln, se alipesc și ele acestei alianțe. După ce-i vor fi eliminat pe neguțătorii și marinarii scandinavi și-și vor fi instalat orașe comerciale în principalele porturi din zonă la Londra, Bruges, Duisburg, pînă și la Novgorod chiar comercianții hanseatici vor exercita o adevărată hegemonie comercială în nordul Europei. Ei schimbă grîul polonez, peștii și lemnul rășinos din Scandinavia, pieile de veverițe, de vulpe, de zibelină din Rusia, smoala din Pomerania, pe postavurile flamande și rhenane, pe pînzeturile de la Rouen
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fiind cea mai simplă formă de organizare socială, forma primară, primitivă. "Cimentul social al societăților bandă este clar nepotismul" (Alexander, 1980: 251). Capitolul VII Dinamică socială 1. Trecerea sat oraș Deasupra porților vechilor orașe care au făcut parte din Liga Hanseatică trona inscripția: Stadt Luft macht frei! "aerul orașului eliberează omul". Procesul istoric de trecere de la sate (bazate pe rudenie (( loialitate) la ora(e (societ(țile urbane) privite ca bazate pe ra(iune, ra(ionalitate, este considerat( un progres. Astfel erau
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de prezența marii și înfloritoarei universități. Biblia Sf. Ludovic, o supremă lucrare de artă, apare la capătul unui lanț de evenimente care începe cu piețele de pește și grâne de pe digurile râului Sena" (Sennett, 1994: 155). Ca și în orașele hanseatice, în Paris economia promitea să elibereze din dependența conținută de contractul feudal de muncă. Referindu-se la orașele Evului Mediu, Max Weber arăta că acea comunitate urbană medievală se bucura de autonomie politică datorită pieței, comerțul oferind orașului putere economică
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
treburi. Desigur că există și autori care nu sunt de acord cu această viziune, considerând că de fapt comerțul între orașe le-a adus pe fiecare, individual, la viață. Orașele medievale ar fi fost mai degrabă interdependente decât autonome. Liga hanseatică era un astfel de lanț comercial care răspândea bunuri în întreaga Europă de nord. "Religia creștină a fost globală în teologia sa, dar a avut grijă să sprijine atașamentele locale puternice. Pe măsură ce târgurile și orașele medievale renășteau sub egida creștinismului
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
medievale în Paris un înțeles aparte. În orașe se făceau simțite două curente unul religios, cel al imitației lui Hristos, dezvoltându-se o seamă de stabilimente de sprijin al celor bolnavi, săraci etc., și unul corespunzător eliberării surprinse în sintagma hanseatică. "Dezvoltările medievale în domeniul economic și religios au împins sensul locului în direcții opuse, o disonanță ale cărei ecouri încă se resimt în timpurile noastre. Economia orașului dădea oamenilor libertatea acțiunii individuale pe care nu o puteau avea în altă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Rostock (1942) și Hamburg (1947), aici luându-și și doctoratul în filologie, cu teza Die sprichwörtlichen Redensarten in der rumänischen Sprache. Este, succesiv, profesor de liceu la Cernavodă, Giurgiu și București (1924-1935), lector de limba și literatura română la Universitatea Hanseatică din Hamburg (1945-1949), bibliotecar la Fundaçao Getulio Vargas și la Serviço de Intercâmbio e Catalogaçao din Rio de Janeiro (1949-1962), profesor agregat la Faculdade Nacional de Filosofia de la Universitatea Braziliei din Rio de Janeiro (1951-1962), profesor de filologie romanică la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
În A.F.Frangulis, op. cit., pp. 686-687. 35 Ladislas, conte de Szögeny-Marisch (1841-1916). Diplomat ungur al Imperiului dualist austro-ungar. A fost, între altele: șambelan (1875), consilier privat (1883), membru al Camerei Magnaților (1890), ministru plenipotențiar pe lângă cele trei orașe libere hanseatice, Hamburg, Bremen și Lübeck (1893), ambasador al Austro-Ungariei la Berlin (1892-1914). În ibidem, p. 1070. 36 "Casus Foederis". Este clauza dintr-un tratat de alianță care cuprinde obligația statelor semnatare de a acționa în comun în condițiile prevăzute de respectivul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
externă a României. Dicționar cronologic, p. 157. 46 Heinrich von Tschirschky. Diplomat german de carieră. Cele mai importante misiuni ale sale au fost: însărcinat cu afaceri a.i. la Sankt Petersburg (1894), ministru plenipotențiar la Luxemburg (1900), ministru plenipotențiar în orașul hanseatic Hamburg (1902), secretar de stat în Ministerul Afacerilor Străine (1906-1907) și ambasador al Germaniei imperiale la Viena (1907-1916). În A.F. Frangulis, op. cit., pp. 1145-1146. 47 Tratatul de Pace de la București, semnat la 28 iulie/10 august 1913, punea capăt
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Înființaseră birouri și reprezentanțe În majoritatea orașelor importante ale continentului. Parteneriatele comerciale de tipul Commenda erau constituite pe perioade scurte de timp, la sfârșitul cărora profiturile erau Împărțite conform Înțelegerii, iar parteneriatul dizolvat. Totuși erau și excepții, precum este Liga Hanseatică , o companie internațională, deținută și condusă de către un grup de comercianți hanseatici, care Își avea sediul central la Lubeck (Germania). Această companie a fost, prin excelență, promotoarea comerțului vest european al secolului al XlV-lea. Avantajul specific pe care l-
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]