198 matches
-
nőker-ii (prietenii), tovarășii de arme, care depun jurământ verbal față de șef. Aceștia vor percepe de la populațiile supuse prin violență haraciul (dare în vite, iepe în lactație etc). Prin intermediul turco-tătarilor, în limba română au pătruns cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de arme, care depun jurământ verbal față de șef. Aceștia vor percepe de la populațiile supuse prin violență haraciul (dare în vite, iepe în lactație etc). Prin intermediul turco-tătarilor, în limba română au pătruns cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va alege un han
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trupelor sale în Anatolia, organizează o expediție de pedepsire și de anihilare a akângilor din Rumelia în 1399, expediție descrisă de mulți cronicari turci . Iată cum relatează: „Iflak, care de multă vreme se găsea în rândul celor ce plăteau kharadj (haraci) și era dintre aceia care dădeau soldați sultanului, care niciodată nu a ieșit din făgașul servituții și al supunerii, prin vești ticluite, prin zvonuri fără temei și prin vorbe mincinoase și lăudăroase, acest necredincios ignorant a fost abătut de pe calea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o stare de tatonare, de încercare a armelor. Un domn creștin care a realizat o expediție în provinciile Imperiului otoman cu scopul de a distruge armata de akângii prădalnici, care se întoarce victorios în țara sa, nu putea să plătească haraci și nici să dea soldați sultanului. Că voievodul Mircea a plătit haraci turcilor nu încape nici o îndoială, dar aceasta s-a întâmplat după ce au fost epuizate sursele de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a realizat o expediție în provinciile Imperiului otoman cu scopul de a distruge armata de akângii prădalnici, care se întoarce victorios în țara sa, nu putea să plătească haraci și nici să dea soldați sultanului. Că voievodul Mircea a plătit haraci turcilor nu încape nici o îndoială, dar aceasta s-a întâmplat după ce au fost epuizate sursele de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană, sprijinind pe unii pretendenți la tronul sultanilor. Care era semnificația și sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană, sprijinind pe unii pretendenți la tronul sultanilor. Care era semnificația și sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului” de stăpânire al cuceritorului musulman, își pierdea titlul de proprietate asupra pământului, pe care continuau să îl lucreze în beneficiul cuceritorului” . În „concepția primitivă arabă haraciul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului” de stăpânire al cuceritorului musulman, își pierdea titlul de proprietate asupra pământului, pe care continuau să îl lucreze în beneficiul cuceritorului” . În „concepția primitivă arabă haraciul era privit ca plata unui serviciu extern de protecție” , ca o răscumpărare a păcii, așa cum era privit haraciul în primele înțelegeri românootomane . Țările Române intrau în categoria teritoriilor supuse pe cale pașnică, care după cum spunea califul Omar, „deveneau în mod
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cuceritorului musulman, își pierdea titlul de proprietate asupra pământului, pe care continuau să îl lucreze în beneficiul cuceritorului” . În „concepția primitivă arabă haraciul era privit ca plata unui serviciu extern de protecție” , ca o răscumpărare a păcii, așa cum era privit haraciul în primele înțelegeri românootomane . Țările Române intrau în categoria teritoriilor supuse pe cale pașnică, care după cum spunea califul Omar, „deveneau în mod automat pământuri de haraci, iar locuitorii lor erau încadrați în statutul juridic de zimii, adică de protejați nemusulmani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
plata unui serviciu extern de protecție” , ca o răscumpărare a păcii, așa cum era privit haraciul în primele înțelegeri românootomane . Țările Române intrau în categoria teritoriilor supuse pe cale pașnică, care după cum spunea califul Omar, „deveneau în mod automat pământuri de haraci, iar locuitorii lor erau încadrați în statutul juridic de zimii, adică de protejați nemusulmani ai comunității (statului) islamic . Perceperea acestei dări, dar și a djiziei, care este un impozit pe cap, confundat în perioada preislamică cu haraciul, întărea legătura de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
automat pământuri de haraci, iar locuitorii lor erau încadrați în statutul juridic de zimii, adică de protejați nemusulmani ai comunității (statului) islamic . Perceperea acestei dări, dar și a djiziei, care este un impozit pe cap, confundat în perioada preislamică cu haraciul, întărea legătura de dependență a supușilor învinși sau a supușilor de bună voie, ca argument între imam și conducătorul statului creștin față de învingător și „menaja orgoliul de cuceritori ai membrilor comunității islamice și asigura beneficii materiale dorite, evitând riscurile unor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și întorcându-se la locul pocăinței și-a frecat fața de pământul servituții, oferindu-și grumazul robiei după fosta rânduială în jugul sclavieiă” etc) acordat lui Ștefan cel Mare fără ca diplomația românească să fi participat la redactarea documentului, cuprindea valoarea haraciului, dublat acum, la 6000 florini frâncești, să fie prieten prietenului și dușman dușmanului, formulă care se găsește și în alte tratate acordate altor capete încoronate, la care se adaugă „să nu mai iasă din drumul dreptății ca în vremurile trecute
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
încoronate, la care se adaugă „să nu mai iasă din drumul dreptății ca în vremurile trecute” . După formă și conținut nu era un tratat care presupune acordul a cel puțin doi parteneri, pentru că emitentul spune: „i-am iertat vina (neplata haraciului-n.a.) și a învoit legământul contractualăși cu acest legământ scris l-am învrednicit să aibă în mâinile sale dovadă de credință și pricină de încredere” . Comparând conținutul „legământului contractual” acordat de Mehmed al II-lea lui Ștefan cel Mare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
deoarece voievodul trădător de neam, Radu cel Frumos, era fidel supus al Porții Otomane și de faptul că Moldova nu plătea tributul stabilit, sultanul Mahomed porunci supușilor să-i trimită domnitorului următoarea somație: “De data asta, să aduci tu însuți haraciul, așa cum îl aduce și beiul Țării Românești, ca să știm cum stai tu cu noi.Trebuie să-mi cedezi Chilia și Cetatea Albă”. Pentru că Ștefan cel Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
Chilia și Cetatea Albă”. Pentru că Ștefan cel Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu 80000 de luptători în Albania, pentru cucerirea cetății Scutari, următoarele: “ Ștefan din Moldova nu ne plătește de mult haraciul. Nici nu vrea să-mi predea Chilia și Cetatea Albă. N-are de gand, ghiaurul, să vină singur la mine cum iam poruncit prin soli. Prinde-l viu și adumi-l la Constantinopol. Iernează, după cucerirea Moldovei, vom atacă în primăvara
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
curțile voievodale, neiubit, dar extrem de necesar. Într-un secol în care durata medie a unei domnii era de 2-3 ani, iar aceasta se cumpăra de la marii dregători turci cu sume mari de bani, în paralel cu o creștere continuă a haraciului și a celorlalte dări către Înalta Poartă, dorința de recuperare grabnică a banilor crea nemulțumiri atît în rîndul boierilor, cît și al oamenilor simpli, nemulțumiri concretizate în numeroase acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1688 și 1714. Brâncoveanu este conștient că amenințarea nu vine numai din partea otomanilor, ci și a habsburgilor, ceea ce duce la o politică de echilibru Între cele două mari puteri. Pentru a nu-i supăra pe otomani, domnitorul plătește haraciul cu regularitate, suportă chiar dublarea lui după Întoarcerea de la Adrianopol și Împarte daruri scumpe oficialilor cu prilejul sărbătorilor musulmane sau personale. Nu omite totuși să se arate credincios și util Imperiului Habsburgic, devenind un adevărat trezorier imperial. De asemenea, domnul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
turci trimiși în capitalele celor două țări, care aveau și misiunea de supraveghere a domnilor. Dependența accentuată a domnilor și mai ales lupta pentru obținerea sau păstrarea scaunului domnesc au dus la sporirea considerabilă a datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sunt ținuți a da daruri cu prilejul schimbărilor survenite în principalele dregătorii ale Porții. Nu se desființau, în schimb, cele trei categorii de cheltuieli în legătură cu domnia: obținerea domniei, confirmarea la trei ani (mucarerul mare) și confirmarea anuală (mucarerul mic). Spre deosebire de haraci, aceste obligații au crescut în proporție cu deprecierea valorii argintului. Chiar dacă hatișeriful de la Gülhane (1802) dispunea că “toate impozitele, veniturile și rechizițiile nou stabilite după senedul din 1783 vor rămâne suprimate”, concurența dintre candidații la domnie a anulat în practică
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1802, după cum rezultă din diferite acte, inclusiv din Condica de venituri și cheltuieli a Moldovei pe anii 1805-1806, ele au fost totuși mai puțin numeroase, valoarea totală a furniturilor livrate Porții însumând numai 183.462 lei, aproape de trei ori valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara Românească și Moldova dobândiseră, prin dispozițiile hatișerifului din 1802, o bază legală de opoziție. Așa cum se știe, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, vistieria statului și cămara domnească se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise la Constantinopol”, urmate de haraci, bairamuri, cadouri, bani pentru cetăți etc.. în ultimul an al regimului fanariot, tributul împreună cu celelalte obligații bănești, pretinse de turci, ajungeau, pentru Țara Românească, la 2.000.000 lei, iar pentru Moldova, la 1.000.000 lei. Aceste cifre erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
aceste cheltuieli erau de 1.860.091, adică 27 % din buget. în situația Moldovei, domnitorul Ioniță Sandu Sturdza a cheltuit, numai în primul an de domnie, suma de 1.441.638 lei, adică 80 % din întregul venit al țării, pentru haraci, peșcheșuri, zaharea, furnituri, beilicuri, daruri, solde. în cel de al doilea an de domnie (18231824), procentul acestor cheltuieli generale era de doar 60 %, iar în al treilea an, acestea scăzuseră la un procentaj de 44 %. Cele mai grave prejudicii au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
țării. Ei vor putea să navigheze nestingherit pe Dunăre cu propriile lor bastimente, prevăzute cu un pașaport din partea guvernului lor, și să meargă să facă comerț în alte orașe sau porturi ale Sublimei Porți , fără să fie maltratați de perceptorii haraciului sau expuși la vreo jignire”. 8. Poarta nu va mai cere Principatelor „muncitori pentru lucrările de fortificații și nici o altă corvoadă de orice fel ar fi ea”. 9. Scutirea de tribut pentru doi ani, pentru a compensa pierderile de război
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mine), "ischimne- agasi" (însoțitorul Domnului), "capugi-bașa" (cf. I. Druța, 2013). Pe lângă terminologia domeniului management, împrumuturi străine existau la Dimitrie Cantemir și în vocabularul empiric al afacerilor. Termeni ca: tribut, pesches (darul sultanului oferit cu ocazia Bairamului sau a Paștelui), galbeni (haraci),vistierie sunt doar câteva exemple. Denominarea unor noțiuni și fenomene privind taxele se realiza prin unități terminologice de tipul: "mucarerul mare" și "hiuc-firmamul" sau "mucarerul mic" (idem). Așa cum s-a mai menționat, unul dintre cele mai active fenomene lingvistice întâlnite
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]