189 matches
-
cu toate că ei se revendică a fi creștini (Trigg, 1973 : 210). În cadrul religiei islamice, „haram” este mai mult decât un cuvânt sau un concept, fiind vorba de o adevărată instituție care stă la baza acesteia. Astfel, în Arabia preislamică, noțiunea de „haram” era strâns legată cu cea a unor enclave sacre, având în centru un mormânt al unei persoane considerate drept sacre, protectoare. Locul era protejat de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sacre, protectoare. Locul era protejat de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și ofrande de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și ofrande de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și ofrande de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului era fără îndoială piatra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului era fără îndoială piatra Kaa’ba. Acum, „haram”-ul se întinde pe toată „Câmpia Arafat”, locul unde este celebrată cea mai mare parte a ceremoniei de „hadj”. Sub numele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului era fără îndoială piatra Kaa’ba. Acum, „haram”-ul se întinde pe toată „Câmpia Arafat”, locul unde este celebrată cea mai mare parte a ceremoniei de „hadj”. Sub numele de „mach’ar el haram” este cunoscut întreg locul sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului era fără îndoială piatra Kaa’ba. Acum, „haram”-ul se întinde pe toată „Câmpia Arafat”, locul unde este celebrată cea mai mare parte a ceremoniei de „hadj”. Sub numele de „mach’ar el haram” este cunoscut întreg locul sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind de fapt un imens loc de pelerinaj, interzis non-musulmanilor, percepuți ca impuri. Noțiunea de „haram” este deci strâns legată de pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte a ceremoniei de „hadj”. Sub numele de „mach’ar el haram” este cunoscut întreg locul sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind de fapt un imens loc de pelerinaj, interzis non-musulmanilor, percepuți ca impuri. Noțiunea de „haram” este deci strâns legată de pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sacru al ritualurilor mecane (Gaudefroy-Demombynes, 1923), toată incinta clasică fiind de fapt un imens loc de pelerinaj, interzis non-musulmanilor, percepuți ca impuri. Noțiunea de „haram” este deci strâns legată de pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj, de „enclavă” și teritoriu sacru. Celălalt sens al cuvântului „haram” în Islam este acela de a marca o interdicție. Coranul însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de vedere religios. Însăși sala de rugăciune a moscheii este numită „haram”, adică sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
însuși conține numeroase interdicții, prin tre care cele mai cunoscute sunt cele de natură alimentară. Termenul opus celui de „haram” este acela de „halal”, adică permis, legal din punct de vedere religios. Însăși sala de rugăciune a moscheii este numită „haram”, adică sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care se îndreaptă către Mecca sunt obligați să se supună unui ritual de purificare numit „ihrâm”, un termen compus din aceeași radăcină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sacră, interzisă murdăririi și impurităților de tot soiul (Delumeau, 1997 : 139). Când se apropie de destinație, pelerinii care se îndreaptă către Mecca sunt obligați să se supună unui ritual de purificare numit „ihrâm”, un termen compus din aceeași radăcină ca „haram”, care conduce la ideea de interdicție rituală, reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
compus din aceeași radăcină ca „haram”, care conduce la ideea de interdicție rituală, reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reinițializare continuă a raportului cu corpul și cu lumea înconjurătoare (Reeber, 2005 : 42). Pista lingvistică Majoritatea dicționarelor de referință ale limbii române indică originea turcească a cuvântului „haram”, plecându-se în general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu există ca atare în Dicționarul rrom-român alcătuit de Gh. Sarău (2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu există ca atare în Dicționarul rrom-român alcătuit de Gh. Sarău (2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că multe dintre cuvintele românești împrumutate din limba turcă au căpătat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală asupra limbii române (1900) face adesea distincție între sensul „vechi și serios” al turcismelor și sensul peiorativ și ironic pe care ele l-au căpătat odată cu trecerea timpului. Dacă ne referim doar la „haram”, în acest volum el primește următoarea definiție principală : „Afurisit, blestemat, opus lui halal”, iar cu sens figurat : „Pe nedrept, nemeritat” (șăineanu, 1900 : 207-208). Emil Suciu, autorul studiului Influența turcă asupra limbii române (2009), analizează și împrumuturile realizate din limba turcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
română veche, hara min(ă), cu variantele aramini, aramină (fem.), desemna o „ființă proastă, ticăloasă, de nimic, cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nimic, cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care am stat de vorbă. Covoarele sunt purtate rulate, exact ca și cele de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în regiune ? Haramini = purtători, deținători de haram ? Să recapitulăm : „Noi facem haram” (producem, purtăm, fabricăm) prin aceste covoare, nu doar le dăm de pomană, țineau să-mi spună, de fiecare dată, rromii cu care am stat de vorbă. Covoarele sunt purtate rulate, exact ca și cele de rugăciune. Rromii doresc să atingă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
recent, de a le întinde în interiorul Bisericii pentru a fi „călcate în picioare” de ceilalți pelerini (consacrate). Un gest în care se regăsește și dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost întotdeauna considerată ca fiind o Oaste Puritană! Era oare vorba de furie sau de invidie (din pricina succesului economic de după război al domnului Boeru?) Este sigur că Boeru a prosperat (în vreme ce soția lui era în închisoare!), dar "ceea ce vine de haram, de haram se duce"; după unele calcule financiare greșite și investiții catastrofale, afacerile domnului Boeru au dat faliment. După ce a lîncezit mulți ani de zile în închisorile românești, nefericita doamnă Olga Boeru a fost eliberată, a obținut un pașaport și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerată ca fiind o Oaste Puritană! Era oare vorba de furie sau de invidie (din pricina succesului economic de după război al domnului Boeru?) Este sigur că Boeru a prosperat (în vreme ce soția lui era în închisoare!), dar "ceea ce vine de haram, de haram se duce"; după unele calcule financiare greșite și investiții catastrofale, afacerile domnului Boeru au dat faliment. După ce a lîncezit mulți ani de zile în închisorile românești, nefericita doamnă Olga Boeru a fost eliberată, a obținut un pașaport și a venit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]