1,047 matches
-
strânsă, tensionată, dar neconsubstanțială înzestrării dramaturgului. Alte scrieri pentru teatru ale lui C. sunt ușurele, nepretențioase. Farsa într-un act O soacră (sau Soacră-mea, Fifina, jucată în 1883) nu e decât o incoloră comedioară de salon. Pentru opera bufă Hatmanul Baltag (1884), cu muzică de Eduard Caudella, C. a scris textul în proză, iar Iacob Negruzzi, versurile. „Instantaneul” Începem!... (1909) are un caracter ocazional, fiind destinat a marca inaugurarea Companiei Davila. Se adaugă Modern, un monolog burlesc, și alegoria 100
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
alegoria 100 de ani, „revistă istorică națională a sec. XIX”, de fapt o însăilare de versuri și proză din autori români. Ca traducător de opere dramatice, în afară de Roma învinsă de A. Parodi, C. a mai realizat versiunea românească a piesei Hatmanul, după drama L’Hetman a lui Paul Déroulède, și Cârdășia, după La Camaraderie de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1691 împotriva domnitorului Constantin Cantemir, este închis împreună cu frații săi, Ioniță și Pătrașcu. Eliberat pe chezășia unor boieri de frunte, cărturarul moldovean se refugiază în Țara Românească, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu. Întors în Moldova, din treti-logofăt ajunge cu timpul hatman, vornic al Țării de Sus, apoi al Țării de Jos, vel logofăt și caimacam, îndeplinind și unele misiuni diplomatice dificile. Opera lui este alcătuită din Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, urmat de Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
dacice, cucerirea Daciei, organizarea și colonizarea ei de către romani. Se ocupă, de asemenea, de originea numelui comun al românilor dat de alte popoare, acela de „valah”, care, după Enea Silvio Piccolomini, ar fi venit de la numele Flac (generalul roman Flaccus), „hatmanul râmlienesc”. C. arată că această derivare este inexactă, deoarece originea românilor se leagă de cucerirea Daciei de către Traian. Caracterul erudit al operei se vădește și în mulțimea și varietatea surselor utilizate, autorul citând numeroase izvoare antice, medievale și moderne, latine
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
COSTIN, Miron (1633, Iași - 1691, Roman), cronicar, poet și traducător. S-a născut în familia unui boier foarte bogat, Ion (Iancu) Costin, el însuși fost conducător de armată (hatman). Angajat politic față de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, adversar al Movileștilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care și Miron, au primit titlul de nobil
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
T[EUTOBA] * Roma! Roma! [ROMANUL] Ce ai zis? T[EUTOBA] * Roma - și nimic! {EminescuOpVIII 69} BOGDAN-DRAGOȘ 2275 PERSOANE[LE] DRAGUL voievod de țară în Maramureș SAS văru-său BOGDAN fiul lui Dragul voievozi de neamuri - BALCU - DRAGU - DRAGOMIR - ȘTEFAN ROMAN BODEI hatmanul lui Dragu PAHOMIE arhiereu de Rădăuți URICARIUL TOADER LUPĂȘTEANU boier pe valea Bistriței BOGDANA soția lui Sas CRĂCIUNA soția lui [Toader Lupășteanu] ANNA fiica lor PEPELEA STROLEA scutier la Toader Lupășteanu DRAGOMIR burgrav al cetății Dâmboviței, solul lui Alexandru Bassarab
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
El cade mort. [ACTUL I] 2254 (Suceava. O sală frumoasă gotică, ferești înguste. În stânga spectatorului, în prosceniu, tronurile Domnului și a Doamnei; în dreapta, în semicerc, stau boierii. {EminescuOpVIII 127} SCENA I (IUGA VODĂ și MARIA pe tron. Boierii, între cari hatmanul MIHNEA SÎNGER. E sara. ) [IUGA] Și ochii mei, senine fereștile gîndirei, Sânt prinși în flori de gheată, în pânzele pieirei. Zadarnic îi silesc eu la slujbă - răzvrătită, Eu văd lumea întreagă acuma ca prin sită. O umbră îm par însumi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țărei schiptru. Voim ca, de [ne]-om stinge, să-ntindem mâna moartă, Să ținem cârmuirea chiar în sicriu fiind - Puterea nevăzută și-ascultătoarea mână Este credința voastă pentru domnia mea. Epitrop las dar țărei și fiului meu dulce Pe Mihnea, hatman mare - unde va pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. [Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l rânduim. {EminescuOpVIII 128} URICARUL (citind)] Cu mila lui D-zeu noi Iuga VV., Domnul țărei Moldovei, facem știre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și neatinsă ocină a ei să fie spre pomenirea sufletului nostru și a sufletelor adormiților întru Dumnezeu strămoși. Și spre întărirea acestora aducem credința noastră și Doamnei noastre și a fiului Bogdan-Dragoș Voievoda și a credincios boiariului nostru Mihnea Sânger Hatman și ai tuturor celorlalți boieri ai Domniei. Dat în domnescul scaun al Sucevei, la anul de la zidirea lumei 5...... în luna... IUGA Iar data o va pune suflarea mea din urmă, Căci moartea-i scriitoriul al zilei și al lunei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E că nu voi mai fi vecinic portar. Ce vrei? - Cum stă M[ăria] Sa? - Care M[ăria] Sa? Cea veche? Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stă M[ăria] Sa? - Care M[ăria] Sa? Cea veche? Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea. Ce vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vrei? Am copii spatare și copiii unui hatman stau mai bine decât aceia a portarului de Suceava. - Dar hatmanul nu are copii!... - M[ăria] Sa vrei să zici. Hatmanul are. - Ciudat mai vorbești astăzi! - Ciudat vorbești d-ta, pentru [că] hatmanul sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă acela nu va fi neciodată. Cine nu e încă cu minte la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cum el m-a înțeles Când, ca un soare mândru cu inima de jar Ce soarbe nori de aur din marea de amar, El m-a-nalțat pe mine din mare, din popor, La rândurile mărirei, la tronu-i lucitor. Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc trecutul rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care nu vrea Arbore să i-o dea și-și desfășoară înainte-i amorul lui angelic. Boierul, care-o iubește, îi spune cum să ia pe Mira când Arbore visează altele și-i spune fel de fel de vorbe asupra hatmanului. Probe? Dă-mi până deseară toiagul hătmăniei și-ți dovedesc. " SCENA 1 Masa întinsă. Vorba lui Arbore, care neliniștește pe Domnitor. În scena întîia Ștefan esprimă simțămintele amorului ce-l simte actualminte pentru Mira, nu a celui trecut, cum e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vinul e lumină vie Care inima învie, Ochiul arde, sânul crește, Inima ți-o-nveselește. A muierii negre stele Ard în cerul vieței mele, A muierii mândre flori [I]mi duc inima-n fiori. Vă văd veseli, dragi boieri, Numai hatmanul cel mare Stă-mi cu capu-n [î]ntristare Și cu grija de-a spinare. Hatmane, boier bătrân, Ce stai trist cu grija-n sîn? Lasă grija-n hătmănie. Când îmi vii la masă mie. Te-ai urât de hătmănit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în 1894) își ia subiectul din viața intimă a actorilor. Alegoria 1848-1898 încearcă să reconstituie momente ale revoluției din Țara Românească. M. a scris și drame, ca de pildă Castel istoric. În colaborare cu Frédéric Damé produce o „dramă națională”, Hatmanul Drăgan (1880), a cărei muzică e compusă de George Stephănescu. Cu o acțiune desfășurată la voia întâmplării, cu personaje parazitare, textul, în care se amestecă și elemente de comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi Ghica. Altfel, M. era, se pare, un bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan”, „L’Indépendance roumaine”, 1880, 999; Pantazi Ghica, „Hatmanul Drăgan”, „Portofoliul român”, 1881, 1; George D. Nicolescu, Albert Hermely, Deputații noștri
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan”, „L’Indépendance roumaine”, 1880, 999; Pantazi Ghica, „Hatmanul Drăgan”, „Portofoliul român”, 1881, 1; George D. Nicolescu, Albert Hermely, Deputații noștri, București, 1896, 94; Ioan D. Malla, „Ilustrațiunea națională”, 1924, 100; Nicolae I. Malla, Ioan Dimitrie Malla, f.l., 1957; Dicț
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan”, „L’Indépendance roumaine”, 1880, 999; Pantazi Ghica, „Hatmanul Drăgan”, „Portofoliul român”, 1881, 1; George D. Nicolescu, Albert Hermely, Deputații noștri, București, 1896, 94; Ioan D. Malla, „Ilustrațiunea națională”, 1924, 100; Nicolae I. Malla, Ioan Dimitrie Malla, f.l., 1957; Dicț. lit. 1900, 548-549. F.F.
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
fost, însă, și noul domn al Moldovei, dar din cu totul alte motive. Ele derivau din prezența lui Carol al XII-lea la Bender, dar, mai ales, din intrarea în Moldova a unei armate polone comandată de Józef Potocki, marele hatman al Coroanei, numit de Stanislaw Leszczynski, regele Poloniei, instalat de Carol al XII-lea. Sosită, în primăvara anului 1710, cu intenția de a face joncțiunea cu resturile armatei regelui suedez, ea a declanșat, prin jafurile și excesele cele mai incredibile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dârzu“ (s. Ven. C.)34. Un alt cronicar român, anonimul autor al Istoriei Țării Românești, afirma că eșecul lui Carol al XII-lea la Poltava s-a datorat faptului că a fost indus în eroare de turci, tătari și de hatmanul cazacilor, Mazepa, care, profitând de tinerețea lui, l-au înșelat, asigurându-l că-l vor sprijini substanțial, în expediția împotriva lui Petru I35. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 128. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 127. • Ibidem, p. 131. • Ibidem. Am reținut, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vostra Celsitudine devotissimo et obligatissimo servitore VII bis Al Prencipe di Moldavia Cels-mo P-pe, Const-li, 7/18 Agosto 1749 In conferma d’una mia richiesta al Cels-mo Sig. P-pe di Vallachia per mezo di q-to suo Sig-r Iorgachi Hatman confidentemente avanzata, mi ero preso la confidenya con un mio particolar foglio delli 11/22 Luglio di raccomandarmi a Sua Cels-ne la piu pronta e sollecita concessione, cioe di voler farmi ricapitare qui in mani mie il Commandamento Imperiale da
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nr. 53, C. Ipsilanti către C. Calkoen; V, același fond, nr. 117, Jan Carel des Bordes, din 1740 secretar și cancelar al legației, către Ioan Al. Mavrocordat; VI, același fond, nr. 175, Jean-Louis Rigo, secretarul legației, către Grigore Ghica. Iordachi hatmanul este acel epitrop al fiilor lui Mihai Racoviță căruia turcii îi spuneau Stavracoglu, iar românii Stavarachi; VII, același fond, nr. 175, Elbert de Hochepied către Grigore Ghica, cf. scrisoarea trimisă de Ghica lui Hochepied la 29 iulie 1749, Paul Cernovodeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
446, 449. Ionescu, Take 305, 310, 314, 323, 324, 380, 381, 392. Ionescu, Teodor 447. Ionescu-Gion, G. 85, 87. Ionescu-Nișcov, Traian 119. Ioniță Caloian 37. Ioniță, Gh. I. 272. Ioniță, I. 475. Iordache Olimpiotul 482, 483. Iordache, Gheorghe 439. Iordachi hatmanul 166. Iordan, Constantin 323, 324. Iordan, Pantelimona 445. Iorga, N. 34, 40, 45, 46, 79, 80, 87, 113, 126, 131, 143, 145, 150, 152, 170, 176, 248, 293, 325, 329, 360, 392, 407, 422, 423, 482, 518. Iosa, Mircea 169
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]