256 matches
-
scandaluri politice, pornografie și teribilisme de tot felul. Ca timișoreancă, sunt bucuroasă să fiu prezentă cu gândul la aniversarea celor 15 ani de la apariția „Agendei“ - căreia îi urez pe această cale viață lungă - și să transmit colectivului redacțional și cititorilor hebdomadarului dumneavoastră urările mele de bine și mult succes în activitatea viitoare. MONA MUSCĂ, ministrul culturii și cultelor Săptămâna timișeanului care apreciază informarea corectă și obiectivă începe și se încheie cu „Agenda“. Acum, la 15 ani de când săptămânalul „Agenda“ a văzut
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
frecventat în creația romanescă europeană. Poate contraria situația că, deși revista care a găzduit romanul foileton era foarte citită, totuși serialul literar a trecut aproape neobservat. O victimă ficțională acoperită de ilustrațiile privind viața mondenă și senzaționalul imediat. Ele vindeau hebdomadarul. Romanul era o anexă care acoperea, cu literă măruntă, jumătatea de sus a ultimelor pagini, și acelea ilustrate. în toate "pragurile" romanului, cum numește Genette textele escortă, enumerate parantetic mai sus, descoperim un romancier frondeur și polemic, mai curând malițios
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. presa la zi TimSport. Iubitorii sportului din Timișoara au la dispoziție, deja de două săptămâni, o publicație dedicată: „TimSport“, săptămânal de opinii, comentarii și informații sportive. În numărul secund al hebdomadarului sportiv puteți citi despre „Iosif Rotaru pleacă la Galatasaray“, „Constantin Lache - cel mai mare antrenor de handbal pe care l-a avut vreodată Timișoara“ sau detaliile unui concurs adresat cititorilor fideli „TimSport“. Fotbalul este „sportul rege“ și în paginile noii
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți ani redactor la celebrul hebdomadar Flacăra) nu se dă în lături de a introduce note clar polemice: Când sexoscribi fonf-ludici dau buzna în poem/ Eu, de rămân încalte sfinxul hirsut, boem, / Tresar când metafizici și logosuri se schimbă./ Vreți să virez? Dă-mi, Darling, mantia
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă Roumanie d’aujourd’hui, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vârsta christică, să fie redactor la hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul. Modernizarea și românizarea (de-sovietizarea) editurilor din țara noastră îi oferă marea răspundere de a croi destinul nou înființatei Edituri Eminescu (la vârsta de 38-39 de ani: 1970-1971), unde, printre altele, lansează colecția de mare
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
a putea contura, din cotloanele memoriei, o pagină cât mai vie și autentică. Ce-i drept, acum ...(oho!!!) 50, 40, 30 de ani - ca redactor șef al revistei ,,Cadran Universitar” (a Uniunii Asociațiilor Studenților din Craiova), ca șef al subredacției hebdomadarului ,,Viața Studențească” (București), apoi ca tânăr jurnalist craiovean -, scrisesem în mai multe rânduri despre cei din primele ,,batalioane (in)disciplinare ale umorului românesc”, ne simpatizam reciproc, cu unii dintre ei am vibrat empatic la evenimentele și concursurile naționale culturale ale
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
mai puternici și mai înțelepți: dacă sunt corect informați.” Substanța și atractivitatea celor 12 capitole ale cărții, jalonând cronica anilor 1990-2015, oferite de textele publicate, an de an, în ziare și reviste, unele înființate și conduse de el (ca admirabilul hebdomadar „Balcanii și Europa”), sunt îmbogățite de nenumăratele reproduceri ale paginilor respective, dar mai ales de fotografiile atâtor personalități care s-au remarcat în lumea ziaristicii, ca și a oamenilor politici români și străini, inclusiv președinți și conducători de țări și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93101_a_94393]
-
ce beneficiază de semnăturile unor adevărați profesioniști ai domeniului. Dar un asemenea ziarist nu se formează ușor. Nu mică ne-a fost mirarea să ne confruntăm la început de secol XXI cu trista realitate, ca un redactor de cotidian sau hebdomadar din România să răspundă invitației de a participa la un eveniment cultural semnificativ cu neliniștitoarea constatare:’ Nu am pe cine trimite, pentru că nu mai avem specialist în cultură.” Replica noastră a fost pe măsură:” Dacă nu aveți specialiști în cultură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93404_a_94696]
-
E calea cea mai sigură spre uitare. Lumea se Îngrețoșează să audă mereu și mereu același nume. - Atunci dai toată vina pe presă? - Absolut. Să te luăm pe tine: lucrezi la The New Democracy, care e considerat cel mai inteligent hebdomadar al țării, citit de oamenii de acțiune, bla-bla. Ce misiune ai? Păi, să fii cât se poate de deștept, de interesant, de sclipitor de cinic În legătură cu orice persoană, doctrină, carte sau idee politică ce ți se repartizează ca subiect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă „Roumanie d'aujourd'hui”, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vârsta christică, să fie redactor la hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din România: „Luceafărul”. Modernizarea și românizarea editurilor din țara noastră îi oferă marea răspundere de a croi destinul nou înființatei Edituri Eminescu (la vârsta de 38-39 de ani: 1970-1971), de unde face transbordarea în lumea filmului artistic de lung
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
suplețea, generozitatea și „înaltul umanism” ce-l încerca, pe vremea aceea, pe viitorul dictator și care l-a salvat pe moment de la linșare ! A urmat ostracizarea... *** Revenirea în actualitate, a numelui colegului meu (evocat într-un număr recent al unui hebdomadar central) - după o știre meteorică despre el prin anii 90-91 - mă obligă să reiau „odiseea” acestuia, schimbând însă evoluția cronologică a întâmplărilor prin care a trecut (și probabil, trece). În „Curierul zilei” de Argeș din 31 octombrie 1935, a apărut
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
inimi și se întoarce-n ecou. Chiar dacă cei care trebuie s-o audă își fac urechea toacă. Stăruind în lupta cu vremea, jurnalista reușește să „miște” uneori, chiar și munții. Ceea ce nu e de ici-colea. Efectele articolelor sale din reviste, hebdomadare, cărțile sale s-au văzut și simțit imediat sau pe timp îndelungat, fiecare studiu de caz fiind tezaurizat în sipetul inimii. Ceea ce frapează la Mariana Emanuela Cristescu este că ea, în pofida presiunilor de orice fel, a rămas dreaptă în scris
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Profesori de neuitat la Liceul “Mircea cel Bătrân” din Constanța? LEU: Excepționalul om și pedagog care a fost Ioan Banu, dăruiții profesori Dabija, Blum, Robescu, Neacșu, Bădică și Micu. Badicioiu: Reporter la început de carieră la revista „Pagini dobrogene”, la hebdomadarul Uniunii Scriitorilor, „Luceafărul”, apoi redactor șef adjunct la „Contemporanul”. Ce este pentru Dvs. jurnalismul; și cel literar în special? LEU: Nu reporter. Cu reportaje mi-am câștigat traiul la radio, televiziune si in presa scrisă. Am debutat cu proză și
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
aroganță, superficialitate. Mi-am spus mereu că dacă sunt așa, e semn că nu sunt niște oameni de valoare. I-am ocolit”. De altfel, Melania Cuc, profesionist exemplar școlit pe băncile vieții, fie la radio, fie la televiziune, fie în hebdomadarele românești și chiar în gazetele și jurnalele de provincie, care au și ele putere de penetrație, este de părere că nu poți minți, mai ales atunci când te afli face-to-face cu interlocutorul, pentru că, în cele din urmă, te autodemaști: „În interviul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
de peste treizeci de ani condeiul meu a așteptat cuminte în etuiul său. Elita culturală românească fusese coborâtă de pe soclu, mărunțită până la anihilarea valorii și distribuită „maselor largi populare”, spre ... rumegare. După 1990, când începuseră deschideri de sertare literare, când majoritatea hebdomadarelor, ba chiar și cotidienele, aveau câte o pagină culturală, am sesizat la orizont o nouă motivație ... Conștiința socială încă nu se isterizase până la paroxism - ca în prezent - și nu apăruse noua formă a luptei de clasă, care asmute fiecare individ
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
comuna Vânători-Neamț (1965-1967), la Școala Profesională din Buhuși (1967-1968) și colaborator la ziarul Steagul roșu din Bacău. În 1968 ia ființă ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamț și este angajat ca redactor la secția culturală, unde funcționează până în 1974, când cotidianul devine hebdomadar. Revine în învățământ la Școala Generală Nr. 5 din Piatra- Neamț, titularizându-se prin concurs. Publică peste 260 de articole și studii în toate revistele cu profil pedagogic, inclusiv în Revista de pedagogie și în Tribuna învățământului. Editează patru manuale
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
să strămute procesul în afara granițelor țării. Unde? Sigur vă mai aduceți aminte, n-aveți cum uita un asemenea eveniment! În Republica Umanistă Vandana. Această strămutare fără precedent reprezintă o gravă insultă la adresa autonomiei țării!", a titrat pe șase coloane influentul hebdomadar DREPTATEA, în vreme ce ȘTIRILE DE AZI a acuzat ziarul DREPTATEA de antisemitism și a salutat, tot pe șase coloane, decizia, cerând, totodată, și revizuirea tuturor proceselor anterioare. În plin război mediatic, procesul a avut loc în Rakawanda Nouă din capitala Diabelli
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
parte a presei a adoptat un ton mai liber, uneori incisiv, denunțînd practicile staliniste și criticîndu-i pe aceia care le-au tolerat: „Mai putem avea Încredere, se Întreba Zycie Warszawy, În cei care ne conduc treburile publice?”. În cîteva luni, hebdomadarul studențesc Po Prostu a devenit, prin directețea și prin reportajele sale realiste, unul dintre cele mai citite ziare. Toți aveau atunci sentimentul c... un „fior” str...bate Întreaga societate polonez..., de sus În jos. Manifestațiile muncitorești de la Poznan, de la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
parte din programul s...u - decolectivizarea satelor, reforma economiei, libertatea religioas... etc. - Gomułka nu a Întîrziat s... revin..., Încetul cu Încetul, asupra principalelor sale aspecte. Altfel spus, exceptînd m...șurile legate de agricultură privat..., el nu și-a respectat promisiunile. Hebdomadarul Po Prostu a fost Închis, autogestion...rîi i-a luat locul o centralizare tot mai accentuat..., Biserica a fost persecutat.... Împreun... cu echipa sa, Gomułka a evoluat spre un centralism care se dorea a fi opus concomitent dogmatismului și revizionismului
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar de luat în seamă. A și ajuns, de altfel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Scria bine, cu incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
altul, nimic nu se depune tangibil, nimeni nu-și bagă mîna-n foc. Televiziunea funcționează ca agent al unei coeziuni fără adeziune, pe baza aderențelor semi-pasive. Televiziunea are o funcție religioasă, și rendez-vous-urile sale, grila sa, jingle-urile ritmează timpul cotidian și hebdomadar, ca odinioară, la țară, clopotnițele satelor, sau, în mănăstiri, slujbele divine, de dimineață pînă după vecernie. Dar e o religie rece, a in-diferenței, a cărei singură rugăciune înseamnă: "Uitați-vă la mine mai întîi, restul nu are importanță". Și mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu deosebire prin activitatea de aproape o jumătate de secol ca redactor de revistă; un redactor erudit, discret, caracterizat de abnegație, tact, finețe, cu o memorie prodigioasă, „idealist până la exaltare” (Ioana Pârvulescu). „Ea a devenit - scrie Nicolae Manolescu - una cu hebdomadarul principal al Uniunii Scriitorilor. Spuneai «România literară», spuneai Andriana Fianu. Era, în felul ei, o instituție. Venea prima și pleca ultima din redacție. Știa tot ce se publica sau nu, ca și toate golurile. [...] Adi era, în același timp, secretară
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
În 1924 fondează mensualul „Ararat”, care își sfîrșește existența la puțin timp după moartea, în urma unei congestii pulmonare, a lui M. A mai colaborat la foile de limbă armeană „Masis” și „Nor Arșaluis”, iar cu Măgărdici Bodurian dă la iveală hebdomadarul „Paros” (1924), ieșit de sub teascuri pe parcursul unui an. În afară de „Universul” și „Universul literar”, articole, reportaje, schițe, însemnări de călătorie, mici cronici teatrale și literare, traduceri, succinte comentarii de politică externă și internă îi apar lui M., care mai semnează Mes
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor suferind de un dogmatism rigid. În numărul 16/1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se manifestă o nouă atitudine oficială față de opera sa. Tot acum încep atât publicarea unor tablete argheziene în G.l., cât și campania de atragere a poetului în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor, care își pregătea
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
numărul 78/1990 editori sunt Dan Costescu și Cornel Dumitrescu, iar din colegiul de redacție fac parte Vlad Angelescu, Liviu Cangeopol, Dan Costescu, Cornel Dumitrescu și George Pietraru. Dorind să fie „purtătorul de cuvânt al tuturor celor ce simt românește”, hebdomadarul își fixează ca obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]