892 matches
-
Ploiești SECȚIUNEA TEXT CÂNTEC POPULAR Locul I Marin Voican-Ghioroiu, București SECȚIUNEA REPORTAJ Locul ÎI Adina Enăchescu, Râmnicu-Vâlcea SECȚIUNEA ESEU Locul I Adina Enăchescu, Râmnicu-Vâlcea Locul ÎI Sorin Calea, Valea Iașului (jud. Argeș) SECȚIUNEA TEATRU Locul III Elenă Agiu-Neacșu, Râmnicu-Vâlcea SECȚIUNEA HERALDICA ȘI VEXILOLOGIE Premiul special al Asociației Naționale de Vexilologie „Tricolorul” Adina Enăchescu, Râmnicu-Vâlcea SECȚIUNEA FOTOGRAFIE ARTISTICĂ Locul I Horia Deaconescu, Pitești Locul ÎI Venera Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Locul III Gheorghe Sporiș, Brezoi-Drăgănești (jud. Vâlcea) SECȚIUNEA PICTURĂ Locul I Teodora
RECTIFICARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340715_a_342044]
-
în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului FUNDAȚIA „PETRE IONESCU-MUȘCEL” CIF 18312649, Țel. 0248269115, 0744682591, B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnești, jud. Argeș REZULTATELE CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, HERALDICA și VEXILOLOGIE „PE ARIPI DE DOR DOMNESC” EDIȚIA a IV-a, DOMNEȘTI, 28 august 2011 Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de către Fundația „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redacție al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultură Domnești
CONCURSUL NAŢIONAL PE ARIPI DE DOR DOMNESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340711_a_342040]
-
242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ Duminică, 28 august 2011, în holul Casei de Cultură din Domnești s-a desfășurat festivitatea de premiere a câștigătorilor CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZĂ, ESEU, EPIGRAMĂ, PICTURĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, HERALDICĂ și VEXILOLOGIE „PE ARIPI DE DOR DOMNESC”, EDIȚIA a IV-a. Organizat de către Fundația „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redacție al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultură Domnești, Liga Scriitorilor din România - filiala Argeș, Asociația Națională „Cultul Eroilor” - filiala Argeș, Asociația
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
volumului de poezii ‚’’Cuibarul cu vise’’. - MARELE PREMIU PENTRU POEZIE acordat la Concursul Național de Poezie, Proză, Critică, Literatură, Pictură și Fotografie Artistică - Botoșani - Ipotești, prima ediție -2011 - PREMIUL III - acordat la Concursul Național de Poezie, Proză, Pictură, Fotografie Artistică, Heraldică,Vexolologie, - Domnești , jud.Argeș. - Apariția volumului de poezii ‚’’ÎNSFINȚEASCĂ-MII ȚĂRÂNA’’ editura’’Nico’’Tg.Mureș ANUL 2012 - Apariția volumului de poezii:’’ÎNDULCITELE IUBIRI’’ la editura ‚’’Nico’’din Tg.Mureș - DIPOLMA DE EXCELENȚĂ din partea S.R.I -Mureș - DIPLOMA DE EXCELENȚĂ din partea
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RUFE PE SÎRMĂ Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului Suflîndu-și nasul în bucățile de pînză heraldică date la sfințit prin biserici, aducătorii de ploaie cu broaște și pești navighează și ei prin porturile speranței, înjurînd de mama focului maeștrii puturoaselor ideologii, mai trăgînd pe vîrful unghiei vreo două, trei icre de știucă, mai silabisind piperul din
RUFE PE SÎRMĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381066_a_382395]
-
predestinate generațiilor viitoare, ca o rezervă națională de conștiință, pentru cei care urmează să se nască în această țară miraculoasă, numită Limba Română.” (Nechita Stănescu, Respirări. Ed. Sport-Turism, București-1982, p. 10-12) -Romantismul place oamenilor în general. Romantismul ține de o heraldică aristocrată asociată cu noblețea naturii unde va prefigura armonia dintre real și vis (frumusețea realului), care încinse la flacăra geniului întrupează personalitatea într-un prototip. -De ce este Eminescu romantic? Vitalitatea poetului, înțelepciunea gândirii, bărbăția ostășească întru adevăr, frumusețea sa
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PRIVIREA Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea La figura lui heraldică, de zeu, m-a fascinat privirea. Avea o privire de toamnă târzie, calmă, cu mici sclipiri de licurici, în minuscule smaralde. Uneori, se lăsau văluri, ce-i pluteau o clipire, peste ochii lui blânzi. O adâncă tristețe îi tulbura orizontul
PRIVIREA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381545_a_382874]
-
Brăila Ed.centrul de Creație, 2004 și ediție bilingvă,româno-franceză, 2007 Poezia pierdută și poeme în proză, Brăila Ed.ExLibris, 2008 euGENIA Cosmosului meu - poezie, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Fănuș Neagu și eroii lumii lui - proză, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Heraldica - volum apărut în limba macedoneană, la Ed. Matrița, 2010 Prezent în multe antologii de poezie, proză și dramaturgie, domnia sa, are și meritul de a fi antolog la “ Din Vadurile Chiralinei “ -volumul de poezie , Brăila Ed.ExLibris, 2005 și “ Poezie și
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz al ochilor mirați de frumusețe. O altă secțiune interesant abordată în creația pictorului bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele de gen feminin, ci cu orice „nume” care inspiră feminitate, tandrețe, romantism, liniște, fără urmă de trivialitate
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
descendență nobiliară. Caragiale l-a iubit și l-a luat el în întreținere, căutând să-i facă un viitor cât mai bun. Îl înscrie la colegiu, distingându-se printr-o excelentă pregătire școlară, mai ales la istorie, devenind pasionat pentru heraldică. În 1904 Caragiale se autoexilează la Berlin unde îl ia și pe Mateiu, determinându-l să se înscrie la drept. De aici înainte viața lui urmează alte căi. La Berlin Mateiu urmărește viața nobilimii germane, pe care o imită, comportându
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului FUNDAȚIA „PETRE IONESCU-MUȘCEL” CIF 18312649, Țel. 0248269115, 0744682591, B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnești, jud. Argeș REZULTATELE CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, HERALDICA și VEXILOLOGIE „PE ARIPI DE DOR DOMNESC” EDIȚIA a IV-a, DOMNEȘTI, 28 august 2011 Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de către Fundația „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redacție al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultură Domnești
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
regăsește edenul. La poeții europeni, inclusiv cei din spațiul carpato-danubiano-pontic, descoperim dimensiunea rațională al sublimului, cum spunea Kant, dar și jocul de fugă către teritorii sublime. La Eugenio Montale, poetul italian, ale cărui poeme sunt invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale, luate ca eden, copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri. (Tramontana). Edenul la Montale este virtualitatea ontologică, dar și marea ca
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
regăsește edenul. La poeții europeni,inclusiv cei din spațiul carpato-danubiano-pontic,descoperim dimensiunea rațională al sublimului,cum spunea Kant,dar și jocul de fugă către teritorii sublime. La Eugenio Montale,poetul italian,ale cărui poeme sunt invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale,luate ca eden,copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri.( Tramontana).Edenul la Montale este virtualitatea ontologică,dar și marea ca
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
verva acestuia. Doar un acut sentiment de singurătate, mohoreală, ursuzenie. În schimb, Mateiu e Înzestrat cu o „memorie uluitoare și dezordonată”, cum se Întâmplă, crud spus, cu orice „autodidact fără alegere”. Iar aplecarea spre trecut și inutil, spre genealogie și heraldică trădează gustul pentru mistificare al unui mitoman. Un Barbey d’Aurevilly Întârziat prin Balcani? Până la un punct, da, așa cum crede Ion Vartic 2. Dar cele mai multe analogii Îl trimit pe Mateiu În plină ficțiune: el e asemuit când lui des Esseintes
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în Arhivele Basarabiei, 1934, nr.1, p. 11-35. Vasilescu Al., Data 1290 a descălecatului Țării Românești, în Convorbiri Literare, 1923, p. 499-510. Velcu A., Contribuții la studiul creștinismului daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934. Vuia Romulus, O legendă heraldică: legenda lui Dragoș, în AIINC, 1921-1922, p. 300-309. Vulpe Radu, De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 16-22. Xenopol A. D., Întemeierea țărilor române, în Rev. pentru ist., arh. și filolog. 3, 1885, 5
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și - după cum presupune Vulcănescu - aveau labirintul drept „însemn ritual sau emblemă heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în diverse legende românești, în speță cele de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici (duce o viață ascetică, trăiește izolat într-o peșteră, întâlnește în taină și sfătuiește pe suveran
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eseurilor. Coiful și mănușa de oțel sunt așezate lângă mormânt; mâinile de piatră sunt împreunate într-o rugăciune eternă - el mărturisea că spune Tatăl Nostru ori de câte ori se ivea ocazia - iată una definitivă -; un leu culcat la picioare, afirmă specialiștii în heraldică îiar lăudătorii au preluat și ei această versiune): în realitate acest leu cu buclișoare într-un format atât de micuț seamănă până la confuzie cu un caniș inofensiv, culcat la picioarele stăpânului. Și Montaigne care s-a plâns în repetate rânduri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
XXXI, 1994, p. 73-74. • Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei, Contribuții la istoria Trei-Ierarhilor, în AIIX, XXX, 1993, p. 436, 447-448. • Dumitru Năstase, Coroana împărătească a lui Vasile Lupu, în AIIX, XXXI, 1994, p. 45-46. • Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, 1977, p. 85-86 și pl. XXV, 6. • Dumitru Năstase, op. cit., p. 48. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Introducerea pridvorului în planul bisericilor moldovenești, București, 1930, p. 1-8 și pl. I-II. • Am discutat această înrudire în comunicarea mea, Cercetarea moștenirilor și a rudelor: Miron Costin și Ileana Movilă, prezentată la al XII-lea Congres de Genealogie și Heraldică, Iași, mai 2003 (în manuscris). • Ștefan S. Gorovei, „Din Purice - Movilă“ și „Barnovschi - Moghilă“. Două explicații (nu numai) genealogice, în ArhGen, III (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 330-332. • Mitropolitul Anastasie Crimca (1600-1629), în MMS, an. XXXIV, nr. 3-4, 1958, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește prin
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
din 1581, Cartea românească de învățătură. îndreptarea legii; liste de termeni la Gh. Chivu, Limba română de la primele texte până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București, Editura Univers enciclopedic, 2000, p. 118. Opinia lui Dan Cernovodeanu în Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 23. Vezi Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 296. 24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Graziani, care l-a văzut prin 1564 (în călători străini ..., vol. II, p. 384). 230. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I., p. 700; vezi și Constantin Rezachevici, Cronologia ..., vol. I, p. 691-692. 231. Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 232. Vezi Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieții private, [vers. rom.], vol. III, București, Editura Meridiane 1995, p și urm. Codurile de legi, în vigoare în Veacul de Mijloc, acordau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1964; Rocadă, București, 1967; Corp comun, București, 1968; Blănurile oceanelor și alte poeme, București, 1969; Repaosul vocalei, București, 1970; Vârsta cretei, pref. Al. Protopopescu, București, 1970; Poemul întâlnirilor, București, 1971; Sentinela aerului, București, 1972; Ucenicul nicăieri zărit, București, 1972; Heraldica mișcării, București, 1973; Poezie neîntreruptă, pref. Nicolae Balotă, București, 1976; Ancore lucii, București, 1977; Armonia contrariilor, București, 1977; Legea gravitației, Iași, 1979; Culminația umbrei, București, 1980; Cât vezi cu ochii, București, 1983; [Texte], în Avangarda literară românească, îngr. și introd
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
subl. ns.), încât au scăpat cu desăvârșire specialiștilor. Exemplul cel mai însemnat și mai frapant, de asemenea „necunoscută”, e cel al vulturului bicefal (subl. ns.). Acest ilustru însemn a fost unanim socotit - și din păcate mai este încă - drept străin heraldicii românești, în care n-ar fi făcut până târziu, decât apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]