561 matches
-
Crăciunului, în „Poezii”.Ed. Carte Românească, 1982) Colindele sunt ninsorile de veacuri, care-mbracă dalb o țară, cu munți înalți păduri și lacuri din împărății stelare, când se scutură din ceruri, daruri pentru fiecare: „Fiecare pom îmbracă/ haină albă de hermină/ Iată nucii deveniră/ Catedrale de lumină.// Peste tot și peste toate/ peste albe îndepărtări/ Ochii Domnului Iisus/ trimit binecuvântări.” (Ilie Tudor, Iarna noastră-Întru Slava Celui Ce Este.Ed. PrintXpert, Craiova, 2007) Colindul, ca un mugure de gând celest se cerne
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
prin împărăție alergară într-un suflet la palat, măturând totul în calea lor, așa cum le era felul. Capitolul IV Urgia Împărătesei Iarna I n sala tronului, frumoasa Iarnă, îmbrăcată într-o rochie de briliante, având pe umeri o mantie de hermină pudrată cu cristale de zăpadă, cu fața palidă și mânioasă, cu privirea de gheață, ședea într-un jilț de argint suflat în pulbere de cuarț și dantelării cu flori de gheață și ciucuri de cristal. În fața tronului - o masă uriașă
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
lui sub bolta-albastră De unde sub un vânt frivol Frunzișul lui foșnea domol Ca un cântec, sub fereastră, Acum e gol. Vesel parcă la lumină, Îți amintești, iubita mea ? În nopți cu ger de iarnă grea, În haină-i albă de hermină, El ne zâmbea. Iubito, nu știu ce-ai să faci, Chiar de-ai să zici că sunt nătâng, Că mâinile-n zadar îmi frâng, Eu tot te rog, te rog să taci Că vreau să plâng. Emil Șușnea 18 Ian
TEIUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372323_a_373652]
-
apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât poate schimba fața lumii. Ca un flamingo, este inițiatorul luminii: „Sub nimb de lacrimi berze șușotesc, șacali portocalii din tobă sună, antilopele din Dobrotești, pasărea Flamingo o cunună
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
drept izvor dragostea? Căci toate drumurile Atlantidei noastre păreau să se încrucișeze în ținutul Tandreței. Saranza se cufunda în noaptea îmbălsămată a stepei. Aromele ei se contopeau cu parfumul ce înmiresma un trup de femeie acoperit cu pietre prețioase și hermină. Charlotte povestea despre isprăvile divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe acea ultimă mare curtezană, tolănită pe canapeaua ei cu forme capricioase. Viața ei extravagantă era consacrată doar iubirii. Iar în jurul acelui tron se agitau niște bărbați - unii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
, Florin (11.I.1943, București), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Herminei (n. Jochemko) și al lui Dragoș Manolescu, avocat. Învață la București, unde urmează Școala Generală „Ienăchiță Văcărescu” (1950-1957), Liceul „Gheorghe Șincai” (1957-1961) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-germană, luându-și licența în 1968. Peste zece ani
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
colaborare cu Viniciu Gafița); Arkadi Adamov, Cercuri pe apă, București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979; Anastasia Țvetaeva, Amintiri, București, 1982; Zigmunds Skujins, Hermina pe asfalt, în Memoriile unui tânăr. Hermina pe asfalt, București, 1988; Thomas Mayne Reid, Călărețul fără cap, București, 1992. . Repere bibliografice: Bogdan Căuș, Figuri de armeni din România. Dicționar, București, 1998, 332; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
pe apă, București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979; Anastasia Țvetaeva, Amintiri, București, 1982; Zigmunds Skujins, Hermina pe asfalt, în Memoriile unui tânăr. Hermina pe asfalt, București, 1988; Thomas Mayne Reid, Călărețul fără cap, București, 1992. . Repere bibliografice: Bogdan Căuș, Figuri de armeni din România. Dicționar, București, 1998, 332; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000, 272. E. M.
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
, George (pseudonim al lui Silvius Golliger; 2.I.1901, Focșani - 16.V.1971, Paris), poet, dramaturg, prozator și traducător. Este fiul Herminei și al lui Iancu Golliger, arhitect, președinte al Comunității israelite din Focșani. Urmează cursurile Liceului „Unirea” din orașul natal, iar după primul război mondial se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1922. Doctoratul
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
existând intenția consolidării cunoașterii reciproce între cele două culturi. Poeme de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Ion Pillat, G. Bacovia, Adrian Maniu traduc Bernhard Capesius și Konrad Richter, acesta din urmă oprindu-se și la Ion, romanul lui Liviu Rebreanu, în vreme ce Hermine Pilder-Klein optează pentru fragmente din Pădurea spânzuraților. Din proza lui Emil Gârleanu și a lui I. Al. Brătescu-Voinești tălmăcește Olimpia Borănescu-Filittis, iar din lirica germană modernă - Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
, Hermine (3.I.1901, Albeștii Bistriței, j. Bistrița- Năsăud - 20.III.1998, Heidelberg, Germania), traducătoare. După absolvirea școlii medii germane la Bistrița, P.-K., fiica unui preot luteran și sora istoricului literar Karl Kurt Klein, studiază germanistica și filosofia la Universitatea
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
Fram der Eisbär, București, 1957; Titus Popovici, Der Fremdling, București, 1957; Camil Petrescu, Letzte Liebesnacht, erste Kriegsnacht, București, 1970; Ionel Teodoreanu, Gasse meiner Kindheit, București, 1971. Repere bibliografice: Kurt Rein, Laudatio der Dialektologin und Übersetzerin, Trägerin des Siebenbürgischen Kulturpreises 1981 Hermine Pilder-Klein, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, 1981, 2; Hans Bergel, Hermine Pilder-Klein zum 80. Geburtstag, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1981, 1; Hans Bergel, Eine überragende Frauenpersönlichkeit, „Vierteljahresblätter”, 1991, 1; Ortrun Scola, Annemarie Schiel, Dr. Hermine Pilder-Klein, în Siebenbürgisch-sächsische Frauengestalten. Ihr Leben und Wirken
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
1957; Camil Petrescu, Letzte Liebesnacht, erste Kriegsnacht, București, 1970; Ionel Teodoreanu, Gasse meiner Kindheit, București, 1971. Repere bibliografice: Kurt Rein, Laudatio der Dialektologin und Übersetzerin, Trägerin des Siebenbürgischen Kulturpreises 1981 Hermine Pilder-Klein, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, 1981, 2; Hans Bergel, Hermine Pilder-Klein zum 80. Geburtstag, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1981, 1; Hans Bergel, Eine überragende Frauenpersönlichkeit, „Vierteljahresblätter”, 1991, 1; Ortrun Scola, Annemarie Schiel, Dr. Hermine Pilder-Klein, în Siebenbürgisch-sächsische Frauengestalten. Ihr Leben und Wirken, f. l., [1990], 85-88. J.W.
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
Dialektologin und Übersetzerin, Trägerin des Siebenbürgischen Kulturpreises 1981 Hermine Pilder-Klein, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, 1981, 2; Hans Bergel, Hermine Pilder-Klein zum 80. Geburtstag, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1981, 1; Hans Bergel, Eine überragende Frauenpersönlichkeit, „Vierteljahresblätter”, 1991, 1; Ortrun Scola, Annemarie Schiel, Dr. Hermine Pilder-Klein, în Siebenbürgisch-sächsische Frauengestalten. Ihr Leben und Wirken, f. l., [1990], 85-88. J.W.
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
București, str. Dr. Westfried 2. 825. Brumarescu Constantă, 4 apartamente, București, str. Dr. V. Babeș 12. 826. Borțos Radita, 7 apartamente, București, str. Radu de la Afumați 4, str. Prof. Ion Ursu 20, str. Ștefan Negulescu 55. 827. Brayer Hernsch și Hermina, 19 apartamente, București, str. Halfon 9, str. Nerva Traian 85-87. 828. Bedereanu Petruta, 6 apartamente, București Colentina, str. 30 Decembrie 2. 829. Bernstein Dorothea, 6 apartamente, București, str. Emigrantului 4. 830. Baha N. și Elenă, 6 apartamente, București, B-dul Dimitrov
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Într. Verde 4, str. Caracas 3 4309. Luca Mihai, 4 apartamente, București, str. Pop de Bășești 35 4310. Lupu Nicolae, 5 apartamente, București, str. Barbu Delavrancea 7 4311. Leon Mandi și Sofica, 5 apartamente, București, str. Latină 1 4312. Lucaci Hermina, 6 apartamente, București, str. Sf. Elefterie 39 4313. Lazu V. C-tin, 4 apartamente, București, str. Sft. Elefterie 19, cal. Victoriei 95 4314. Lăzărescu Elenă, 5 apartamente, București, str. Popa Savu 72 4315. Luigi Cora, 6 apartamente, București, str. Pictor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Laborator 100 B; 117; str. Răcari 34. 7232. Ștefan I. Șerban, 9 apartamente, București, str. Gh. Județul 8; str. Meșterul Manole 26; str. Laborator 162 7233. Stoenescu Elenă, 10 apartamente, București, str. Caimatei 10; 10B 7234. Susmanian Hermina și Hamparian Victoria, 8 apartamente, București, str. Găitănari 16. 7235. Stroia Ioan, 5 apartamente, București, str. Pictor Odobescu 29; Bd. Tolbukin 134. 7236. Stoenescu Viorica, 11 apartamente, București, str. Tolbukin 28 7237. Statescu Constantin, 4 apartamente, București, str. N. Ionescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
PCR. După un an a revenit la București, în sectorul 3, iar în 1935, a fost condamnat pentru deținerea unor documente ilegale, dar nu a fost încarcerat. A fugit în Spania și în anii 1937- 1939, împreună cu soția sa, evreica Hermina Marcusohn, a luptat în Brigăzile Internaționale (comuniste) în Războiul civil din Spania, unde și-a pierdut brațul drept. În 1939 s-a retras din Spania în Franța, iar de acolo a fost transferat în URSS. În timpul celui de-al Doilea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
când începuse a nu mai ști ce să facă, el a văzut ieșind pe porțile cetății două femei tinere și frumoase, care după chip și îmbrăcăminte se vedea că erau de neam. Amândouă călăreau câte un unicorn, mai alb decât hermina. Ele înaintau spre pajiștea unde Rogero lupta cu atâta vitejie împotriva spiridușilor, la vederea femeilor spiridușii s-au retras cu toții. Ele s-au apropiat și au întins mâinile tânărului cavaler care avea fața aprinsă de oboseală și emoție. Recunoscător pentru
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
al spumelor de mare. Un suflet risipit în nori, în cenușiul din furtună, Răscumpărat de mii de flori Când stele-n suflet se adună. Un diamant scânteietor Brăzdat de umbră și lumină, Răzbate-n timp, nemuritor, în dans sălbatic de hermină. Izvor cu unde de cristalE liniștea dintre furtuni. E valul sfărâmat de mal Și ziditoare e de lumi. E nemurirea dintr-o clipă, E deznădejde și uitare, în zbor, e zbatere de-aripă, E cerul aplecat spre mare. Nu știu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
aproape instantaneu durerea. Pe deplin calm și mulțumit de sine, consulul se opri ca să admire armoariile Franței imperiale. Un vultul de aur pe scut rotund, panglica Legiunii de Onoare, sceptrul și mâna justiției, toate înconjurate de o mantie azură cu hermină pe care erau presărate mai multe albine aurii. „Albina este o metaforă inspirat aleasă”, ținea să sublinieze el ori de câte ori avea vreun vizitator important, dar fără să intre în alte amănunte, pentru că, la drept vorbind, nu le cunoștea. Nefiind de viță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Lespezi și acasă. Înfășurați în bunzi imense, cât niște pelerine medievale, acoperiți cu pleduri groase și îmblănite, sfidau gerul aspru ce dăinuia de peste o săptămână. Cum ieșiră din Amara, câmpia albă se desfășura în fața lor ca o nesfârșită mantie de hermină, scânteind în lumina soarelui mușcător. Șoseaua tăia o dâră lucioasă, rectilină, pe care sania aluneca vertiginos. Petre, în picioare, puțin plecat înainte, îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă, energic. În sumanu-i cenușiu, cu căciula neagră de miel pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Poloniei. Este vorba de Muzeul municipal al orașului Krakow; prezența unui număr foarte mare de vizitatori este determinată de existența printre alte valoroase exponate a unei opere de artă de referință o pînză semnată de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd față atît presiunilor, schimbării, dar și tradiției. Politica unor instituții muzeale trebuie îndreptată către toate categoriile de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
străduțelor Dionisie Lupu cu Maria Rosetti, ședeau parcă tustrei calibrați într-un ac de seringă, străpungând cu nemiluita trupurile cucoanelor cu mutrițe emailate, plimbîndu-se pe bulevarde nemaivăzute în rochii pale, ușoare ca adierea de pasăre, a franțuzitelor în teci de hermină, cu pantofi mofturoși sau cu sandale de lamé, a eleganților strânși în ghete de lac și-n corset, cu buzele melodramatic fardate și obrajii albiți farmaceutic cu pudră, fudulindu-se ca niște curcani sub pălăriile de panama. Traversară astfel viscerele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
erau singurele în înțelegerea Pomponeștilor, care mai aveau credința că omagiile trebuiesc smulse. Fără a se îmbrăca țipător, căci poseda uzajul lumii, madam Pomponescu își dezvoltă garderoba într-un chip notoriu, schimbă trei blăni - una de astrahan, una albă de hermină și una de cozi de vulpe - mergea la teatru și la Operă în rochii de seară de dantelă, brocart auriu sau alte țesături rare, punea la gât perle, își umplea degetele cu inele și devizaja, după expresia lui Smărăndache, sala
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]