275 matches
-
fixat primii. Chiar dacă mușchii, ca organisme inferioare, posedă o putere modulatoare redox mică, ei sunt totuși plante, deci acea mică modificare pe care o induc În mediu, În acel primordiu de sol, e În sens reductiv. Adică, știind că organismele heterotrofe, celălalt segment al biocenozei, au nevoie de medii reducătoare, ei, mușchii, nu fac altceva decât să le pregătească un mediu favorabil. Ei Înșiși n’au nevoie de așa ceva, pentru că sunt Înzestrați cu o creștere continuă și independentă față de pseudorădăcina inițială
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul lor, adică părțile abandonate ale mușchilor, În sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o biocenoză obișnuită, adică de acțiunea reductivă a organismelor aututrofe: părțile abandonate ale mușchilor, care ar trebui să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o biocenoză obișnuită, adică de acțiunea reductivă a organismelor aututrofe: părțile abandonate ale mușchilor, care ar trebui să Îndeplinească acest rol, sunt moarte... Așa că mediul devine impropriu și heterotrofelor, fiind În consecință abandonat, aceste organisme mutându-se și ele, mai sus, odată cu mușchii Înșiși. Am putea spune chiar că, spre deosebire de o biocenoză propriu-zisă, unde există o simultaneitate În viețuirea tuturor organismelor componente, În cazul de față este vorba de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca lichenul să constituie un cap de pod cât se poate de tentant. Mai mult, el oferea egoismului conservativ al acestei noi formațiuni vii șansa de a fi independentă; lichenul e el Însuși o biocenoză, astfel Încât nu avea nevoie de heterotrofe cu ajutorul cărora să poată stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
moarte s’au transformat În turbă. Revenind la vremurile primordiale, știind că mușchii, ca orice alt organism autotrof modifică mediul În sensul reducerii potențialului redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă, adică strategică, deși din punct de vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil pentru că speciile vegetale specifice apei curgătoare, inferioare cum am arătat, au putere reducătoare scăzută, neputându-se opune eficient oxidării induse de heterotrofe, animalele. Apa devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tehnologică a istoriei e utilizarea energiei fosile, adică a celei Înglobate În petrol, cărbune, gaze. Să detaliez. Viața a apărut și s’a dezvoltat În prima sa etapă ca anaerobioză, adică În lipsa oxigenului, derulându-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste heterotrofe primitive Îl promovau era fermentația, cumplit de risipitoare În ceea ce privește energia. Rezultatul a fost spectrul epuizării nutrienților din mediu. Mai mult, pentru că Încă nu exista un circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică a celei Înglobate În petrol, cărbune, gaze. Să detaliez. Viața a apărut și s’a dezvoltat În prima sa etapă ca anaerobioză, adică În lipsa oxigenului, derulându-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste heterotrofe primitive Îl promovau era fermentația, cumplit de risipitoare În ceea ce privește energia. Rezultatul a fost spectrul epuizării nutrienților din mediu. Mai mult, pentru că Încă nu exista un circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa, mobilizând substratul și energia solară primită. Urcând pe cerc, biomasa e folosită ca hrană de către heterotrofele ierbivore, iar acestea de către altele, carnivore și tot așa până la partea superioară a cercului; interesantă e creșterea taliei acestor animale, În același sens. Omul Își asigură hrana tocmai din acest segment al cercului, folosind plante și unele animale. Acesta ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu sulf. Parte din aceste organisme sunt preluate În lanțul trofic al biocenozei, servind drept hrană heterotrofelor. Toate mai și mor, ajungând pe fundul mării, cu sulful conținut cu tot. Această soartă o au, În fiecare an, 24 miliarde de tone de biomasă. Acolo, dacă există condiții de izolare, cum este cazul Mării Negre, cadavrele vor ajunge, peste
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult, plantele, ca producători primari, adică acelea care se cuplează direct la o sursă de energie primară și aceea fluctuantă, ar fi condamnate la pieire imediat ce Soarele ar fi acoperit de nori, dacă nu și-ar face rezerve. Că animalele, heterotrofele În general, au știut să profite de grija plantelor, e altă poveste. Este la fel de evident faptul că necesitățile energetice ale organismelor se reflectă și pe termen scurt - tactic - dar și pe termen lung - strategic. Apar deci probleme diferențiate, care trebuie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a se asigura, pentru situații neprevăzute, prin substanța de rezervă tactică, ca de exemplu polimeri de glucoză ca amidonul; rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
repausul. Primul semn e căderea frunzelor. Pe scurt, planta Își creează singură premisele ieșirii din activitate.Procesul ar fi rapid dacă planta ar fi singură. Numai că solul adăpostește o mulțime de organisme, mai mari și mai mici, Însă toate heterotrofe, trăind pe baza a ceea ce planta le oferă. Efectul lor specific, asupra aceluiași sol, e oxidativ, adică inversul acțiunii plantei. Cu alte cuvinte, cele două sensuri de modificare a mediului, reductivă a plantei, oxidativă a restului biocenozei, se anulează reciproc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât a ei, a plantei, care oricum are acces la energia Soarelui, cât a biocenozei solului aferentă celor două cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu se poate dezvolta o biocenoză heterotrofă suficient de bine reprezentată pentru a face față modificărilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu se poate dezvolta o biocenoză heterotrofă suficient de bine reprezentată pentru a face față modificărilor induse În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele a adormit, la vreme ori precoce? Nimic altceva decât că biocenoza heterotrofă a solului nu mai e stingherită, astfel Încât va acționa toată iarna, evident În sens oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la primăvară
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la primăvară, Îmi permit o avanpremieră, arătând că dacă solul e acoperit cu asfalt, prin lipsa oxigenului, biocenoza heterotrofă a solului nu-și va putea Îndeplini complet rolul. Desigur, arborele se va trezi mai târziu. Dacă ar fi numai asta, mai treacă-meargă. Dar reacția organismelor e Încă mai complexă, iar acum voi mai discuta numai un singur aspect. Anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
voi mai discuta numai un singur aspect. Anume, odată cu modificarea temperaturii se schimbă și preferințele organismelor. Dacă solul e acoperit cu asfalt, temperatura lui va fi mai mare decât cea a celui liber din apropiere. În ceea ce le privește, organismele heterotrofe vor prefera, În această situație, un sol mai oxidat, ceea ce, așa cum am aflat mai Înainte, nu au. Deci activitatea lor de iarnă va fi, Încă o dată, diminuată. Una peste alta, prin grăbirea repausului și Întârzierea trezirii, arborele Încorsetat În asfalt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Soare, apă și praf. Cu toate acestea Însă, atunci ca și astăzi, aceste plante − deși eu cel puțin nu consider lichenii plante, ci primordiul unei biocenoze la nivel celular − aceste plante deci, Își degradau suportul stâncos, alcătuind, laolaltă cu micile heterotrofe ce le-au urmat În expediția terestră, primordiul de sol. Cu ce realizau această degradare? Cu ceea ce știau Încă (pentru că lichenii și mușchii mai trăiesc și astăzi inclusiv În apă) din ocean: războiul chimic, cunoscut Încă de algele monocelulare, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai reducător decât valoarea optimă, chiar pentru planta emitentă a mesajului chimic, astfel Încât o altă plantă, chiar din aceeași specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt, orice altă plantă putând să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor Încheia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme monocelulare, care sunt de fapt principalul partener al plantei: bacterii, ciuperci, protozoare. Exemplul unui hectar de grâu dă o imagine a vieții solului: la 9,5 tone de rădăcini, există aproape tot atâtea, adică 8 tone, de viețuitoare. Sunt heterotrofele, adică acele organisme nevoite să apeleze la energia fixată sub formă chimică de către plante și care posedă și ele arma chimică. Aș putea spune că, mai vechi fiind, au inventat-o. Pe lângă faptul că heterotrofele au dispus de mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
8 tone, de viețuitoare. Sunt heterotrofele, adică acele organisme nevoite să apeleze la energia fixată sub formă chimică de către plante și care posedă și ele arma chimică. Aș putea spune că, mai vechi fiind, au inventat-o. Pe lângă faptul că heterotrofele au dispus de mai mult timp pentru a-și perfecționa arma, ele au fost confruntate cu mai multe probleme decât plantele. În primul rând sursa lor de energie e limitată și la bunăvoința plantelor. Mai apoi, unele plante − inferioare − precum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
limitată și la bunăvoința plantelor. Mai apoi, unele plante − inferioare − precum algele, n’au uitat de unde provin și le fac, ori de câte ori pot, concurență adoptând temporar heterotrofia. Iar mijloacele de a le veni de hac sunt altele decât acelea aplicabile altor heterotrofe. În consecință, heterotrofele folosesc o gamă mai largă de substanțe alelopatice dar și mai multe mecanisme de acțiune. Practic, orice gen, mai mult specie, de microorganisme produce o altă substanță. Exemple? În cadrul aceluiași gen, Streptomyces, sunt cunoscute 2.500 astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]