275 matches
-
fulg de nea: altă etapă de negentropizare. Dar el cade pe pământ, Într’o lume entropică, pe arbori care „dorm“ - entropie deci -, pe animale, În ansamblul lor entropice chiar și când sunt treze, pe sol, populat de acele tipic entropice heterotrofe mai mici ori mai mari. Cu toatele râvnindu-i negentropia. Și așa, apa pierde pe rând toate câștigurile din cer: afânatul omăt se tasează, căci ramificarea fulgului dispare prima. Devine gheață, adică nu mai e nici cristalină; devine apă, adică nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceea ce experimentul pur poate evidenția. De la simpla antinomie reprezentată de exergonicul biocâmp vegetal, respectiv endergonicul biocâmp animal, mai general heterotrof, se ajunge ca secundul să se diversifice depășindu-și chiar limitele: animalele superioare au, după specie, fie biocâmp endergonic - tipic heterotrofelor ce sunt -, fie exergonic - ca un fel de plante. Exemplul tipic e reprezentat de cei mai apropiați tovarăși ai omului, câinele, respectiv pisica. Mai departe În evoluție, omul reia, În populația sa, ceea ce se manifestă În „populația“ de specii animale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de energie fixată chimic. Și, cum tot ce e prea mult strică, nici planta nu mai poate, la sfârșitul verii, să trăiască pe grămada de energie care-i devine solul dintre rădăcini și o apucă somnul. E momentul potrivit pentru ca heterotrofele solului, mici microorganisme - ce pleonasm! - să profite de somnul plantei pentru a-i devaliza „cămara“: au nevoie taman de această energie, dar așa Îi fac plantei un imens serviciu, căci la primele raze primăvăratece de Soare planta va găsi un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune Întreaga biocenoză care profită de generozitatea, cum se vede deloc dezinteresată a plantei: la urma-urmei, nu cumva tot niște heterotrofe se ocupă cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea plantei, temelia energetică a vieții tuturora, e Încă mai mare: ea se revarsă și asupra sănătății celorlalți, supuși ca și ea unui permanent „bombardament“ mutagen, atât chimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o piramidă, dar fără să cred că era vorba de perpetuum mobile. Zic oricui e dispus să mă asculte, și oricând, că substanța Închide În Natură un circuit, punctat de autotrofe - să le spun acum doar plante - și de antiteticele heterotrofe - să le spun simplist animale. Ce frumos exemplu de perpetuum mobile ar putea fi, dacă nu ne-am gândi și la energia care pune În mișcare acest circuit? Și care vine dinafară, de la Soare, precum motorul mașinii o ia din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moartă și prin urmare aruncată la gunoi când fețele i-au ajuns la fel. Iar isteața de plantă - cu o experiență de viață cu mult mai Îndelungată decât a noastră - fuge ca dracu’ de tămâie de așa ceva, unind o rădăcină heterotrofă, un fel de minus, cu restul antitetic autotrof, un fel de plus... Cât privește pe fidelii mei ascultători, ba chiar și inspiratori mai ales când mă zgârâie protestând astfel la cine știe ce nefericită acțiune, pisicile adică, ele sunt pline de negentropie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reducător, specific epocii „copilăriei“ aceleiași planete. Noroc că Natura e Înțeleaptă și, cel puțin În zona temperată, trimite plantele la dormitor, toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante. Dar, consumând acele „deșeuri“, oxidând substanța mediului, heterotrofele pregătesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante. Dar, consumând acele „deșeuri“, oxidând substanța mediului, heterotrofele pregătesc, pe lângă propriul și viitorul lor „post“, un alt mediu, favorabil ca să nu spun optim, pentru primăvara plantelor. Asta e reînvierea Naturii, aceea pe care o percepem prin muguri, frunze și flori, mai puțin prin zbor de gâze... Primăvară deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care, În cursul diviziunii celulare, folosește fiecare din cele două catene ale sale pentru a reproduce, ca’ntr’o matriță, pe cealaltă. Planta, aceea pe care o vedem cu toții, fasolea de pildă, care asociază o rădăcină scuze pentru profesionalismul termenului heterotrofă, cu o parte aeriană autotrofă, fiind vorba totuși de același genom. Bacteria, de felul ei heterotrofă, asociată, În rădăcina aceleiași fasole, În ansamblul ei autotrofă; care, Împreună, mai și Îngrașă pământul... Și, mai departe, o dihotomie teribil de semnificativă: plantă-animal
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca’ntr’o matriță, pe cealaltă. Planta, aceea pe care o vedem cu toții, fasolea de pildă, care asociază o rădăcină scuze pentru profesionalismul termenului heterotrofă, cu o parte aeriană autotrofă, fiind vorba totuși de același genom. Bacteria, de felul ei heterotrofă, asociată, În rădăcina aceleiași fasole, În ansamblul ei autotrofă; care, Împreună, mai și Îngrașă pământul... Și, mai departe, o dihotomie teribil de semnificativă: plantă-animal, fiecare producând celuilalt condițiile optime de viață. S’o ilustrez tot prin Eminescu și teiul său
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite a-l produce, fie că sunt ele heterotrofele prea multe, fie că algele Însăși Îl
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite a-l produce, fie că sunt ele heterotrofele prea multe, fie că algele Însăși Îl consumă, În lipsa luminii. În sfârșit, mai mor și de moarte bună. Îngroșând astfel mâlul care Începe să apară pe fund, reducând adâncimea lacului, dar și formând un primordiu de sol. Miau Aici e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen. Pe care-l obțin dacă solul e afânat, mai ales arat de cu toamnă. Au nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită? „Unde dai și unde crapă“. Adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice, și care profită de mica comoară de energie chimică adunată de plante pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice, și care profită de mica comoară de energie chimică adunată de plante pentru a se instala pe streașină continuă, transformând tabla În rugină, să sugă energie. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e inevitabil transformat În azotit, mânat de apa ploilor pe drumul știut de ea spre râu ori pânza freatică, ajungând la robinet sau În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l va da În lapte o va face ca azotat, slujind astfel de filtru Între Natura poluată și făptaș. Pe undeva cercul se Închide, cum spunea un vestit ecolog, Commoner. Prin Îngrășăminte, măriți producția agricolă, prilej
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de animale marine fixe, motiv pentru care se cheamă de pildă anemone... de mare, desigur? Nimic. Umblă valurile pentru ele... Ciuperca e, ca și animalul, heterotrofă, adică nu se hrănește cu Soare, ci cu hrană organică. Pe urmă, se colorează ca și animalul, cu melanine, de unde umbra de brun pe care o au Întotdeauna, fie albe, fie roșii ca pălăria șarpelui; nu cu antociani, precum florile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu ghilimele. Poate că șnurul roșu-alb, culori Cucuteniene, Înseamnă de fapt viața Împreună a bărbatului și femeii. Și aș merge mai departe, definind asta ca un fel de biocenoză, o relație dintre plantă, mai precis autotrofe, și animal, mai precis heterotrofe, așa, ca În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca un fel de biocenoză, o relație dintre plantă, mai precis autotrofe, și animal, mai precis heterotrofe, așa, ca În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât pământul, adică biotopul, Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
păstrată pentru sine e Împărțită „jum-jum“ Într’un ax care e jumătate tulpină, jumătate rădăcină. Despărțite, cu securea, de grădinar, mai puțin cele câteva plante pe care el le lasă pe la anul, de sămânță. Dar te-ai gândit și la heterotrofele solului, care și ele contribuie la viața verzei, nu Îndemnând-o la cumpătare, dar asigurându-i pentru la anul cele mai bune condiții - ei și urmașilor; adică debarasând-o de deșeuri, substanțele reducătoare eliberate În sol? Crezi că ele o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar una care asigură primului condiții optime de mediu pe termen lung? Beneficiul amintit constă În faptul că și aici se instituie o relație Între un excedentar energetic, un „autotrof“, și un deficitar, un „heterotrof“, chiar dacă ambii aparțin de fapt heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a fotosintezei. Rolul pigmenților clorofilieni în fotosinteză Sinteză substanțelor organice - fără experiență demonstrării sintezei substanțelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi. Influență factorilor de mediu asupra intensității fotosintezei și importanța lor practică Chimiosinteza Nutriția plantelor heterotrofe . Respirația plantelor: Respirația aeroba - definiție, ecuație chimică, tehnici de evidențiere a respirației aerobe, influența factorilor interni și externi asupra intensității respirației. Aplicații practice ale cunoașterii respirației plantelor . Respirația anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundația
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
principale divergente, plecând de la modul de nutriție: - animalele au evoluat fără obstacolul pe care l-ar fi reprezentat un perete celular pentru nutriție, care se face prin fagocitoză; - la plante, peretele a Însoțit evoluția de linii autotrofe prin fotosinteză și heterotrofe prin absorbție: la fotosintetizatori, construcția plantelor verzi poate fi Înțeleasă ca un compromis necesar Între captarea luminii și obstacolele mecanice (un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori, precum ciupercile, peretele a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]