199 matches
-
atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre, ce sunt picnidiile agentului patogen. Agentul patogen Physalospora cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru. Picnosporii sunt bruni, unicelulari (foarte rar bicelulari) și au dimensiuni relativ mari, de 18-26 x 8-12 µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prelungiri de 2-4 cm lungime și 1-2 mm lățime ce se termină cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vânt sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961) rezultă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
facultate germinativă. Agentul patogen Phoma lingam (Tode.) Desm., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate, picnidii globuloase de 60-250 µm î n diametru, cu pereți de culoare brună. În picnidie se formează picnospori unicelulari, hialini, elipsoidali, cu 2 picături uleioase, de 2,5-4,5 x 1,5-2,5 µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 µm și alții filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 µm. Epidemiologie. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul ciupercii, de culoare cenușie, se formează numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23oC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infestate sau infectate în procente variabile. Transmiterea patogenului se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formă sterilă, stromatică, evidentă prin petele caracteristice lenticulare de la baza tulpinilor și o formă fertilă, reprezentată de conidioforii și conidiile ce apar în centrul acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la +26...+32oC, în condițiile unei umidități de 60-90 %, formând în 15-18 ore filamente ce produc noi infecții. Epidemiologie. Conidiile rămase pe sol, pe resturile vegetale, rămân viabile după
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în celulele endoteliale vasculare, scade biodispo -nibilitatea NO și duce implicit la disfuncție endotelială. O parte din efectul asupra RA este datora t modi- ficării oxidative a LDL-colesterol (Yun și colab. cit. de 30). La nivelul arterelor mici apare arterioscleroza hialină, caracterizată prin depunere de hialin subendotelial și ulterior în medie. Hialinul este format din colagen, fibrină, glico - proteine și lipide. Hialinizarea peretelui vascular este dublată de creșterea țesutului con - junctiv, a sintezei de colagen și modificarea semnificativă a conținutului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
biodispo -nibilitatea NO și duce implicit la disfuncție endotelială. O parte din efectul asupra RA este datora t modi- ficării oxidative a LDL-colesterol (Yun și colab. cit. de 30). La nivelul arterelor mici apare arterioscleroza hialină, caracterizată prin depunere de hialin subendotelial și ulterior în medie. Hialinul este format din colagen, fibrină, glico - proteine și lipide. Hialinizarea peretelui vascular este dublată de creșterea țesutului con - junctiv, a sintezei de colagen și modificarea semnificativă a conținutului de apă și Na +. Modificarea structurii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la disfuncție endotelială. O parte din efectul asupra RA este datora t modi- ficării oxidative a LDL-colesterol (Yun și colab. cit. de 30). La nivelul arterelor mici apare arterioscleroza hialină, caracterizată prin depunere de hialin subendotelial și ulterior în medie. Hialinul este format din colagen, fibrină, glico - proteine și lipide. Hialinizarea peretelui vascular este dublată de creșterea țesutului con - junctiv, a sintezei de colagen și modificarea semnificativă a conținutului de apă și Na +. Modificarea structurii poartă numele de angioscleroză hiperplastică sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
colangita fibroasă, pseudo-tumora orbitară, fibroza glandelor lacrimale și fibroza parotidelor. Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt dominante: disfagie, disfonie, dispnee, tuse seacă. Tiroida este mărită difuz sau cu noduli, extrem de dură la palpare. Procesul de scleroză poate interesa și mușchii anteriori ai gâtului. De obicei bolnavii sunt
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]