182 matches
-
encliticizare prezintă cliticul de acuzativ feminin de persoana a 3-a singular (o), care se encliticizează atunci când auxiliarul începe cu o vocală ((103a-c) vs (103d)); encliza lui o este determinată fonologic în acest caz (fiind o strategie de evitare a hiatului), deci nu prezintă un interes deosebit pentru sintaxa pronumelor clitice românești (103) a. ai citi-o / l-a citit b. ați văzut-o / l-ați văzut c. o fi citit-o / l-o fi citit d. o veți citi / vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scurt verbal (cf. Se așuîntra [...], se-așu sui, [...], se-așu da,PH.1500-10: 113v), iar în cele inversate se preferă selecția infinitivului lung verbal (cf. Vrear-ară în PH.1500-10: 123v) (v. și Onu 1965). Autorii explică această distribuție prin intoleranța românei la hiat, o explicație care se poate generaliza pentru a explica raritatea generală a inversiunii formelor de condițional remarcate de alți autori (Dragomirescu 2014): în mod sistematic, inversiunile condiționale cu auxiliarul aș (deja cel mai frecvent auxiliar de condițional în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a inversiunii formelor de condițional remarcate de alți autori (Dragomirescu 2014): în mod sistematic, inversiunile condiționale cu auxiliarul aș (deja cel mai frecvent auxiliar de condițional în secolul al 16-lea) rezultă în mod sistematic în structuri vocală-vocală, generatoare de hiat, problemă neîntâlnită la celelalte forme simple care se inversează (care au ca rezultat configurații fonetice de tip consoană-vocală / vocală-consoană). Evitarea hiatului / intoleranța la hiat se dovedește a fi o constrângere fonotactică puternică, cu importante implicații diacronice (v. schimbarea proprietăților de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai frecvent auxiliar de condițional în secolul al 16-lea) rezultă în mod sistematic în structuri vocală-vocală, generatoare de hiat, problemă neîntâlnită la celelalte forme simple care se inversează (care au ca rezultat configurații fonetice de tip consoană-vocală / vocală-consoană). Evitarea hiatului / intoleranța la hiat se dovedește a fi o constrângere fonotactică puternică, cu importante implicații diacronice (v. schimbarea proprietăților de linearizare ale cliticului de acuzativ feminin singular o discutată în §2.1.2 supra). Referitor la formele cu auxiliar multiplu, se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de condițional în secolul al 16-lea) rezultă în mod sistematic în structuri vocală-vocală, generatoare de hiat, problemă neîntâlnită la celelalte forme simple care se inversează (care au ca rezultat configurații fonetice de tip consoană-vocală / vocală-consoană). Evitarea hiatului / intoleranța la hiat se dovedește a fi o constrângere fonotactică puternică, cu importante implicații diacronice (v. schimbarea proprietăților de linearizare ale cliticului de acuzativ feminin singular o discutată în §2.1.2 supra). Referitor la formele cu auxiliar multiplu, se înregistrează două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasării verbului la C. De asemenea, în §3.2.1.2 supra, am scos în evidență dificultățile de natură fonologică pe care le ridică inversiunea condiționalului (structurile V−AUX și unele structuri V−AUX−CL rezultă sistematic în structuri cu hiat, ceea ce diminuează în mod server rata inversiunilor cu condiționalul), astfel că am decis să avem în vedere doar formele de viitor și de perfect compus, a căror inversiune - fie V−AUX, fie V−CL−AUX - nu este afectată de constrângeri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau atât pronume clitice orientate spre flexiune, cât și pronume clitice orientate spre complementizator, cele din urmă fiind eliminate diacronic. Vezi, pentru detalii, §III.3.2 (text și note). 9 Intoleranța crescândă a românei față de hiat se poate observa în linearizarea postverbală a pronumelui de acuzativ feminin singular o în contexte în care auxiliarul începe în vocală: româna veche tolerează prezența preverbală a lui o în aceleași contexte în care o preverbal este exclus în româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie, alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Motru, cum a fost Blaga, cum a fost Ion Petrovici, cum a fost un Vianu și mulți alții, a trebuit să fie deturnată de la sensurile ei reale într-o anumită direcție și atunci s-a produs, într-un fel, un hiat între ceea ce a fost și ceea ce a urmat. Așa încât, în prezent, ne aflăm într-o situație destul de dificilă, în care fiecare dintre noi, profesori, cercetători, trebuie să lucrăm mult pentru a da măsura propriilor noastre capacități de creație în domeniu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
comunicării de specialitate (inclusiv în ciclul primar, în perioada pregramaticală și în cea gramaticală, când profesorul va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
redate prin litera x: axă, exercițiu; sunetele ie sunt redate prin litera e în cuvinte precum era, este, el, eu etc. I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu inițială mică, în funcție de context, a unor cuvinte precum: Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele/ structurile: * meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau, bunăvoință, curajoasă, fiu, dulăpior, ie, deasă; * mioară, ai, zmeoaică, datorie, Steaua, iubire, înnoit, vreau, piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zmeoaică, perpetuu, stilou, imposibilului; * plictiseală, imaginație, covoare, două, aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
asta la copii marinel." (I. L. Caragiale, D-l Goe...) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte folosite cu formă neliterară și indicați formele literare corespunzătoare. 2. Indicați din textul dat un cuvânt care conține diftong, unul care conține vocale în hiat, un cuvânt derivat și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați un enunț cu omonimul cuvântului poartă din text. 4. Alcătuiți patru enunțuri în care să demonstrați polisemia verbului a ține. 5. Transcrieți din text un substantiv în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
luminoasă, Dar Albă-ca-Zăpada e mult, mult mai frumoasă!" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin compunere. 2. Indicați din textul dat două cuvinte care conțin diftong și două cu vocale în hiat. 3. Alcătuiți patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a trece. 4. Menționați patru termeni din familia lexicală a cuvântului frumoasă. 5. Indicați valoarea morfologică și cazul cuvintelor: ei, cine, frumoasa (ești), crăiasă. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piept când te văd / oare nu e un strop din lumina / creată în ziua dintâi, din lumina aceea-nsetată adânc de viață?" (Lucian Blaga, Lumina) Cerințe: 1. Indicați, din text, trei cuvinte care conțin diftong și unul cu vocale în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte care conțin triftong și două cu vocale în hiat. 2. Marcați, prin subliniere, vocalele accentuate din cuvintele: tânărul, acolo, juvenilă, dezorientat. 3. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: scrutând, îngăduia, juvenilă, elinică. 4. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5. Alcătuiți enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ce știu ce-nseamnă viața, totul le-ar fi apărut cu mult mai plin de adevăr." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Cerințe: (a) Transcrieți din text trei cuvinte/sintagme care conțin tipuri diferite de diftongi și un cuvânt care conține hiat. (b) Precizați modul de formare a cuvintelor: și [mie], această, odată, astfel. (c) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eu? [...] Trebuie să ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea, spuse mai departe regele." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Cerințe: (a) Transcrieți din text trei cuvinte/sintagme care conțin tipuri diferite de diftongi și un cuvânt care conține hiat. (b) Precizați modul de formare a cuvintelor: vreo, fiecare, numai, ceea ce. (c) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care: (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bună-învoire." (Mihail Sadoveanu, Iapa lui Vodă) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin triftong și unul care conține hiat. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: acela, ici, nici. Despărțiți în silabe cuvintele: oploși, înspre. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul care să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]