222 matches
-
Solacolu și Theodor C. Solacolu, deși similare tematic și stilistic până la interșanjabil (Fecioarele cuminți, Cele trei fecioare, Cântec fecioarei preacurate), nu coboară calitativ sub medie și sunt conspectabile pentru inventarierea motivelor și iconografiei estetismului; la fel, Buduarul unei fecioare de Hidalgo (Alfred Hefter), exercițiu pe tema oglinzii ca radiografie iluzorie a feminității. Theodor C. Solacolu atrage atenția și prin procedeul de a-și demarca secvențele unei proze prin fragmente de portativ din Appassionata de Beethoven, Simfonia fantastică de Berlioz și un
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
tinereții, „risipitor fără măsură al unei grații fără a-și ajunge ținta și astfel negându-se pe sine”, Octavian Goga e un „renegat de sine” (în Din umbra zidurilor), ca și Elena Farago, iar N. Budurescu, I. M. Rașcu și Hidalgo (Alfred Hefter) constituie „remorca simbolistă”, N. Davidescu și Mircea Dem. Rădulescu sunt „două amfibii” etc. Drastic este cronicarul și cu „maestrul simbolist” Ovid Densusianu, care e numit „poet al poeziei”, după ce i se pune la îndoială vocația lirică („dacă ar
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
sufletul vibratil, asemenea adolescentului rimbaldian, sensibilitatea fiindu-i pecetluită de lacrima copilului de suflet al secolului al XX-lea. În Arhivele Golgotei (1990) se produce o schimbare la față, o înscriere a viziunii în registrul dramatic: îmbrăcat în costum de hidalgo medieval, poetul apare în postura lui Don Quijote, măcinând o făină tragică la morile secolului, „veac modern și preatârziu”, regăsit în imaginile amurgului și în sugestia tomnatică. Noul cavaler conferă melancoliei o notă întunecată, care se infiltrează, de altfel, în toate
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
București, 1989; Excurs prin literatura lumii, București, 1990; Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994. Traduceri: Epicur, Lucrețiu, Texte alese, introd. C.I. Gulian și Marcel Breazu, București, 1950 (în colaborare cu H. Mihăescu); Florencio Sanchez, În familie, București, 1957; Cervantes, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, București, 1957 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Federico García Lorca, Mariana Pineda, în Federico García Lorca, 4 piese de teatru, pref. Mihnea Gheorghiu, București, 1958; J. Villafañe, Povești și legende, București, 1960; Ramón del Valle-Inclán, Tiranul Banderas
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
și evaluare (SPPBE) 177 Capitolul 11 - Controlul democratic al serviciilor de informații (Hans Born) 189 11.1. Serviciile de informații 190 11.2. Supravegherea democratică a serviciilor de informații 193 Capitolul 12 - Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale (Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghica) 205 12.1. Conflictul ca problemă de securitate 205 12.2. Concepte majore 210 12.3. Abordări teoretice ale crizelor și conflictelor 212 12.4. Aspecte legale 226 12.5. Practica gestionării conflictelor 231 Capitolul 13 - Gestionarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al European Research Group of Military and Society, În cadrul căruia coordonează cercetarea legată de relațiile civil-militare În Europa. Predă ca profesor invitat la Swiss Federal Institute for Technology din Zürich și la United Nations Fellowship Programme din Geneva. Diego Checa Hidalgo este cercetător al Institutului Universitar pentru Studierea Păcii și a Conflictelor din Granada (Spania). În prezent, Împreună cu alți colegi de la același institut, dezvoltă proiectul „Spania/Europa: Peacebuilding, Civil Peace Corps și noile forme de diplomație”. Printre ariile sale de specializare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și revizuite de coordonatorii volumului. Capitolul „Gestionarea reactivă a crizelor: Uniunea Europeană În Balcanii de Vest” (Stefan Wolff și Annemarie Peen Rodt) a fost tradus din limba engleză de Luciana Alexandra Ghica. Capitolul „Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale” (Diego Checa Hidalgo și Luciana Alexandra Ghica) a fost redactat inițial În limbile engleză și spaniolă și apoi a fost tradus și adaptat În limba română. Citatele din publicații apărute În alte limbi decât limba română care au fost incluse În textele unor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din România sau din străinătate. În mod fericit, și rar pentru o publicație În limba română, am beneficiat și de contribuțiile unor autori străini cu experiență În domeniu - Hans Born (Centrul pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, Geneva), Diego Checa Hidalgo (Institutul Universitar pentru Studierea Păcii și a Conflictelor, Granada), Annemarie Peen Rodt (Universitatea din Nottingham) și Stefan Wolff (Universitatea din Nottingham și European Centre for Minority Issues). De asemenea, majoritatea celor care au contribuit la acest volum au studiat la
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
to Policy, CQ Press, Washington, D.C. Zulean, Marian (2005), Reforma sistemului de securitate În România (1989-2004), Editura Universității Naționale de Apărare, București. Capitolul 12tc " Capitolul 12" Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționaletc "Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale" Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghicatc "Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghica" 12.1. Conflictul ca problemă de securitatetc "12.1. Conflictul ca problemă de securitate" Sub formă de tensiuni politico-diplomatice, economice ori etnice, de confruntări armate cu intensități și durate diferite sau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Zulean, Marian (2005), Reforma sistemului de securitate În România (1989-2004), Editura Universității Naționale de Apărare, București. Capitolul 12tc " Capitolul 12" Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționaletc "Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale" Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghicatc "Diego Checa Hidalgo, Luciana Alexandra Ghica" 12.1. Conflictul ca problemă de securitatetc "12.1. Conflictul ca problemă de securitate" Sub formă de tensiuni politico-diplomatice, economice ori etnice, de confruntări armate cu intensități și durate diferite sau de situații complexe de interacțiune a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a balanței Între securitate și democrație. Acest lucru poate fi obținut numai dacă noile drepturi și puteri acordate serviciilor de informații sunt Însoțite de o Întărire a mecanismelor de supraveghere a lor. Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale (Diego Checa Hidalgo și Luciana Alexandra Ghica) Sub formă de tensiuni politico-diplomatice, economice ori etnice, de confruntări armate cu intensități și durate diferite sau de situații complexe de interacțiune a unor interese divergente, crizele și conflictele fac parte din peisajul internațional, indiferent de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
correct balance between security and transparency. Such balance can be achieved only if the new rights and powers granted to intelligence services are accompanied by a reinforcement of the mechanisms for their control. International Crisis and Conflict Management (Diego Checa Hidalgo & Luciana Alexandra Ghica) Crises and conflicts are part of the international landscape, irrespective of the form they take, the historical period in which they occur or the actors which they engage. With its new and increasingly complex security threats, the
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Fundamentele criticii literare, vol. I: De la Sainte-Beuve la noua critică, București, 1974. Ediții: G. Ibrăileanu, Studii literare, pref. edit., București, 1957; Raicu Ionescu-Rion, Datoria artei, pref. edit., București, 1959; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului, pref. edit., București, 1977; Traduceri: Cervantes, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha (prelucrare de José Gonzales), București, 1949 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Albert Thibaudet, Fiziologia criticii, introd. trad., București, 1966; André Gide, Jurnal. Pagini alese, pref. trad., București, 1970. Repere bibliografice: D. Micu, „Mihail Sadoveanu. O biografie a
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
mai duc..." Și poetul spaniol se opri din vorbit și expresia chipului său deveni tragică. O simpatie adâncă mă năpădi pentru el, cu toate că-mi dădeam seama că în starea sa de spirit era și ceva din exagerarea donchișotească a vestitului hidalgo. Încercai deci să-l aduc pe terenul realităților. "Domnule, îi spusei, înțeleg că o mare rușine s-a abătut asupra plaiurilor dumneavoastră natale. Dar în schimb puteți fi mândri că ați scăpat în felul acesta de o altă rușine, poate
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în mod aluziv și înțelept, ca punct de ple-care alegoric al discursului nostru despre figura și misiunea preotului, dar merită să cercetăm latura sa virtuoasă. De fapt, virtuțile măgarului au fost observate întotdeauna în istorie. În celebra operă El ingenioso hidalgo a lui Miguel Cervantes (1547-1616), Don Quijote de la Mancha îl pune pe scutierul său Sancho, om mic și pântecos, să meargă călare pe un măgar la fel de robust și pașnic. În contrastul dintre imaginea rotofeie a lui Sancho și a măgarului său
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
însă și de un șapou. De altfel Cervantes plasează în fruntea fiecărui capitol cîte un rezumat chipurile onest, deși nu lipsit de anumite intenții ghidușe și manipulatoare. exemple : Capitolul I. Care povestește despre firea și felul de viață al vestitului hidalgo don Quijote de la Mancha. Capitolul LVII. în care-i vorba de felul în care s-a despărțit don Quijote de duce și de ducesă și de cele ce i s-au întîmplat cu isteața și zvăpăiata aceea de Altisidora, slujitoarea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
leagă François Pinton de Claude Monet și am constatat, ușurat, că nu mințisem. Totul era la locul lui: vilele cochete cu grădini misterioase, gardurile acoperite de plantele care se revărsau pe pavaj, succesiunea străduțelor: Villa Cronstandt, Villa des Boers, Miguel Hidalgo... Și mai ales casa, casa cu bârnele placate pe fațada în forma unui triunghi cu vârful în jos, grădina minusculă, așezată exact la mijlocul pantei, cu poarta care te întîmpină brusc, la jumătatea scărilor. Câtă intensitate a locuirii între pereții acestei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
studii teoretice deosebite, producția de texte de gen este consistentă, în linia acelui paricid sau continuare parodică a operelor literare anterioare despre care vorbea Gérard Gennette. Autoarea aduce în discuție textele beletristice cunoscute sub numele Gargantua și Pantagruel, respectiv Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha. Cele două texte ilustrează acele cazuri, celebre, în care modelele sunt depășite evident, replicile parodice devenind capodopere. Dincolo de atente și pertinente observații ce vizează arealul cultural renascentist, volumul se îmbogățește și prin analiza acelui fenomen pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lirica lui Shakespeare, în romane astăzi mai rar supuse analizei precum Isprăvile hazlii ale lui Francion, aparținându-i lui Charles Sorel, ori Romanul comic al aceluiași Paul Scarron, deja amintit, în fine, în operele considerate la granița modernității, precum Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha sau Gargantua și Pantagruel. Polemizând fie cu trecutul, fie căutând să-și devanseze adversarii, creatorii lumilor ficționale ajung să promoveze tipuri artistice ce vor fi regândite, remodelate cu aceeași frecvență numerică abia peste câteva sute de ani
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și bărbierul în mod explicit, urmăresc s-o distrugă, mărturisindu-și apetența pentru readucerea Cavalerului Tristei Figuri pe calea cea bună. Capitolul VI, "Despre marea și plina de haz rânduială pusă de preot și de bărbier în biblioteca iscusitului nostru hidalgo", trădează o satirizare a cenzurii exercitate de Biserică, dar, mai mult decât atât, se vrea a fi o oglindă a gestului pe care-l face, simbolic, însuși autorul romanului, "condamnându-și" personajul să conviețuiască livresc într-un plan dincolo de logica
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care parodia înțelege să o propună în locul eliberat o dată cu detronarea unor lumi ficționale rămase mult în urmă. 3.2.1. Parodia ca strategie: François Rabelais Ciclurile romanești pe care le cunoaștem astăzi editate sub titlurile de Gargantua și Pantagruel/ Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha se înscriu în acel tip de continuare parodică a operelor anterioare pe care G. Gennette avea să-l numească meurtrière sau parricide. Ele reprezintă, ca întreg, cazuri evidente de depășire a modelului, chiar de "asasinare" a acestuia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1978. Rabelais, François, Gargantua, traducere din limba franceză de Alexandru Hodoș, prefață de N.N. Condeescu, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. Calvino, Italo, Cavalerul inexistent, traducere și prefață de Despina Mladoveanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964. Cervantes, Miguel de Saavedra, Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, vol. I-IV, traducere de Ion Frunzetti și Edgar Papu, prefață de G. Călinescu, tabel cronologic de Edgar Papu, Editura Minerva, București, 1987. Doctorow, E.L., Cartea lui Daniel, traducere, postfață și note de Virgil Stanciu, Editura Univers
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Petronius Arbiter. Puis, dans le troisième chapitre, l'auteur se réfère à ce "déchaînement" de la parodie survenue pendant la Renaissance et met en discussion les textes de grand style connus sous le nom de Gargantua et Pantagruel, respectivement L'ingénieux hidalgo Don Quichotte de la Manche. Ces textes illustrent ces cas célèbres où les modèles sont évidemment dépassés, les répliques parodiques devenant des chefs-d'oeuvre. Le XXème siècle, le sujet du IVème chapitre de la thèse, est le plus privilégié, tant à cause
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Tăișul fin al ironiei se exercită în viziunea lunară ca într-un exemplar tipic de literatură cu nebuni; este un singur mod, dacă vrem, de lume pe dos, de utopie anapoda, compensatorie" (în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op.cit., pp. 214-215). 230 Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, ediția citată, p. 290. 231 În op.cit., pp. 475-489. 232 Miguel de Cervantes Saavedra, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, volumul I, traducere de Ion Frunzetti și Edgar Papu, prefață de G. Călinescu și Edgar Papu, tabel cronologic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un singur mod, dacă vrem, de lume pe dos, de utopie anapoda, compensatorie" (în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, op.cit., pp. 214-215). 230 Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, ediția citată, p. 290. 231 În op.cit., pp. 475-489. 232 Miguel de Cervantes Saavedra, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, volumul I, traducere de Ion Frunzetti și Edgar Papu, prefață de G. Călinescu și Edgar Papu, tabel cronologic de Edgar Papu, Editura Minerva, București, 1987, p. 27. 233 Idem, p. 26. 234 Cf. note de susbsol la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]