264 matches
-
utilizată. Afecțiuni pleurale: pleurezia închistată axilară, pleurezia interlobară. În lipsa unei anamneze specifice sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează la diagnostic diferențial cu diverse afecțiuni toracice, după cum s-a deschis în arborele traheobronșic sau în cavitatea pleurală. În prima situație intră în discuție: - abcesul pulmonar, care prezintă aceleași caractere radiologice doar că în anamneza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
complet și infecția nu se produce, evoluția este spre încarcerarea membranei rezultând forma de „retenție uscată de membrană”, dar cel mai frecvent cavitatea se infectează, comportându-se ca un abces. CHP periferic se poate rupe în pleură ducând la hidropneumotorax hidatic și ulterior la piopneumotorax hidatic. Tot în acest mod se produce însămânțarea cavității pleurale rezultând echinococoza secundară pleurală. Există și eventualitatea rupturii perichistului cu evacuarea hidatidei intacte în pleură și constituirea echinococozei primitive pleurale heterotopice. O complicație extrem de rară este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
produce, evoluția este spre încarcerarea membranei rezultând forma de „retenție uscată de membrană”, dar cel mai frecvent cavitatea se infectează, comportându-se ca un abces. CHP periferic se poate rupe în pleură ducând la hidropneumotorax hidatic și ulterior la piopneumotorax hidatic. Tot în acest mod se produce însămânțarea cavității pleurale rezultând echinococoza secundară pleurală. Există și eventualitatea rupturii perichistului cu evacuarea hidatidei intacte în pleură și constituirea echinococozei primitive pleurale heterotopice. O complicație extrem de rară este deschiderea și evacuarea CHP în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
aminotransferazelor, dureri abdominale, cefalee, leucopenie, anemie, anorexie, alopecie, vertigo, astenie. Autorii chinezi utilizează cu succes un alt preparat: Praziquantel în doze cuprinse între 120 și 210 mg/kg divizate în 5-6 zile [31]. Chiar dacă parazitul este omorât, imposibilitatea eliminării membranei hidatice duce la infectarea acesteia și apariția supurației pulmonare, de aceea tratamentul chirurgical se impune. Mebendazolul a fost utilizat și în forma alveolară. Cercetările lui Ammann și colab. (1994) [1] au demonstrat eficacitatea tratamentului, chiar dacă acesta nu este curativ. Tratamentul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
hidatida intactă [5]. - Hugon proceda la fel, dar secționarea peri-chistului o efectua la joncțiunea acestuia cu parenchimul pulmonar normal. Riscul maxim este acela că, folosind instrumente tăioase, se poate deschide accidental CHP cu infestarea pleurei, plăgii operatorii și aspirarea lichidului hidatic prin fistulele bronșice. - Coman recomandă incizia parenchimului pulmonar instrumental, ca apoi lărgirea breșei să se facă digital. Considerăm acest procedeu ca lipsit de delicatețe, traumatizant pentru țesutul pulmonar. Alți autori recomandă îndepărtarea hidatidei după ce lichidul hidatic a fost evacuat parțial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
operatorii și aspirarea lichidului hidatic prin fistulele bronșice. - Coman recomandă incizia parenchimului pulmonar instrumental, ca apoi lărgirea breșei să se facă digital. Considerăm acest procedeu ca lipsit de delicatețe, traumatizant pentru țesutul pulmonar. Alți autori recomandă îndepărtarea hidatidei după ce lichidul hidatic a fost evacuat parțial, sau total. După evacuarea lichidului hidatic se introduce pe același ac o soluție paraziticidă (alcool absolut, soluție salină hipertonă) ce inactivează elementele fertile ale hidatidei [29]. Unii autori recomandă utilizarea de ultrasunete cu frecvență joasă (26
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
incizia parenchimului pulmonar instrumental, ca apoi lărgirea breșei să se facă digital. Considerăm acest procedeu ca lipsit de delicatețe, traumatizant pentru țesutul pulmonar. Alți autori recomandă îndepărtarea hidatidei după ce lichidul hidatic a fost evacuat parțial, sau total. După evacuarea lichidului hidatic se introduce pe același ac o soluție paraziticidă (alcool absolut, soluție salină hipertonă) ce inactivează elementele fertile ale hidatidei [29]. Unii autori recomandă utilizarea de ultrasunete cu frecvență joasă (26,4-26,6 kHz) ce au efect paraziticid și bactericid (Islambekov
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
acesteia [17]. - Desființarea cavității perichistice după sutura fistulelor bronșice prin burse succesive (metoda capitonajului) a fost imaginată prima oară de Dor. Corespunde tuturor dezideratelor în ceea ce privește tratarea cavității reziduale și a evitării apariției infecției sau a cavității balonizate [4, 22]. Piopneumotoraxul hidatic comportă atitudine terapeutică deosebită cu o anumită succesiune a timpilor: tratament antibiotic cu spectru larg, evacuarea colecției pleurale prin pleurotomie minimă, iar după stăpânirea infecției și îmbunătățirea stării generale se procedează la toracotomie cu extirparea membranei hidatice și efectuarea decorticării
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
legătură cu sistemul uretero-pielo-caliceal, fiind de fapt calcificări mezenterice. Lista "opacităților" ce pot crea confuzii diagnostice cu litiaza este destul de lungă: nefrocalcinoza, plăci de aterom ale arterei renale, tromboza venei renale, tumori renale (parenchim, uroteliu, metastaze, fibrom), rinichi polichistic, chist hidatic renal, abces renal, TBC, bilhartioză, hematom intrarenal, calcificări ale cartilajelor costale, ganglioni calcificați, calculi biliari, calcificări mezenterice, calcificări În ficat, splină, vena si artera splenica, pancreas, glande suprarenale, fleboliți, stercoliți. Iată deci o listă destul de lungă de probleme ce se
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
și limfoame 5. Talasemie 6. Epilepsie 7. Boală Parkinson 8. Miopatii 9. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresivă, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, paralizia generală progresivă) 10. Lupus Eritematos Sistemic 11. Poliartrita reumatoidă 12. Spondilita ankilopoietica 13. Chist hidatic 14. Malarie 15. Tuberculoză 16. Tumori maligne 17. Diabet zaharat și boli de nutriție 18. Stări posttransplant 19. Insuficientă renală cronică 20. Miastenia gravis 21. Glaucom 22. Diabet insipid 23. Boli venerice (sifilis și gonoree) 24. Scleroza multiplă 25. Pemfigus
ORDIN nr. 306 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128338_a_129667]
-
și limfoame 5. Talasemie 6. Epilepsie 7. Boală Parkinson 8. Miopatii 9. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresivă, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, paralizia generală progresivă) 10. Lupus Eritematos Sistemic 11. Poliartrita reumatoidă 12. Spondilita ankilopoietica 13. Chist hidatic 14. Malarie 15. Tuberculoză 16. Tumori maligne 17. Diabet zaharat și boli de nutriție 18. Stări posttransplant 19. Insuficientă renală cronică 20. Miastenia gravis 21. Glaucom 22. Diabet insipid 23. Boli venerice (sifilis și gonoree) 24. Scleroza multiplă 25. Pemfigus
ORDIN nr. 48 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128355_a_129684]
-
PREDNISONUM - 1 6. BETHAMETHASONUM - 1 7. METHOTREXATUM - 1 8. SULFASALAZINUM - 1 9. NATRII AUROTHIOMALAS - 1 10. PENICILLAMINUM - 2 11. HYDROXYCHLOROQUINUM - 2 12. AZATHIOPRINUM - 2 SPONDILITA ANKILOPOIETICA: 1. PHENYLBUTAZONUM - 1 2. INDOMETACINUM - 1 3. MELOXICAMUM - 2 4. SULFASALAZINUM - 1 PARAZITOZE: CHIST HIDATIC: 1. ALBENDAZOLUM MALARIE: 1. CHLOROQUINUM 2. HYDROXYCHLOROQUINUM 3. PYRIMETHAMINUM TUBERCULOZĂ: 1. CYCLOSERINUM - 2 2. RIFAMPICINUM - 1 3. RIFABUTINUM - 2 4. ISONIAZIDUM - 1 5. PYRAZINAMIDUM - 1 6. ETHAMBUTOLUM - 2 7. COMBINAȚII - RIFAMPICINA + ISONIAZIDA - 1 - RIFAMPICINA + ISONIAZIDA + PIRAZINAMIDA - 1 8. STREPTOMYCINUM - 2
ORDIN nr. 307 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internaţionale (D.C.I.) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, şi a modului de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, suportate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128339_a_129668]
-
PREDNISONUM - 1 6. BETHAMETHASONUM - 1 7. METHOTREXATUM - 1 8. SULFASALAZINUM - 1 9. NATRII AUROTHIOMALAS - 1 10. PENICILLAMINUM - 2 11. HYDROXYCHLOROQUINUM - 2 12. AZATHIOPRINUM - 2 SPONDILITA ANKILOPOIETICA: 1. PHENYLBUTAZONUM - 1 2. INDOMETACINUM - 1 3. MELOXICAMUM - 2 4. SULFASALAZINUM - 1 PARAZITOZE: CHIST HIDATIC: 1. ALBENDAZOLUM MALARIE: 1. CHLOROQUINUM 2. HYDROXYCHLOROQUINUM 3. PYRIMETHAMINUM TUBERCULOZĂ: 1. CYCLOSERINUM - 2 2. RIFAMPICINUM - 1 3. RIFABUTINUM - 2 4. ISONIAZIDUM - 1 5. PYRAZINAMIDUM - 1 6. ETHAMBUTOLUM - 2 7. COMBINAȚII - RIFAMPICINA + ISONIAZIDA - 1 - RIFAMPICINA + ISONIAZIDA + PIRAZINAMIDA - 1 8. STREPTOMYCINUM - 2
ORDIN nr. 49 din 19 aprilie 2000 pentru aprobarea listelor cuprinzând denumirile comune internaţionale (D.C.I.) ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice de uz uman, de care beneficiază asiguraţii, pe bază de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, şi a modului de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, suportate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128356_a_129685]
-
anemia Cooley), hemofilie. 5. Epilepsia. 6. Boală Parkinson. 7. Miopatii. 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, paralizia generală progresivă). 9. Boli de colagen (LEN și PR), spondilita ankilopoletica. 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic). 11. Tuberculoză. 12. Tumori maligne. 13. Diabetul zaharat și alte boli de nutriție. 14. Stări post transplant. 15. Insuficientă renală cronică. --------
ORDIN nr. 165 din 17 septembrie 1999 pentru aprobarea listei bolilor pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul din ambulator de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137405_a_138734]
-
13. Scleroza multiplă 14. Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale și delirante, tulburări afective, psihozele toxice și infecțioase, tulburări psihotice acute, dementele degenerative de tip Alzheimer, vasculare și mixte) 15. Lupus eritematos sistemic 16. Poliartrita reumatoidă 17. Spondilita ankilopoietica 18. Chist hidatic 19. Malarie 20. Tuberculoză, micobacteriozele atipice și mucoviscidoza 21. Tumori maligne 22. Diabet zaharat și boli de nutriție 23. Boli endocrine (gușa endemica, boala Addison, diabetul insipid, mixedemul adultului) 24. Boală Wilson 25. Stări posttransplant 26. Insuficientă renală cronică 27
ORDIN nr. 546 din 13 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136542_a_137871]
-
13. Scleroza multiplă 14. Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale și delirante, tulburări afective, psihozele toxice și infecțioase, tulburări psihotice acute, dementele degenerative de tip Alzheimer, vasculare și mixte) 15. Lupus eritematos sistemic 16. Poliartrita reumatoidă 17. Spondilita ankilopoietica 18. Chist hidatic 19. Malarie 20. Tuberculoză, micobacteriozele atipice și mucoviscidoza 21. Tumori maligne 22. Diabet zaharat și boli de nutriție 23. Boli endocrine (gușa endemica, boala Addison, diabetul insipid, mixedemul adultului) 24. Boală Wilson 25. Stări posttransplant 26. Insuficientă renală cronică 27
ORDIN nr. 469 din 24 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136550_a_137879]
-
utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în cocardă” sunt probabile pentru toxoplasmoza cerebrală la imunodeprimați. Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de localizare al unor infecții pulmonare (de exemplu bronhopneumonia, pneumonia lobară, pleurezia), uneori chiar și pentru o anumită etiologie a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă. Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aplică numai terapia patogenică și cea simptomatică, în raport de stadiul clinic și explorările paraclinice. Precizarea tipului de hipertensiune intracraniană determină terapia care trebuie aplicată: 1. tratamentul este etiologic în: - procesele expansive intracraniene: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, chist hidatic etc. din hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă, - encefalopatia hipertensivă din hipertensiunea intracraniană vasculară, - trombozele vaselor intracraniene, venoase sau arteriale, din hipertensiunea intracraniană vasculară, - tulburările de circulație ale LCR-ului prin existența unei tumori ventriculare sau paraventriculare cu apariția hidrocefaliei obstructive, - tulburările de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
edematogen asupra parenchimului nervos adiacent; - leziunile traumatice expansive, cu sau fără edem cerebral traumatic, sunt rezolvate chirurgical prin evacuarea hematoamelor traumatice, îndepărtarea dilacerării cerebrale edematogene etc.; - alte leziuni expansive intracraniene, netumorale sau netraumatice, cum sunt abcesul cerebral, empiemul dural, chistul hidatic etc. sunt rezolvate neurochirurgical de obicei prin evacuare completă. II. În cazul sindromului de HIC de etiologie toxică, cum este sindromul de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES) secundar administrării de imunosupresoare sau citostatice, care acționează posibil ca neurotoxice și cu dezvoltarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ce au fost operate prin procedeul Kronlein, ceea ce reprezintă o prioritate În chirurgia românească și o realizare pe plan european. Folosind procedeul craniectomiei temporare a lui Doyen pe care l-a perfecționat a abordat numeroase procese expansive intracerebrale, tumori, chisturi hidatice, hematoame intracerebrale, l a folosit și În chirurgia epilepsiei. Modul În care aborda problemele neurochirurgicale era impresionant prin manieră de epuizare a subiectului. Se documenta În detaliu asupra istoricului problemei. Se informa asupra principalelor puncte de vedere, preluând critic contribuția
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
determina originea tumorilor, autorul descrie câteva elemente clinice, pe care le consideră utile diagnosticului. Din acest punct de vedere se disting : 1) tumori cu pulsații (anevrism, anevrism cirsoid, encefalocel); 2) tumori fără pulsații: sonoră (pneumatoeel), fluctuentă (chist), lobulată (lipom), chist hidatic (puncția evacuează în lichid clar), tumori din tinerețe (congenitale), nereductibile (chist dermoid), tumori moi, multiple, aderente la os, asociate cu dureri nocturne la bolnavi În vârstă (gome). Pentru traumatologia craniocerebrală, lucrarea profesorului C. Bottez intitulată „Fractură de bază de craniu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
viză etiologică 3. diagnostic de formă clinică: compensată și decompensată (vezi evoluție) 4. diagnostic de complicații. Diagnostic diferențial Poate fi necesar diagnosticul diferențial al hepatomegaliei, icterului sau al ascitei, dacă aceste semne sunt izolate. Hepatomegalia presupune excluderea carcinomului hepatocelular, chistului hidatic, ficatul de stază, steato-hepatita, cauze infecțioase. Ascita necesită diagnostic etiologic pentru diferențierea de TBC, neoplazie, insuficiență cardiacă dreaptă, pericardită constrictivă etc. Icterul presupune eliminarea cauzei obstructive, mai rar a hemolizei. Evoluție, complicații, prognostic CH este o boală cronică cu evoluție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
drenare a bilei sau limfei asociază hepatomegalie. 4. De asemenea, mărirea volumului matricei extracelulare prin producție de proteoglicani, colagen, elastină etc. se poate manifesta cu hepatomegalie. 5. Procese înlocuitoare de spațiu circumscrise. Orice proces înlocuitor de spațiu de tipul chiștilor (hidatici, solitari, din boala polichistică), tumorilor benigne sau maligne (primare sau secundare) determină hepatomegalie circumscrisă sau chiar difuză. ETIOLOGIE Cauzele hepatomegaliei sunt diverse, fiind atât hepatice cât și sistemice (tab. 28). Elementele care trebuie considerate în descrierea unei hepatomegalii sunt: mărimea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
consistența dură; semnele tumorii primare sunt uneori evidente. 2.c. Hepatomegalia din tumorile benigne este în general izolată, nedureroasă, crește foarte lent, suprafața ficatului este neregulată, de consistență variabilă și rămâne mobilă cu mișcările respiratorii. 2.d. Hepatomegalia din chistul hidatic: izolată, variabilă ca dimensiuni, nedureroasă, suprafață netedă, senzație de elasticitate la palpare. 2.e. Hepatomegalia din abcesul hepatic: moderată sau voluminoasă, frecvent localizată la lobul drept, foarte dureroasă și asociată cu stare septică. 3. Hepatomegalia de stază 3.a. Hepatomegalia
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]