176 matches
-
de zile, semnalăm și noi ceva primarului Bucureștiului sau primarului Sectorului 6: există undeva, pe strada Valea Cascadelor, pe dreapta când ieși cu mașina din București, două așa-zise blocuri de locuit. Ele arată monstruos, te iau de ochi prin hidoșenie, murdare, negre, o imagine vie a unei vieți fără orizont, disperate. Suntem convinși că atâția străini care au ghinionul să treacă pe acolo părăsesc înspăimântați această capitală europeană. E greu cuiva să creadă că e posibil să întâlnești așa ceva într-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
mai inedite în același timp se animează la Cătălin Mihuleac și preiau, metonimic, nimicniciile lumești. Altundeva, autorul dinamitează și estetica și psihanaliza, descriindu-ne cum își iubea el mama sex-simbol, umflată și tumefiată, cum a fost el iubit de o hidoșenie 90-60-90 și sfârșește metafizic: "Atâta doar mă îngrozește: gândul morții. De ce oare trebuie să murim?" în O lovitură de secole ni se povestește cum o mare familie de coțcari, pe numele lor Bulai, ale căror talente infracționale se distribuie fraților
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
afișului electoral din 1996 al lui Ion Iliescu aceste cuvinte ucigătoare: "Sărac, dar cinstit, format 168x207" dărâmă, cum puține alte comentarii ar fi putut-o face, mitul "omului onest". Rânjetul color al uzurpatorului de ceaușești ni se dezvăluie în toată hidoșenia sa: un politruc însetat de putere, care nu s-a dat în lături nici de la instigarea la asasinat (vezi minerii), nici de la complot politic și, iată, nici de la furt și de la contrabanda de cea mai joasă speță. Ciuma pedeseristă, uitată
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
că autorul face parte din familia, vitregită de soartă, a nautiștilor cu pretenții de scriitor. Medicul născut la Constanța și stabilit la New York cochetează în chip pernicios cu actul literar, urmarea acestei alianțe contra-natură fiind o pocitură epică de rarisimă hidoșenie estetică. Cu o cultură predominant științifică și posedînd o inteligență curat non-livrescă, Paul Doru Mugur este ilustrarea nimerită a autorului destul de deștept ca să scrie trei paragrafe cu sens, dar și destul de leneș ca să se mai canonească a le lega între
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
imaginare. El nu născocește însă nici personaje, nici evenimente majore. Cele trei prostituate care-i pozau de obicei lui Caravaggio figurează cu nume și cu prenume în documentele vremii, la fel și bătrâna slujnică folosită de el pentru a întruchipa hidoșenia, precum și cei trei efebi prezenți sub diverse identități sacre în mai toate tablourile. Doi dintre ei, Mario (Minitti) și Francesco (Boneri) i-au fost nu doar amanți ci și ucenici, afirmându-se mai târziu ca pictori. Contemporanii au lăsat mărturii
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
analfabetă și mitocanul mușchiulos se visează vedete de televiziune și se comportă în consecință: orice unduire din șolduri, orice gest ațâțător al său trebuie transmis în direct națiunii setoase de sex prin procură! O reacție ușor de explicat psihologic: îngroziți hidoșenia în care trăim, tot mai mulți români și-au confecționat o pseudo-identitate în care visele devin realități, singurele capabile să-i salveze din infernul cotidian. Deschizi televizorul, pentru că tot a devenit el oglinda sufletului românesc, iar mâzga imorală a vieții
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
foarte inteligent cu culoare de bariton lejer să suplinească și să acopere foarte bine partitura, mai ales printr-un joc nuanțat, cu efecte parodice. Am apreciat prestația lui Tomasz Konieczny în Alberich, care a știut să sublinieze perfidia, grotescul și hidoșenia personajului. Basul Eric Halfvarson a fost un Hagen excelent, cu o voce puternică, cu accente sarcastice, realizând perversitatea și sadismul acestuia. Ain Anger a fost un Hundlig puternic, viguros și neînduplecat, foarte bine vocal. Am avut bucuria să-i revedem
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
ceea ce trăim noi astăzi nu sunt consecințele unei revoluții, ci o sinistră involuție. Șurubul bont al istoriei se învârte asemeni unui clown de iarmaroc scăpat de sub control, iar figurile hidoase pe care le percepem din goana bezmetică a evenimentelor au hidoșenia monștrilor care până acum stăteau în spatele gratiilor protectoare, iar astăzi au ajuns, cu biciul în mână și exhibându-și urâțenia, să preia conducerea lumii.
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
bîntuie și prin Europa imediat postbelică, ostașul sovietic eliberator, cu brațul stîng pe sabia de lîngă șold, în cel drept ținînd la piept pruncul emblematic. Ce șansă colosală a avut continentul, opunîndu-se, cu imediată inteligență, perfidului prefabricat asiatic! Din seria hidoșeniilor tip Vera Muhina. Dar și producțiilor pe bandă ale artiștilor poporului de pe Dîmbovița, nu?, dosite, în 1989, cu panicată devălmășie, în subteranele sinistrelor sedii. însuși clasicul Ilici, uitat în bălării, după ce fusese dat jos de pe soclul din fața Casei Scînteii. Compoziția
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
evident. *** Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de bolșevism, de un farmec indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea țigăneasă le amplifică hidoșenia, apoi gorobeții cu minte de găină și cu stomac ghiorăind de foame, împrăștiind zi și noapte, în stînga și-n dreapta, pocnitori, făcînd din oraș un amărît poligon de tragere. Iar peste toate, ieșite bubuitor din cutii de smoală nichelată
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
Mircea Mihăieș Lașitate, nesimțire, odioșenie morală. Ce altceva să spui despre membrii unui cabinet care, ajunși în fața Parlamentului, se transformă din miniștri în josnici acuzatori ai propriului șef? Lipsa de caracter a acestor hidoșenii partinice care pretind că vor binele țării a ieșit la iveală ca într-o fotografie de înmormântare. După ce, patru ani de zile, n-au urmărit decât căpătuiala micului grup de mafioți din care fac parte, în pediști și liberali s-
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
va putea nimeni să ne detroneze: Piteștiul e unic prin rafinamentul drăcesc cu care fibra morală a oamenilor a putut fi mutilată. Cu unele evenimente istorice se întîmplă așa cum se întîmplă cu ființele umane. }i se întipăresc în minte prin hidoșenia lor. Sunt atît de slute că nu pot să treacă neobservate. Le remarci prin simpla lor disproporție și, astfel, ele sunt remarcabil de urîte. Dacă există o parte românească remarcabil de monstruoasă, aceea nu poate fi decît Piteștiul. Un manager
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
erau deosebiți, dar, lipsiți de nevinovăție, mai degrabă te înfiorau : tăioși și aspri când priveau cu interes, apoși, dacă erau indiferenți. Vopsită violent și îmbrăcată țipător, ieșea în fiecare seară pe Ulița Mare. Ceea ce rănea sensibilitatea noastră de adolescenți era hidoșenia la care ajunsese un trup atât de frumos. Eram prea nevârstnici ca să înțelegem această lege violentă și că vina nu aparținea în întregime Evei. Cu instinctele lor necioplite, la fel ca noi judecau localnicii. Târgul avea un academician. Venerat de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Ochii, aruncați unul mai sus, unul mai jos, pe o față plată, cu un nas redus la două găuri, ca la peștii abisurilor. Purta totdeauna, vară, iarnă, o bască trasă până în sprânceană. Faptul că nu era destul de bătrân îi făcea hidoșenia și mai greu de suportat. Mirosea îngrozitor. Hidoșel vedea toată ziua filme și povestea filme. Cred că era singurul care văzuse mai multe decât mine. Stătea la coadă și vorbea cuiva de lângă el. M-a fascinat de la bun început faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
postulând „invariabilitatea naturii umane, iremediabil sortită decăderii și corupției [...] Adesea reacționarul nu e decât un înțelept versat, un înțelept interesat care, explorând politic marile ade văruri metafizice, scrutează fără slăbiciune sau milă dede subturile fenomenului uman pentru a-i proclama hidoșenia. Un profitor al cumplitului“ (un profiteur du terrible), cum scria Cioran în 1957, în eseul său despre Joseph de Maîstre (în fapt, autoportret sadea) și „gândirea reacționară“, cu care se deschid Exercițiile de admirație. Și tot acolo, un adevăr străvechi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dispărea în curând pentru totdeauna, când te ridici brusc în capul oaselor și spui " Nu, Doamne, nu vreau, te rog, te rog, Doamne...", și știi foarte bine că nu vei mai gândi și nu vei mai simți nimic niciodată, pe lângă hidoșenia asta banală, am trăit de-atîtea ori o alta, care m-a tulburat poate și mai mult: aș fi putut să mă nasc rimă sau acarian sau ploșniță sau doar o bacterie, aș fi simțit existența și-apoi aș fi dispărut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
formă de inimă, ale Katarinei, minuscula artistă de circ. Și tot astfel, imagine după imagine, mereu curgătoare, mereu trimițând la ceva, dar cu sensul risipindu-se-n toate părțile ca boabele de mercur, se perindă deasupra capului Cocăi sublimul și hidoșenia acestei lumi, cometele și balaurii ei de lumină, oceanele ei de vomă și cupele ei de venin, gloria și nefericirea și atrocitatea și orgasmul pe care țeasta umană, vasul din care, sângeroși, se adapă zeii, e-n stare să le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doar când citea cu glas tare comentariul muzeal. Am avut dovada pe la vârsta de douăzeci de ani, pe când străbăteam o expoziție de artă primitivă. Într-un colț, erau niște ciomege abjecte încrustate cu culori nasoale. Tata s-a apropiat de hidoșenia asta, probabil intrigat că se poate expune așa ceva. Citi tare explicația: „Insulele Samoa, ciomege sculptate. Julie, Baptiste, haideți să vedeți.” Și adăugă, fără ironie ori subînțeles: „Remarcabile, aceste ciomege sculptate.” Îmi aduc aminte că am schimbat cu sora mea priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
iubi unii pe alții ca frații... Am roșit și am tăcut, încurcată. Pe vremuri, în București, când cercetam plină de spaimă și dezgust fețele oamenilor din tramvaie și metrouri, nu mă străfulgerase niciodată ideea că i-aș putea iubi, în hidoșenia lor. Și nici măcar nu era vorba de handicapați, ci de oameni simpli de pe stradă, hidoșiți de viață și de necazuri. Gălățanu, care măcar nu îi judeca, era de o sută de ori mai bun decât mine. Ca să nu mai vorbim
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
doar taxinomic, precum Lautreamont sau (iarăși) Rimbaud, Gherguț pare uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă în coprolalie, necrofilie și alte perversități ale spiritului. Imagini dure, de o iluminată hidoșenie, răzbat uneori din carnavalul gherguțian: "scot limba mea prădalnică prin ceafă / copiii spun că-i dungă de girafă / scot limba mea zănatică prin cap / și domnul cu un fulger o despică / ce ar putea copiii să mai zică? / scot limba
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
am aburit-o cu o răsuflare fierbinte. Am zâmbit, pentru că m-am gândit atunci că tu nu puteai fi atins de maladia asta a minții mele, care se numește Lulu, că doar fetița aia nefericită și cu mine am văzut hidoșenia spoită, asudată, care mi-a atras atunci mâna în tenebrele ei. De fapt doar eu am văzut, ea a simțit-o pe pielea ei, de parcă ar fi fost îmbrăcată într-o retină pură, pufoasă și senzitivă și, pe ea, de la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
hai să zicem cam în măsura în care insecta era Hoffmann sau Nerval sau Novalis. Ca toți romanticii ăștia, voi scrie nu ca să construiesc o poveste, ci ca să exorcizez o obsesie, ca să îmi apăr bietul suflet de monstru, de monstrul groaznic nu prin hidoșenie, ca la Kafka, ci prin, frumusețe. Mă gândesc acum și la îngerul insuportabil de frumos al lui Rilke, și aș vrea să și citez câte ceva din prima elegie, dar, de când stau aici, parcă mi s-a întunecat sau măcar aburit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
chiar și guițatului meu! Omul din mine care a vrut să spună adevărul a fost transformat într-un specialist în minciuni. Îndrăgostitul din mine a fost transformat într-un autor de pornografie! Artistul din mine a fost transformat într-o hidoșenie cum rar i-a fost dat omenirii să vadă. Până și amintirile mele cele mai scumpe au fost acum transformate în hrană pentru pisici, în clei și leberwurst! am zis eu. — Ce amintiri? a întrebat Wirtanen. Amintirile despre Helga... Helga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
împreună cu tine. Unde este răul? El este partea aceea mare din orice om care vrea să urască fără limită, care vrea să urască luându-l pe Dumnezeu alături. Este acea parte din orice om care găsește atrăgătoare tot felul de hidoșenii. Este acea parte dintr-un imbecil, am încheiat eu, care pedepsește, defăimează și pornește bucuros un război. Dacă vorbele mele, înjosirea, băutura sau șocul operator l-au făcut pe O’Hare să vomeze, nu știu. Dar de vomat a vomat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
descătușat de dupa marele ’22. Meritele stilistice, limbajul elevat, prețiozitățile ce descopăr un stăpânitor versat al cuvântului Încă nepurtat, trec pe planul doi față de mesaj. Toate acestea sunt doar instrumente de cioplit chipul hidos al totalitarismului. Monstruozitatea sistemului apare În toată hidoșenia lui fascista. Și acesta-i marele merit și câștig al cărții. Un raspuns către public avea să realizeze Constantin Hușanu de abia În noiembrie 1996, În „Convorbiri literare”, cănd despre „Omar din dealul Copoului” scria următoarele: În anul 1992, după
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]