154 matches
-
acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea unor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea unor asociații moleculare în care fiecare moleculă de apă se unește prin legături de hidrogen
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acestora la structura biomembranelor se explică prin caracterul lor amfifil, deoarece au molecula formată din grupări chimice cu caracter hidrofob și grupări chimice cu caracter hidrofil: "Capul" hidrofil este format din radicalul fosforil și componentele hidroxilate care îl esterifică. "Coada" hidrofobă este formată din radicalii acizilor grași superiori și radicalul sfingozil la sfingomieline. Datorită caracterului amfifil, glicerofosfolipidele se comportă ca agenți activi de suprafață, moleculele lor orientându-se cu "capul" hidrofil spre faza apoasă polară și cu "coada" hidrofobă spre faza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
esterifică. "Coada" hidrofobă este formată din radicalii acizilor grași superiori și radicalul sfingozil la sfingomieline. Datorită caracterului amfifil, glicerofosfolipidele se comportă ca agenți activi de suprafață, moleculele lor orientându-se cu "capul" hidrofil spre faza apoasă polară și cu "coada" hidrofobă spre faza lipidică nepolară, cu formarea unor pelicule moleculare. Pe baza acestor proprietăți, fosfolipidele participă la structura biomembranelor (fig. 29) sub forma unor straturi simple sau duble, înconjurate de două straturi de proteine, de care se leagă chimic datorită caracterului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
apă. Dintre proteinele fibrilare fac parte keratinele, fibroina, colagenul, care conferă elasticitate, protecție și rezistență mecanică țesuturilor. Proteinele globulare au moleculele ovale cu o structură terțiară mul încolăcită; sunt solubile în apă datorită grupărilor polare situate în exteriorul moleculei (cele hidrofobe sunt în exterior). Dintre proteinele globulare fac parte: albuminele, globulinele, protaminele, histonele. În organism aceste proteine îndeplinesc funcții multiple și importante, printre care cea de enzime. Există și numeroase forme intermediare cu caracter dublu, atât de proteine globulare, cât și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt utilizate și în studiul mecanismelor de reglaj al expresiei genetice în celula eucariotă. Studiul împerecherii la drojdii prezintă interes pentru elucidarea fiziologiei și biochimiei comunicării intercelulare, contactului și fuziunii celulare. Datele obținute prin cercetarea feromonilor elaborați de drojdii (peptide hidrofobe, atractanți specifici de specie) în cursul procesului sexual, recomandă drojdiile ca model în studiul interacțiunilor celulare, a bazelor moleculare ale morfologiei celulare și pot servi în stabilirea relațiilor filogenetice între membrii grupului. Drojdiile oferă numeroase avantaje și în cercetările de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și apă. Glucanul: este o polizaharidă complexă, compusă din unități de D- glucopiranoză legate β -(1-6) și β -(1-3). Forma generală a moleculei de glucan poate fi asemănată cu o panglică lungă și răsucită, având o latură hidrofilă și alta hidrofobă. Două astfel de lanțuri se răsucesc unul în jurul celuilalt formând un dublu helix cu o rigiditate excepțională. În peretele celular de Schizosaccharomyces pombe , a fost detectat, pe lângă β -glucan și α-glucan (~ 28%), în care resturile de 1-glucopiranoză sunt α
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
proteine conjugate. Pornind de la funcțiile pe care le îndeplinesc proteinele pot fi împârțite în: enzime, hormoni, anticorpi, proteine de transport, contractile etc.. 2.3. Structura proteinelor Organizarea spațială a lanțurilor polipeptidice se realizează prin interacțiuni necovalente (legături de hidrogen), interacțiuni hidrofobe, atracții polare și ionice. Aceastea conduc la mai multe moduri de de organizare structurală: primară, secundară, terțiară și cuaternară (18, 65). Structura primară a proteinelor se referă la numărul și ordinea secvențelor aminoacidice existentă în proteina respectivă. Determinarea acestei secvențe
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
substanțe care se aseamănă prin caractere comune de solubilitate, fiind greu solubile în apă dar ușor dizolvabile în solvenți nepolari (eteri, benzen, cloroform etc) (18, 31, 65). Această însușire este datorată prezenței în moleculele lipidelor a unor întinse regiuni hidrocarbonate, hidrofobe. 3.3. Rolurile lipidelor Lipidele îndeplinesc următoarele roluri esențiale (1, 18, 23, 61, 62): 1. sunt principala formă de transport și depozitare a rezervelor energetice ale organismului. Un gram de lipide eliberează 9,3 calorii. Trigliceridele conțin de 2,5
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Această structură conferă lecitinelor câteva proprietăți importante: - resturile acil nesaturate le fac foarte sensibile la procesul de peroxidare; - sarcina negativă a restului fosforil și sarcina pozitivă a grupării cuaternare de amoniu le conferă structură de amfioni (bipolară); - prezența resturilor acil hidrofobe și a sarcinilor electrice pozitivă și negativă le conferă caracter amfipatic și proprietăți tensioactive puternice. În apă lecitinele se dizolvă formând agregate numite micelii, alcătuite din două straturi lipidice; acest dublu strat lipidic este stabilizat prin forțele van der Waals
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
negativă le conferă caracter amfipatic și proprietăți tensioactive puternice. În apă lecitinele se dizolvă formând agregate numite micelii, alcătuite din două straturi lipidice; acest dublu strat lipidic este stabilizat prin forțele van der Waals dintre catenele hidrocarbonate ale resturilor acil hidrofobe aranjate paralel și dispuse spre interior și, pe de altă parte, prin interacțiunile electrostatice dintre moleculele polare dispuse spre exterior. Asocierea spontană a lipidelor amfipatice sub formă de bistraturi stă la baza formării membranelor biologice cu o structură dublu lipidică
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
imposibilă deoarece acizii grași se găsesc în cantități suficiente în numeroase alimente de origine animală și vegetală. Digestia lipidelor este un proces complex, care necesită pe lângă degradarea lor hidrolitică și solubilizarea și menținerea într-un mediu apos a unor substanțe hidrofobe (18, 31), rolul esențial în acest sens revenind sărurilor biliare. Deși cantități minime de lipide pot fi digerate în stomac, digestia lipidelor se desfășoară esențial (în procent de 95-99%) (18, 23, 31, 62) în intestinul subțire, în principal sub influența
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
3.8. Formele de transport ale lipidelor 3.8.1. Clasificare Transportul lipidelor exogene și a celor sintetizate în organism la locurile de depozitare și apoi redistribuția lor către diferite organe și țesuturi presupune un flux plasmatic continuu. Lipidele, fiind hidrofobe, pentru a putea fi transportate în plasmă se leagă de proteine constituind complexe numite lipoproteine (1, 18, 62, 63, 65). Lipoproteinele existente în plasmă pot fi separate prin ultracentrifugare, metodă bazată pe diferențele de densitate între diversele fracțiuni lipoproteinice, determinate
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
precursorul factorului epidermal de creștere (EGF). Jumătățile proximale ale acestor domenii sunt structural înrudite cu familia EGF, factorii IX și X ai coagulării, proteina C și fracțiunea 9 a complementului (C9). 2. un domeniu transmembranar, format din 20 secvențe aa. hidrofobe; 3. un domeniu intracelular C-terminal, alcătuit din 50 secvențe aa., cu rol de control al interacțiunii receptorului cu invaginațiile membranare intracelulare în timpul endocitozei (fig.28). Proteinele LDLR fixează moleculele LDL acumulate în invaginațiile membranare prin intermediul apo B100 din învelișul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
glanda adrenală, rinichi și inimă (22, 71). Gena CETP umană cuprinde 16 exoni, pe o întindere de 25kb, și este localizată aproape de locusul genei LCAT (lecitin colesteryl acyl transferase) (13) pe cromozomul 21 (16q21) (2). Enzima este o glicoproteină intens hidrofobă alcătuită din 476 secvențe aminoacidice în care sunt cuprinse 4 locusuri de N-glicozilare (37). Proteina mediază schimbul de esteri de colesterol și triacilgliceroli între particulele de HDL, LDL pe de o parte, și VLDL, IDL chilomicroni pe de altă parte
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
încălțăminte [188]. 4.2. Copoliamidele în industria de confecții textile La sfârșitul secolului XX, succesul înregistrat în industria de confecții textile a fibrelor pe bază de PA 6 și PA 6.6 a scăzut, în mare parte datorită caracteristicilor lor hidrofobe. Confortul articolelor de îmbrăcăminte este determinat în principal de capacitatea fibrelor textile de absorbție a umidității, de eliminare a acesteia și de permeabilitatea la vapori. Aceste caracteristici sunt deosebit de importante. În cazul confecțiilor din materiale textile pe bază de poliamide
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
numai în cazul polivinilpolipirolidonei și a polivinilpirolidonei (v. infra), pe care le face, teoretic, să se comporte similar proteinelor, dar nu folosind o eventuală neutralizare electrostatică, care de altfel nici nu este permisă de structura acestor polimeri, ci prin legături hidrofobe și de hidrogen la care participă, ca și în sistemul proteină−tanin, grupa carbonil a „situs-ului activ“. În industria de mobilier, polimerii copoliamidici se utilizează pentru realizarea unor suprafețe de sprijin pentru piese de mobilier (cadre pentru galerii, scaune, rame
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
poate rupe și contracta datorită pierderii suportului mineral. După ce agentul de condiționare este îndepărtat prin spălare, se aplică primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
stînga, cu spire formate din 6 molecule de glucoză, diametrul spirelor fiind de aproximativ 5Å. Macromoleculele de amiloză cu grad înalt de polimerizare prezintă ramificații reduse, datorate legăturilor β-1,3- glicozidice. Datorită caracterului ei liniar, amiloza formează complexe cu molecule hidrofobe (iod, catene de hidrocarburi, acizi grași). Amilopectina este componenta ramificată a amidonului și este formată din lanțuri liniare de glucoză legate α-1,4-glicozidic, lanțuri care se grefează unele pe altele prin legături α-1,6-glicozidice (legături izomaltozice). Gradul de polimerizare al
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în dizolvanți organici, cu proprietățile unui polimer de masă moleculară mijlocie. Prin prelucrări chimice specifice din lignină se obțin: vanilină, aldehida siringilică, acid veratric, acid hemipic, acid trimetilgalic etc. Lignina împreună cu apa de creștere din peretele celular formează o matrice hidrofobă în jurul microfibrilelor de celuloză. In asemenea condiții apar legături de hidrogen între polizaharide la interfața matricei și între componentele acesteia. Legăturile menționate între hidrații de carbon și lignină conferă peretelui celular o structură de material compozit, relativ stabilă la acțiunea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de călăreți, sau de poștalioane care se schimbau. Mesagerii secundari sunt foarte variați. S-au putut evidenția până în prezent trei tipuri principale care intervin în transducția biomesajului. Este vorba de: l molecule hidrofile precum AMP, cGMP, IP3, Ca2+; l molecule hidrofobe: diacilglicerol, fosfatidilinozitoli, cu sediu în membrana plasmatică; l gaze: oxidul nitric (NO), monoxidul de carbon (CO) care difuzează în citosol după ce traversează direct sistemul celular de membrane (plasmatică, nucleară, membranele unor organite citoplasmatice etc.). Reținând ideea că fiecare dintre tipurile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de substanțe care nu pot fi eliminate prin urină. In general, aceste substanțe sunt organice, au o greutate moleculară de peste 300 kDa, sunt hidrofobe și, de obicei sunt transportate în sânge legate de albumină. Exemple de astfel de substanțe sunt bilirubina neconjugată și colesterolul (transportat sub formă de lipoproteine). Colesterolul este un solid cristalin (la temperatura corpului) și pentru a fi dispersat sub formă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
intră în circulația portală și se leagă de albumină. Preluarea hepatocitară nu este eficientă (la prima trecere se pierd 20%), astfel încât bilirubina neconjugată va fi întotdeauna prezentă în plasmă. Apoi, bilirubina este transportată în hepatocite legată de o proteină citosolică hidrofobă numită ligandin. In cursul tranzitului său, bilirubina este esterificată cu o moleculă de acid glucuronic la fiecare capăt acidic al său formând diglicuronid biliriubina; reacție catalizată de o enzimă microsomală numită bilirubin-glucuronil transferaza. Glucuronidarea este necesară pentru secreția canaliculară eficientă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la suprafața de separare dintre cele două faze și sunt capabile să modifice puternic proprietățile superficiale a lichidelor. Dacă o soluție de săpun vine în contact cu un lichid nemiscibil cu apa, uleiul, moleculele de săpun se orientează cu partea hidrofobă spre ulei și cu carboxilul hidratat spre apă. Ionul carboxilat (COO-) ajută apa să ude fibra textilă iar radicalul hidrocarbonat micșorează tensiunea superficială a uleiului care tinde să-și mărească suprafața. El se transformă în picături mici și se îndepărtează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]