567 matches
-
la nevoie. Complet dezumanizată, fiica Davidei, Elena Vorvoreanu, nu se codește să-și omoare sora în vremea răscoalei din 1907, pentru a-i fura besacteaua cu bijuterii. împreună cu soțul ei, acum colonel în rezervă, e angajată într-o luptă de hiene cu Sofia von Bodmann și Eleonora Smadoviceanu pentru averea bunicii sale Sofia, văduva lui Alexandru Cozianu. însă, conștientă de toate tertipurile celor ce, trăind în juru-i, se prefac a se îngriji de bătrînețile ei, aceasta, cu diabolică inteligență, le pregătește
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
punctele cardinale. (Îmi compuneam atunci o ținută demnă, nu se cădea să-mi fie obrazul schimonosit, boțit gulerul, nu trebuia ca petele dinăuntru să iasă prin tencuială, ca igrasia). Dar au fost, din când în când, și capcane pentru niște hiene confuze, - o, nu, o, nu, de fapt, nu mirosea încă a mort... De-atunci, îmi pun cravata cu dungi albastre și negre doar când nu mai știu unde sunt. Când simt de pildă, că-mi fuge pământul de sub picioare, și
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
matinee. Și, uite că n-am fost. Vorba romanului: de ce ți-e frică, nu scapi. Aidoma unui orb am întins mîna neștiind dincotro va veni salvarea sau osînda. Dar ce salvare poate fi aceea cînd, gonind leii, ești devorat de hiene? Sau cum se justifică osînda care te face să nu mai înțelegi nimic? A înțelege înseamnă în primul rînd a te apropia. Iar apropierea este posibilă doar atunci cînd ești în stare să te miri. O groază de timp am
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-l scoți, la chimie, din eprubeta cu perhidrol: ,Eu cred că cel mai idiot animal este racul/ Deoarece el dă mereu înapoi/ Sau porcul pentru că are nasul ciudat/ Sau papagalul meu vorbitor,/ Căruia, dacă îi zic cioară, mă înjură./ Ori hiena pentru că rîde ca proasta./ Adică, stați așa! Cel mai idiot animal rămîne boul,/ Motiv fiind că,/ de fiecare dată cînd un om e un nătărău,/ i se spune Ťbouť"; ,Bătrînii sînt mult mai înțelepți/ decît noi ăștilalți./ Bătrînii au trecut
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
mai poate vorbi de programarea științifică a unei catastrofe de dimensiuni greu de estimat. O catastrofă ce începe cu asasinarea dealurilor care conțin bogățiile, continuă cu distrugerea drumurilor și se încheie, triumfal, cu amenajarea unei Hiroshime după chipul și asemănarea hienelor care au acceptat pactul cu diavolul de aur.
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
probabil cea mai bizară istorie „longitudinală” a unei publicații românești, inițiate sub controlul fostei Securități în Berlinul de Est (1955), traversând apoi deceniile, cu un program practic neschimbat, sub masca „Trbunei României” (din 1972) și a „Curierului românesc” (după 1989). „Hiena”. Revistă săptămânală politico-literară, București (1919), apoi Cernăuți, cu întreruperi (1919-1924), sub conducerea lui Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu (până în 1920). Remarcabile pamflete de Tudor Arghezi și N. D. Cocea. Nichifor Crainic scrie despre Literatură și politică (1920). Nicolae Iorga este
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
1920). Remarcabile pamflete de Tudor Arghezi și N. D. Cocea. Nichifor Crainic scrie despre Literatură și politică (1920). Nicolae Iorga este prezent cu articole reproduse din publicațiile proprii. În Enciclopedia cronologică, doar datele de apariție și tipografia. Comentariul: „apare ziarul «Hiena»”! „Jurnalul” (din 1944, „Jurnalul de dimineață”). Cotidian politic democrat, București (1939-1947), fondat de C. Vișoianu. Colaboratori: F. Brunea-Fox, Titel Petrescu, Gala Galaction, Lucrețiu Pătrășcanu ș.a. „Kalende”. Revistă lunară, literară și științifică, București (1928-1929). Colaborează Tudor Vianu, Paul Zarifopol, M. Ralea
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
baroni și moguli. Noi ne bazăm pe generozitatea ta. Donează acum!”, se arată într-un banner care însoțește scrisoarea lui Neamțu către anteprenori, scrie NewsIn. Într-un alt mesaj foto al Noii Republici, în care apare un leu înconjurat de hiene, scrie: “Leul tău valorează mai mult decât milionul lor”. Neamțu le scrie potențialilor donatori cum a fost inițiativa privată sufocată în România, cum întreprinzătorii sunt împovărați fiscal și legislativ și că el și partidul său - „curat, născut iar nu făcut
Neamțu cere bani de la oamenii de afaceri pentru Noua Republică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39357_a_40682]
-
mulți și al heruvimilor cu câte șase aripi. poet devorându-și fiul mă plimb fără țintă pe boul' de magenta de la place de république spre gara de nord e o zi de octombrie sfâșietor de frumoasă bântui parisul ca o hienă flămândă și pe măsură ce înaintez mi se pare că sunt pompa unei seringi ce împinge otrava în venele fiului meu. apoi la spital îl devorez încet chiar pe el mestecându-i organele sugându-i oasele dulci îl mănânc - așa gândesc când
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Liniște la căpătâiul copiilor Copiilor noștri Români Privesc "Cerul senin" Privesc altarul de lumină Îmi stăpânește sufletul Simt iad Cruce de piatră Aici Trecutul mă păstrează Privirea timidă Mângâie lumânări Mulțimea Simt goliciune Gândesc Hiene sunt la vârf Alin în văzduh Copiii noștri Aici Eternitate Pământ Noi Inimi tăcute Ce-o dată au bătut Simt rece Plâng Cad lacrimi Voi suflete sfinte Rămâneți eternii copii. Referință Bibliografică: Liniște în taina rugăciunii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN
LINIŞTE ÎN TAINA RUGĂCIUNII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384740_a_386069]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ROMÂNIA ȘI... Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ...aceasta nu este țara ta priviți e jefuită hienele în grup rânjesc la fiecare pas respir prin măști hidoase pe sub burți ascund și picătura ne distrusă frânturi în noapte mizerii curg bezmetici și avari se adun se cred furtuni ei sunt inimi de piatră un troc istoric ne botezat
ROMÂNIA ŞI... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349248_a_350577]
-
trezit, ce noapte era! Și numai eu /mai rămăsesem, moale, bezmetic, nu știu unde. Și m-am târât pe lângă pereții goi și uzi. Frânt, rezemat de-o grindă, agonizam ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi cruzi, /și-amușinau hiene zburlite, gata să mă apuce, /îmi era limba de iască și nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
nu se dă niciodată de gol. Când se întâmplă să-l întreb îmi răspunde calm dar apăsat : ”nu știu, crezi că dacă aș ști, nu l-aș aduce acasă?” Oamenii sunt neoameni, iar aici unde este vorba de bani mulți, hiena din om iese și mai bine la suprafață. Se spune că Florea ar avea nevastă și copii prin Italia, nimeni nu știe precis dacă este adevărat. El călătorește mult cu afacerile, cine-i ține socoteala dacă merge în Italia să
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
noi, românii, aici, acasă la noi? Suntem legați de acest pământ prin milioane de morminte și prin milioane de fire nevăzute pe care numai sufletul nostru le simte și rău de aceia ce vor încerca să ne smulgă de pe el” Hienele, trădătorii de neam, lașii sfidează fără frică, nu au teamă de justiția divină! Cumpăra tot ce vor, manevrează pe cine au chef, se poartă cum vor pe propria feuda! De ce? Pentru că mulți ortodocși sunt lași cu statut de ființe nevertebrate
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
sunt umiliți de toți? Dar cât mai poate această țară Mândră ,cu al său neam străvechi, Ca să suporte grea ocară Și umiliri fără perechi? Vino la noi,tu Țepeș Doamne! Azi românii te chemă cu toți. Să cureți țara de hiene Și în araci să-i sui pe hoți! Pe acei ce țara au prădat, Subminând a ei putere. Și în parlament s-au cocoțat, Impunându-și a lor vrere. Tu,domn român,ce-ai iubit țara Și i-ai învins
VINO LA NOI,TU ȚEPEȘ DOAMNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384876_a_386205]
-
Acasa > Versuri > Iubire > IUBITO, MI-E FRIG... Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Iubito mi-e frig hiene îmi umblă de ieri prin piept și prin tâmple din clipe fecunde mustește robia tăcerii alungă-mi pustiul acum de mai poți de nu toarnă-mi pelin să-l beau pentru toți așterne-mi un pat mai alb ca uitarea
IUBITO, MI-E FRIG... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383355_a_384684]
-
Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului IMPERII DE SLUGARNICI În ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durere Durerea demnă de-a muri tot vertical și drept, Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cere Să taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
ce curge în vene se pierde-n pata de present lumina stinge licuricii speranța sufletului bun se-nchină în ceața deasă rece o ceață fără pic de milă ce vrea să ștergă un glorios trecut ceață ivită "dăruită" de voi hiene jefuitori de neam sunteți lumina neagră atât de "orbitoare" justiția divină oricum va condamna îi va cuprinde-n brațul ei cu tot ce au furat se tot reped spre infinitul vieții fără lumină pentru trădătorii picați în întunecos abis și
CUPRINS ÎN NECUPRINSĂ VIAȚĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383523_a_384852]
-
au dat pe-o palmă de vânt cald se tot usucă în puținul lor suflet cer milă atât le-au fost să fie ce ei au vrut în rest îi strigă resemnarea căci totuși au trăit au fost și sunt hienele române trecut prezent trezește-te neam sfânt trezeste-te române. Referință Bibliografică: Cuprins în necuprinsă viață / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate
CUPRINS ÎN NECUPRINSĂ VIAȚĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383523_a_384852]
-
DE SLUGARNICI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. IMPERII DE SLUGARNICI În ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durere Durerea demnă de-a muri tot vertical și drept, Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cere Să taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
dos înfipt în jilțuri Tronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi ... Citește mai mult IMPERII DE SLUGARNICIÎn ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durereDurerea demnă de-a muri tot vertical și drept,Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cereSă taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept.Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestalUrcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făpturăCu bani furați din sânul țării au lauri luați de
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
tatăl său devenise vestit datorită faptelor sale eroice, și de aceea cel prin ale cărui vene curgea sângele lui trebuia să demonstreze că acest sânge își păstra în continuare toată vigoarea. Se iviră umbrele, se lăsă noaptea, începură să urle hienele, o lună imensă se ivi la orizont. În deșert, luna plină este atât de mare și de un roșu atât de intens, încât pare că stă să mistuie pământul, de parcă ar fi un nou soare, aflat prea aproape. Apoi, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în ridicola aventură de a traversa Africa dintr-un capăt într-altul, din simplul capriciu de a ajunge primii la Cairo? Luna era sus, exact deasupra capului său, mică de tot când ochii i se închiseră, însă când râsul unei hiene îl trezi, se afla din nou la orizont, imensă. Socoti cât mai era până la răsăritul soarelui și de cât timp aveau nevoie ceilalți ca să ajungă la intrarea în peștera pe care cu multă vreme în urmă o botezaseră Peștera Gazelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ar putea să ai dreptate. Bineînțeles că am! mormăi celălalt. Dacă te grăbești, canalia asta nu va plăti niciodată pentru ce a făcut și tu o să ai morțile noastre pe conștiință; dar dacă știi să aștepți, ai să poți arunca hienelor mâna lui. — Crezi într-adevăr că asta vreau să fac? întrebă tuaregul cu vădită intenție. Să hrănesc hienele? Nu știu... - veni răspunsul sincer al băiatului. Nu știu ce se face de obicei când i se taie mâna cuiva, dar dacă tot am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]