121 matches
-
oct. 1900. 96. C. I. Parhon, Sur les lipoïdes des glandes génitales. Leur importance dans la physiologie, la pathologie et la thérapeutique, Rev. șt. med. (București) 1912, nr. 11. 97. C. I. Parhon, Secțiunea internă a ovarului și opoterapia ovariană, Higiena (București), 1913, nr. 29, p. 1. 98. C. I. Parhon, Asupra acțiunii fiziologice și terapeutice a lipoizilor glandelor genitale, Comunicare la Congresul național de medicină (București), aprilie 1914, 11 p. 99. C. I. Parhon, Involution estivale des caractères sexuels secondaires
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
testiculaire chez les cobayes et les lapins, C. R. Soc. Biol., 1926, t. XCV, p. 792. 101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Association de la tétanie à la migraine ophtalmique (în colaborare cu Gh. Werner), Bull. et. Mém. de la Soc. méd. des hopitaux de Paris, 11 ianuarie 1926, t. L, nr. 2. 125. C. I. Parhon, Constituție, temperament și caracter, Almanahul sănătății și higienei, București, 1909. 126. C. I. Parhon, Note sur la formule leucocytaire dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
higienei, București, 1909. 126. C. I. Parhon, Note sur la formule leucocytaire dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni, Higiena, București, 1912, nr. 11. 131. C. I. Parhon, Obiectul neuropatologiei și psihiatriei. Metodele lor de cercetare, Revista științelor medicale, București, februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni, Higiena, București, 1912, nr. 11. 131. C. I. Parhon, Obiectul neuropatologiei și psihiatriei. Metodele lor de cercetare, Revista științelor medicale, București, februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Botez, Istoria psihologiei, op. cit. 125 Henri Roger, Éléments de psycho-physiologie, Paris, 1946. 126 Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et endocrinologie, 1927, nr. 3. 127 Ibidem, 1927, nr. 3. 128 Revista Științelor Medicale, 1930, nr. 10. 129 Higiena, București, 1912, nr. 11. 130 Ibidem, nr. 5. 131 Archives de sociologie et de criminologie, București, 1914, nr. 1. 132 Noua revistă medicală, 1937, nr. 9. 133 Idem. 134 Idem. * Aceeași concepție are și Gh. Marinescu (România medicală, 1963, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru "literatura de bas étaje", în speță pentru "mofturile" puternic impregnate de ironie, prin necesitatea unei acțiuni de plivire a câmpului literaturii de invazia nestăpânită a "spanacului", Eugen Ionescu susține că scrie Nu pentru a îndeplini "un act necesar de higienă literară"172, astfel încât nu este lipsit de importanță să observăm coincidența de viziune a celor doi scriitori asupra rolului terapeutic al denunțului critic, mascat sau nu de ironie. Un caz aparte îl constituie romanul lui Mircea Horia Simionescu Redingota, publicat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
000 internați. C. Județul Hotin. Secureni. Edineț. II/ Lagărele depind: a. Din punct de vedere al pazei de Legiunele de Jandarmi. b. Din punct de vedere al hranei de Ministerul de Interne. c. Din punct de vedere al organizării, control, higienă, etc. de Cercurile de Recrutare. III/ Primăria Comunei Bălți are grije de hrana internaților, dându-le ca hrană 2/3 pâine pe zi de om și odată pe zi mâncare compusă din urluială de porumb prăjită în ulei (atât pâinea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
porumb prăjită în ulei (atât pâinea cât și mâncarea este de o calitate foarte proastă și cu totul insuficientă). Internații sunt lipsiți de asistență medicală (lagărul Răuțel și'a declarat epidemia de scarlatină, așa că zilnic mor câte 10-15 oameni). Deasemenea higiena este cu totul inexistentă. Cadavrele celor morți sunt la un loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana internaților. Dispozițiunile Prefecturei sunt ca internații să-și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depinzând de mai multe instituții și nimeni nu se ocupă de ele. Față de această situație, având în vedere lipsa de hrană, lipsa de cazare (pe timpul rău de acum stau afară în ploaie la unele lagăre) și mai ales lipsa de higienă, aceste lagăre vor deveni în curând niște focare de infecții și răspândirea tuturor boalelor contagioase care va periclita populația și trupele chiar dacă se pune cordoane sanitare, știut fiind că foamea va isbuti să rupă orice cordon. ȘEFUL BIUROULUI 2 SIG
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dreptul să ia masa și să doarmă în familie; în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; pe timpul muncii de interes obștesc, evreii au drepturile de hrană ale trupei, în natură sau în bani, după cum sunt folosiți de Armată sau de alte instituții publice. 3/. Decretul-Lege No. 132 din 20.I.1941 relativ la impunerea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie, precum și sculele pentru practica profesiunii sau a meseriei. 3. Sumele de bani în R.K.K.S., proprietatea lor ca și acelea rezultate din valorificarea tuturor obiectelor de preț, oprite de comisie. 4. Medicamente și orice articol de higienă. 5. Fiecăruia îi este permis a-și închiria pe cont propriu un mijloc de transport, acolo unde transportul se face pe jos. VII. Este interzis a se reține și duce în regiunea de plasare: 1. Obiecte de artă, bijuterii și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ei: Alimentele de care dispun; Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie strict necesare traiului în ghettou, precum și uneltele și sculele necesare practicării profesiunei sau meseriei respective; Valorile și sumele constituind proprietatea lor personală sau în păstrare, medicamente și orice articole de higienă necesare; Este interzis Evreilor a aduce cu ei în ghettou mobile și orice materii inflamabile sau exploziv cu ajutorul căruia s'ar putea ușor produce incendieri și minarea clădirilor. Art. 3. Evreii, la plecarea lor în ghettou sunt obligați a preda
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zi, pentru acest oficiu pe care-l fac. Biroul Central a fost asistat, pe tot timpul deplasării pe teren, de Dl. Inspector General Ad-tiv C. Ciurea, din partea Guvernământului Transnistriei. A mai fost prezent Domnul Maior Dr. Safca, din partea Serv. de Higienă și Profilaxie al Armatei 748. Drept care s'a încheiat prezentul proces verbal în 6 (șase) exemplare: un exemplar pentru Guvernământul Trans. (Domnul C. Ciurea); un exemplar pentru Corpul 2 Armată (Domnul Maior Nicolicescu); un exemplar pentru Prefect. Jud. Odessa (Dl.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Comandant al Ghetoului. 6. Gărzile ce păzesc casele cu recenzați, în timp de noapte, vor face paza în apropierea imobilelor, iar în timpul zilei se va îndepărta cordonul de pază astfel ca evreii să aibă destul spațiu afară pentru aprovizionare și higienă. 7. S'a luat cunoștință de raportul Dlui Dr. Solcănescu prin care arată că a dat ordin tuturor spitalelor din Odessa, să trimită pe bolnavii evrei la ghetou, astfel ca pe 1 Februarie 1942 să nu se mai găsească nici un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
următoarele propuneri: 1. Cei rechiziționați nu vor face altă muncă de folos obștesc-însăși natura rechiziției constituind aceasta. 2. Cei angajați cu plată-vor fi obligați a depune și ei muncă de folos obștesc 5 zile trimestrial-pentru necesitățile edilitare și de higienă ale Municipiului-sau vărsarea lefei pe aceste zile Municipiului pentru angajare de lucrători în locul lor. 3. Cei neangajați sub nici o formă: a. Să fie instituiți în detașamente permanente de lucru /nu pe câte 2-3 zile cum se face acum și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acolo unde nu ajung efectivele reduse la jandarmilor și guarzilor comunali. Ei nu au voie să părăsească localitățile (lagărele); cei care contravin, sunt considerați spioni în timp de război și sancționați ca atare. Hrana și întreținerea privește pe fiecare evreu. Higiena și mijloacele de trai sunt deficiente. Guvernământul, în măsura nevoilor și aptitudinilor lor fizice, îi întrebuințează la muncile de folos obștesc. În general, evreii din Transnistria au un regim sever ce nu poate fi comparat cu acela al evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
internați. Aceștia au atribuțiunea să se îngrijească de procurarea alimentelor, repartizarea brațelor de muncă precum și de distribuirea ajutoarelor primite de la comunitate. Comitetele depun o intensă activitate pentru a veni cât mai mult în ajutorul copiilor și celor mai nevoiași. 3. Higienă. Cea mai mare parte dintre evrei locuiesc în casele mici și murdare ale ucrainienilor, aproximativ între 5-15 într'o cameră, complet neaerisită; "dorm pe scânduri, neavând paturi, saltele, cearșafuri și așternuturi și se învelesc cu hainele de pe ei. În majoritate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Restul evreilor a fost trimis la munci agricole, repartizați astfel: La Suhaia-Balca 113 evrei; La grădinile Victorovca, circa 60 evrei. Situația celor aflați la ferma Suhaia-Balca este cât se poate de proastă, fiind aproape desbrăcați și neavând cele necesare pentru higienă. Ei declară că nu sunt vizitați de nici un medic. S'a constatat că, printre evreii cari sunt dați la lucru, la diferite instituții (spitale, preturi, etc.), unii primesc și expediază scrisori, nu prin organele de supraveghere și după prescripțiunile stabilite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se restabilesc la centru, într-o casă amenajată în acest scop, neexistând un local propriu. Dintr-un Atestat de clasele primare rurale, aflăm disciplinele școlare studiate în cei patru ani: „Citirea; Scriere; Catihismul; Istoria sacră; Istoria românilor; Geografia; Gramatica; Aritmetica, Higiena; Dreptul Administrațiv.” Posesorul acestui atestat din 18 iulie 1871 a fost Petrache Cucoaneș din Salcia, tatăl notarului Alexandru Cucoaneș și al lui Sandu Cucoaneș (Chitic), el obținând calificativele eminente pentru primele șase discipline și prima pentru celelalte patru. Numărul atestatului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]