121 matches
-
1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele necesare. Un ofițer din detașament va pleca înainte pentru a lua contactul cu instituția respectivă și a recunoaște locul și posibilitățile de cazare. În serviciul aprovizionări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
000 internați. C. Județul Hotin. Secureni. Edineț. II/ Lagărele depind: a. Din punct de vedere al pazei de Legiunele de Jandarmi. b. Din punct de vedere al hranei de Ministerul de Interne. c. Din punct de vedere al organizării, control, higienă, etc. de Cercurile de Recrutare. III/ Primăria Comunei Bălți are grije de hrana internaților, dându-le ca hrană 2/3 pâine pe zi de om și odată pe zi mâncare compusă din urluială de porumb prăjită în ulei (atât pâinea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
porumb prăjită în ulei (atât pâinea cât și mâncarea este de o calitate foarte proastă și cu totul insuficientă). Internații sunt lipsiți de asistență medicală (lagărul Răuțel și'a declarat epidemia de scarlatină, așa că zilnic mor câte 10-15 oameni). Deasemenea higiena este cu totul inexistentă. Cadavrele celor morți sunt la un loc cu internații, deoarece în lagăr nu este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana internaților. Dispozițiunile Prefecturei sunt ca internații să-și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depinzând de mai multe instituții și nimeni nu se ocupă de ele. Față de această situație, având în vedere lipsa de hrană, lipsa de cazare (pe timpul rău de acum stau afară în ploaie la unele lagăre) și mai ales lipsa de higienă, aceste lagăre vor deveni în curând niște focare de infecții și răspândirea tuturor boalelor contagioase care va periclita populația și trupele chiar dacă se pune cordoane sanitare, știut fiind că foamea va isbuti să rupă orice cordon. ȘEFUL BIUROULUI 2 SIG
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dreptul să ia masa și să doarmă în familie; în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; pe timpul muncii de interes obștesc, evreii au drepturile de hrană ale trupei, în natură sau în bani, după cum sunt folosiți de Armată sau de alte instituții publice. 3/. Decretul-Lege No. 132 din 20.I.1941 relativ la impunerea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie, precum și sculele pentru practica profesiunii sau a meseriei. 3. Sumele de bani în R.K.K.S., proprietatea lor ca și acelea rezultate din valorificarea tuturor obiectelor de preț, oprite de comisie. 4. Medicamente și orice articol de higienă. 5. Fiecăruia îi este permis a-și închiria pe cont propriu un mijloc de transport, acolo unde transportul se face pe jos. VII. Este interzis a se reține și duce în regiunea de plasare: 1. Obiecte de artă, bijuterii și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ei: Alimentele de care dispun; Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie strict necesare traiului în ghettou, precum și uneltele și sculele necesare practicării profesiunei sau meseriei respective; Valorile și sumele constituind proprietatea lor personală sau în păstrare, medicamente și orice articole de higienă necesare; Este interzis Evreilor a aduce cu ei în ghettou mobile și orice materii inflamabile sau exploziv cu ajutorul căruia s'ar putea ușor produce incendieri și minarea clădirilor. Art. 3. Evreii, la plecarea lor în ghettou sunt obligați a preda
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zi, pentru acest oficiu pe care-l fac. Biroul Central a fost asistat, pe tot timpul deplasării pe teren, de Dl. Inspector General Ad-tiv C. Ciurea, din partea Guvernământului Transnistriei. A mai fost prezent Domnul Maior Dr. Safca, din partea Serv. de Higienă și Profilaxie al Armatei 748. Drept care s'a încheiat prezentul proces verbal în 6 (șase) exemplare: un exemplar pentru Guvernământul Trans. (Domnul C. Ciurea); un exemplar pentru Corpul 2 Armată (Domnul Maior Nicolicescu); un exemplar pentru Prefect. Jud. Odessa (Dl.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Comandant al Ghetoului. 6. Gărzile ce păzesc casele cu recenzați, în timp de noapte, vor face paza în apropierea imobilelor, iar în timpul zilei se va îndepărta cordonul de pază astfel ca evreii să aibă destul spațiu afară pentru aprovizionare și higienă. 7. S'a luat cunoștință de raportul Dlui Dr. Solcănescu prin care arată că a dat ordin tuturor spitalelor din Odessa, să trimită pe bolnavii evrei la ghetou, astfel ca pe 1 Februarie 1942 să nu se mai găsească nici un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
următoarele propuneri: 1. Cei rechiziționați nu vor face altă muncă de folos obștesc-însăși natura rechiziției constituind aceasta. 2. Cei angajați cu plată-vor fi obligați a depune și ei muncă de folos obștesc 5 zile trimestrial-pentru necesitățile edilitare și de higienă ale Municipiului-sau vărsarea lefei pe aceste zile Municipiului pentru angajare de lucrători în locul lor. 3. Cei neangajați sub nici o formă: a. Să fie instituiți în detașamente permanente de lucru /nu pe câte 2-3 zile cum se face acum și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acolo unde nu ajung efectivele reduse la jandarmilor și guarzilor comunali. Ei nu au voie să părăsească localitățile (lagărele); cei care contravin, sunt considerați spioni în timp de război și sancționați ca atare. Hrana și întreținerea privește pe fiecare evreu. Higiena și mijloacele de trai sunt deficiente. Guvernământul, în măsura nevoilor și aptitudinilor lor fizice, îi întrebuințează la muncile de folos obștesc. În general, evreii din Transnistria au un regim sever ce nu poate fi comparat cu acela al evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
internați. Aceștia au atribuțiunea să se îngrijească de procurarea alimentelor, repartizarea brațelor de muncă precum și de distribuirea ajutoarelor primite de la comunitate. Comitetele depun o intensă activitate pentru a veni cât mai mult în ajutorul copiilor și celor mai nevoiași. 3. Higienă. Cea mai mare parte dintre evrei locuiesc în casele mici și murdare ale ucrainienilor, aproximativ între 5-15 într'o cameră, complet neaerisită; "dorm pe scânduri, neavând paturi, saltele, cearșafuri și așternuturi și se învelesc cu hainele de pe ei. În majoritate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Restul evreilor a fost trimis la munci agricole, repartizați astfel: La Suhaia-Balca 113 evrei; La grădinile Victorovca, circa 60 evrei. Situația celor aflați la ferma Suhaia-Balca este cât se poate de proastă, fiind aproape desbrăcați și neavând cele necesare pentru higienă. Ei declară că nu sunt vizitați de nici un medic. S'a constatat că, printre evreii cari sunt dați la lucru, la diferite instituții (spitale, preturi, etc.), unii primesc și expediază scrisori, nu prin organele de supraveghere și după prescripțiunile stabilite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
afară de mașină sau motor. Prin mașini sau motoare se înțeleg aparatele care dau presiune vasului sau produc o acțiune mecanică, cu toate anexele necesare instalării și transmiterii acestor acțiuni. Fac parte din vas, toate piesele necesare navigației, diferitelor manevre, siguranței, higienei și exploatării potrivit destinațiunii vasului, chiar cînd acestea ar fi scoase din vas oarecare timp, precum și proviziile. Capitolul ÎI Construcția vaselor și obligațiunilor constructorilor Articolul 5 Construcțiile de vase, cu excepția comenzilor primite din partea Statelor străine, se execută în cadrul Planului de
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
Polonia (Polska) 1. Instytut Zootechniki w Krakowie, Krajowe Laboratorium Pasz, Lublin, 2. Pastwowy Instytut Weterynaryjny, Pulawy; Portugalia (Portugal) Laboratorio Nacional de Investigacao Veterinaria, Lisboa. Slovenia (Slovenija) 1. Univerza v Ljubljani. Veterinarska fakulteta, Nacionalni veterinarski institut, Enota za patologijo prehrane în higieno okolja, Ljubljana, 2. Kmetijski institut Slovenije, Ljubljana; Slovacia (Slovensko) Skusobne laboratorium oddelenie analyzy krmiv, Ustredny kontrolny a skusobny ustav ponohospodarsky, Bratislava. Finlanda (Suomi/Finland) Kasvintuotannion tarkastuskeskus/Kontrollcentralen for vaxtproduktion (KTTK). Vantaa/Vanda; Suedia (Sverige) Foderavdelningen, Statens veterinarmedicinska anstalt (SVA), Uppsala
NORMĂ din 15 septembrie 2006 sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte regulile detaliate de aplicare a Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de implementare a reglementărilor pentru aditivii utilizaţi în nutriţia animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 196/2006, cu privire la funcţiile şi atribuţiile laboratorului naţional de referinţă privind cererile de autorizare a aditivilor pentru furaje. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180960_a_182289]
-
576 96 00 Προϊόντων , Κόδρου 3 , 152 32 Χαλάνδρι Τηλ : + 30 210 68 82 362 www . alli . pl www . alli . gr España GlaxoSmithKline Consumer Healthcare , S. A . Tel : + 34 902 014 400 Portugal GlaxoSmithKline Consumer Healthcare - Produtos para a Saúde e Higiene , Lda . Tel : www . alli . com . es LIS. FI- CH@ gsk . com www . alli . pt France GlaxoSmithKline Santé Grand Public Tél . : + 33 ( 0) 1 39 17 80 00 România GlaxoSmithKline ( GSK ) S. R. L . Tel : + 40 21 302 8 208 www . alliprogramme . fr
Ro_56 () [Corola-website/Science/290816_a_292145]
-
(n. 18 aprilie 1806, Timișoara - d. 3 iulie 1881, Timișoara) a fost un medic și scriitor român, membru titular al Academiei Române. Este creditat ca întemeiatorul primei reviste de medicină din Banat și din Transilvania, "Higiena și școala", apărută la Timișoara. Autor al unor manuale de igienă și dietetică. Era fiul lui Vasile Ungureanu. . Din acest motiv a fost înregistrat cu numele de Vasici. A urmat facultatea de medicină la Budapesta (1826 - 1832) și a devenit
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
acea vreme și face propagandă pentru vaccinarea antivariolică. În 1843 a devenit membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în 1847 membru al Societății literare din București, iar în 1871 membru al Academiei Române. a înființat revista de medicină "Higiena și școala", publicată inițial la Timișoara (1876-1877) apoi la Gherla (1878-1880). În această publicație, el aborda problemele de educație, creșterea prestigiului învățătorilor, popularizarea noilor descoperiri din lumea științei. S-a stins din viață la 3 iulie 1881, la Timișoara.
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
și un ofițer... Bolile cele mai frecvente sînt paludismul, tuberculoza și alcoolismul. În caz de boală locuitorii merg la doctor dar se servesc și de leacuri empirice. La naștere, lehuzele sînt îngrijite de femei din sat cu puține cunoștințe de higiena. Mortalitatea infantilă, este în medie, de 15 copii pe an. Micuții mor în cea mai mare parte din cauza alimentației. ...Tradițiile se mențin... Locuitorii din sat apreciază schimbarea vremii (va ploua sau ninge) după anumite fenomene naturale sau manifestări ale animalelor
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
Maignon, Robin, Panisset, Roussy și a urmat cursurile de bacteriologie la Institutul Pasteur din Paris. Întors în țară lucrează ca șef de lucrări până în anul 1932 când la 15 martie este numit profesor titular la catedra de patologie experimentală și higienă veterinară. La 6 februarie 1937 este numit profesor titular, prin chemare, de anatomie patologică și microbiologie. Tot atunci este numit directorul Institutului de seruri și vaccinuri „Pasteur” din București pe care l-a condus din 1937 pâna în anul 1947
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
prof. universitar Tudor Vianu. Cursurile ținute în anul 1938—1939 au privit următoarele materii: Literatura română. Metode și procedee noui în technică. Istoria muncii. Legislația muncitorească. Organizarea științifică a muncii. Prevenirea accidentelor, Civilizația română, Economia socială, Istoria socială. Dreptul public. Higiena industrială și socială. Geografie politică și economica, Editură și librărie. Meseriile și comerțul în trecutul românesc. „Muncă și Voe Bună“ a fost o revistă culturală bilunară publicată de Ministerul Muncii, avându-l ca director pe Mihail Sadoveanu și ca redactor pe
Muncă și Voe Bună () [Corola-website/Science/326530_a_327859]