450 matches
-
ducă nici paharul la gură, că are Parkinson, îi tremură mâinile. A dat damblaua în el, se bâțâie totul de alcoolic ce este. El este un satanist și am rupt orice punct de comunicare cu el de când a redevenit întâiul hingher al țării. Îl bag în p...a măsii de derbedeu. Eu îi rup gândul vagabondului ăsta", a declarat președintele PRM. "Asta își va rupe gâtul și chiar dacă își va duce mandatul până la capăt ce va fece el după aceea? În
EXCLUSIV: Băsescu s-a consultat cu Lăzăroiu și Fota despre grațierea lui Becali, spune Vadim Tudor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35316_a_36641]
-
cei interesați să conserve actuala stare de fapt. Singura soluție Gabriela Firea a subliniat că "Singura soluție reală pentru a nu eutanasia câinii comunitari este încurajarea adopției. A adopției reale și definitive, nu a celei de 2 ore, până pleacă hingherii. ONG-urile ar putea să-și canalizeze resursele și energia în această direcție, nu către programe de sterilizare și adăpostire a câinilor în condiții precare".
Gabriela Firea, despre singura alternativă la eutanasie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35423_a_36748]
-
alocarea sumei de câte 150 de lei, pentru fiecare gospodărie din mediul rural care se angajează pe propria răspundere că va păstra, hrăni și îngriji acel patruped. Fiecare familie poate prelua maximum doi câini. Pentru a nu suplimenta efectivele de hingheri, putem aloca câte 50 de lei pentru fiecare câine adus de cetățeni la centrele de colectare. Dacă la această sumă mai adăugăm încă 30 de lei costul mediu al transportului fiecărui animal către noul domiciliu, obținem suma de 230 de
Deputat: Să omorâm câinii, apoi pensionarii, asistații sociali și șomerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35460_a_36785]
-
cîinilor, dar și a oamenilor. Mi-a devenit clar că nu mai e de trăit în țara asta. România nu mai e țara lui Eminescu, ci maidanul lui Rîmaru. S-a depășit orice limită a barbariei! Avem un Parlament al hingherilor, un Guvern al hingherilor, o Președinție a hingherilor. O populație înfometată și fără vlagă este ținută captivă, în șbilț, de niște nemernici care se intitulează „politicieni“. Indivizi care stimulează cu bani publici cîteva mii de bestii, pentru a ucide. Ne
Vadim: Am decis să emigrez din România, ţară terorizată de hingheri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35061_a_36386]
-
oamenilor. Mi-a devenit clar că nu mai e de trăit în țara asta. România nu mai e țara lui Eminescu, ci maidanul lui Rîmaru. S-a depășit orice limită a barbariei! Avem un Parlament al hingherilor, un Guvern al hingherilor, o Președinție a hingherilor. O populație înfometată și fără vlagă este ținută captivă, în șbilț, de niște nemernici care se intitulează „politicieni“. Indivizi care stimulează cu bani publici cîteva mii de bestii, pentru a ucide. Ne mirăm că ne bate
Vadim: Am decis să emigrez din România, ţară terorizată de hingheri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35061_a_36386]
-
clar că nu mai e de trăit în țara asta. România nu mai e țara lui Eminescu, ci maidanul lui Rîmaru. S-a depășit orice limită a barbariei! Avem un Parlament al hingherilor, un Guvern al hingherilor, o Președinție a hingherilor. O populație înfometată și fără vlagă este ținută captivă, în șbilț, de niște nemernici care se intitulează „politicieni“. Indivizi care stimulează cu bani publici cîteva mii de bestii, pentru a ucide. Ne mirăm că ne bate Dumnezeu cu inundații, cutremure
Vadim: Am decis să emigrez din România, ţară terorizată de hingheri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35061_a_36386]
-
absența unei mize teoretice a încleștării, căci motivul discordiei sînt antipatii cu tentă subiectivă, atmosfera de spovedanie risipindu-se în favoarea răfuielii personale. Golurile acestea de ton sînt răscumpărate de episoade trădînd nerv epic, ca acelea despre eliberarea cîinilor din cușca hingherului, eviscerarea cadavrului mamei, trenul zdrobind la Rădăuți o pereche de miri, incinerarea tatălui sau sfîrșitul motanului Pisovschi. Alex Ștefănescu nu e filotimic în sens orgolios, ci un hipertimic cronic în variantă duioasă. Volumul de convorbiri cu Ioana Revnic se citește
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
În numele fericirii ilustrează ceea ce aș numi psihoza pîndei și delațiunii, care a lucrat adînc în ființa noastră, servindu-ne zilnic, cu tot tacîmul, porțiile de umilință, punînd sub zodia derizoriului cuvintele, ideile, sentimentele. În sfîrșit, într-o proză precum Cîinele hingherului, povestea degradării pînă la treapta cea mai de jos - îmbrățișarea cîinelui - a oamenilor din categorii sociale altădată strict delimitate; "aristocrații: și "proletarul" suferă aceeași umilință a alungării din casă și din crîșma care se demolează: cîtă este înălțimea existenței, visului
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
din crîșma care se demolează: cîtă este înălțimea existenței, visului și memoriei lor? Un loc sterp unde altădată erau "multe măcelării de carne", foști care se sinucid sau care plîng pe grămada de lucruri strînse în grabă din fața buldozerului, un hingher bețiv care se cheamă acum "agent sanitar pentru purificarea mediului" și gîndirea sănătoasă ce se exprimă între două pahare și în lucirea stinsă a ochilor apatici: "Acum eu nu mai sunt al vremurilor". Îngeri maculați, Iadul meschin și Ascuțit ca
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
au gândit ai mei la el, dar tot nu s-au neliniștit, socotind că s-o fi înhăitat cu alți câini sau și-o fi găsit perechea în vreo cățea zurlie. La fel de bine s-ar fi putut să-l ia hingherii, deși pe o vreme ca aceea parcă nu-ți venea a crede că se ațin haidamacii cu șbilțul pe străzi. Cum-necum, fapt e c-a mai trecut o noapte și Ionică nicăieri. Abia a treia zi, dis-de-dimineață, Dan Leonida, fiul
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
ce brațe să sară mai întâi. După mult timp de la întâmplare, câinele acesta maidanez, rufos, dar cu inimă mare, a dispărut definitiv, nu știu din ce pricină; s-o fi înhăitat cu alții, o fi fost săltat într-adevăr de hingheri în duba lor sinistră. A dispărut din viața noastră așa cum a apărut, pe neașteptate, dar a lăsat o pildă de devotament și abnegație cum de la puțini oameni m-aș putea aștepta. Dar voi? (Din Îmbătrânind tăcut pe canapele roase)
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
din parcuri: noaptea se petrec umbre tare ciudate, orașul pare stăpânit de niște noime de aceea trei borne se plimbă, amorțite, pavajul năpârlește ca un gușter gras, statui solemne se ascund sub poduri, pubelele valsează, un clopot n-are glas hingherii se ascund, măturătorii negri de frică au intrat în greva foamei lor, pe la răscruci, hîrtii și pungi dansează, spre luna plină urlă haitele de câini. primarul fanfaron cu urechi înfundate doarme păzit de un cerber din carton. *** pe o sfoară
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
maidanez urban ce ține La stal/ canal central aurolace Soprane clasa-întâi / trecutul tace Răpirea postmodernelor sabine/ Târâș în salturi tăvăliri buimace Amușinăm pubele manechine Dar cine ia octava cel mai bine Știu cățelandre vergure boboace La coadă pe timpana muzicală. Hingherii vor manele gloată goală Se dă la iarmaroc de-a topoganul. Aproape beți ne despărțim pe lună El ca s-o latre cellalt să compună Novela cu Anubis egipteanul. 4 corzi și 1 pian Subt cimitre lacrima vergină Dezamorsează cratere
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
înființare și funcționare al stabilimentului, obținut după lungi insistențe, fără de care nici o unitate nu ar avea dreptul să se înscrie în . Stârniți de îngrijitori sau după inițiative proprii, maidanezii își manifestară încântarea pe mai multe voci, în mijlocul cărora până și hingherii cei mai versați și-ar fi pierdut pofta să-i aresteze. Când toate pregătirile se apropiau de sfârșit, un urlet intens, prelung și lugubru tăie respirația multor participanți, temători în semne. Rămasă în planul secund al manifestării, fiindcă ea era
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
deja în pahare, cu apă minerală și sucuri colorate. Sărbătoreau nu numai inaugurarea stabilimentului și victoria Gildei împotriva Primarului General, care, inițial, dorise exterminarea definitivă a maidanezilor, ci și prosperitatea protejaților ei, cinstiți după ce scăpaseră ca prin minune de lațurile hingherilor și de serurile nimicitoare ale veterinarilor particulari. Apoi, generozitatea sponsorilor, printre ei, la loc de cinste, Grigore Plagamat, rămas încă în Orientul Mijlociu, și, nu în ultimul rând, participarea câinilor de rasă, veniți la inaugurare cu stăpânii, care-i țineau în
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
ținuta, mândru de isprava sa, și ceru și altora să i se alăture. - Hai, aruncați ce-aveți în gușă! Nu ni se mai ivește o altă ocazie. - Păi tocmai asta am reușit, se apără Cervina. I-am scos din ghearele hingherilor, pregătiți să le tăbăcească pielea. Revoltatul reuși să-și facă un adept, o doamnă cu un pechinez în brațe. - Vreți adică să-i expediați la pachet? - Unde? păru surprins Cervina. - În Orient, acolo unde sălbaticii aceia îi consumă ca pe
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
un an și jumătate cu care ieșea la plimbare. M-a străfulgerat gândul sumbru că, odată scăpat, Piedone nu se va mai întoarce și va ajunge un comunitar hăituit și eutanasiat în cele din urmă, cu barbarie, de serviciul de hingheri al primăriei. Și tocmai atunci nevastă-mea m-a întrebat: Te-ai interesat și tu care este cea mai apropiată creșă decentă pentru ăsta mic al nostru? M-am împiedicat și am intrat în curte, zbierând în gura mare să
După ce am dat cu mașina într-o groapă, am trăit pe pielea mea spaimele pietonului din București. „Ies la vot că am de ce” () [Corola-blog/BlogPost/338203_a_339532]
-
despărțea niciodată. — Vezi și dumneata ce văd eu? - șopti spătarul. — Unde? — Uite-acolo, lângă ușă! Barzovie-Vodă își îndreptă privirea într-acolo. — Ptiu, drace! - făcu Barzovie scuipând în așternutul curat ca lacrima. Maică Precistă! De unde a răsărit asta, spătare? — Știe-o hingherii, Măria-Ta - spuse spătarul fără să-și ia ochii de la cadână. Când m-am trezit era acolo. — Să ne facem că dormim, poate pleacă - zise Barzovie-Vodă. — Fă-te dumneata, eu stau și mă mai uit puțin - spuse spătarul. Apoi. întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vedeți că e clar de lună?“ Noi eram fericiți că sîntem În viață. De ce credem că oamenii trebuie să facă Întotdeauna ceea ce așteptăm noi de la ei? De ce ne contrariază țigarea În gura unei călugărițe și buchetul de crini În mîna hingherului? Graba asta de a ne Înghesui semenii În tipare, de a le interzice orice abatere de la regula categoriei lor și bănuiala de anormalitate cînd cineva iese din rolul pe care i l-am atribuit. Fr. Sch. a Înconjurat clădirea Sfatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de atașat mititelu, mai devotat ca un copil, de-asta tare aș vrea s-apuc măcar un chil, două, să-i dau și lui — Păi d-aia n-avem noi ce mînca că trebuie să hrănim javrele hrăni-i-ar hingherii să-i hrănească, ăștia ar trebui duși În lagăre de muncă, ăștia și țiganii, plaga societății țse tot adîncește crăpătura asta de la cutremur pe care urcă furnicile cară fărîmituri mai mari decît ele altele le cară pe cele moarte fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai fredonează el, fără să mai știe de ceilalți, ca și cum, sub pleoapele lui căzute, singurătatea ar fi ros încontinuu, se duce spre Tara și o smotocește, o mănâncă tata pe ea!, câinele schelălăie ascuțit, ca și cum ar fi în sârma unui hingher, actorul o trage cu adevărat de blană, înțelege tot ce spune câinele ăla, asta e ca muierile, glumește el, țipă, dar sare pe mine!, e ca o femeie hoață, voi vedeți ce privire are?, ochi de curvă, măăă, privirea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
îmbrățișează inima cu răcoarea ogorului proaspăt arăt mă simt apoi țărâna zbătându-mă în pieptul durerii cu aortele pline de muguri prin care culoarea îmbracă din nou câmpurile Dacă sunt tristă și îmi scrie destinul cu pietre ascuțite pe suflet hingherii înjunghie în măduva viselor mă așez cuminte pe masa de operație a cerului invocând ploaia care vindeca mărul cunoașterii ascuns în mine îmi scutură vântul abisului încheieturile și scot din toate minele demult închise aur Dacă sunt tristă și valul
CETATEA IERIHONULUI CADE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364308_a_365637]
-
gonade prăjite pe foarte mulți bani, evident. Propun ca siglă viitoare a partidelor politice un desen care se încadrează perfect în filozofia actualei arte postmoderne: un testicul și un ovar atârnate într-o simetrie desăvârșită de cârligul ruginit al oricărui hingher politic al nației române. Magdalena ALBU 4 septembrie 2013 București Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEȘTI / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > MAGDALENA ALBU - HINGHERII LUI BAPHOMET Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului „Acum trăim într-o sărăcie nu doar materială, dar și într-o sărăcie spirituală, într-o foarte mare strâmtorare spirituală.” (Pr. Dumitru Stăniloae
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
răsplata nenumăraților servanți obedienți ai sistemului, o sferă pretins exclusivistă, unde persoanele hotărâte să nu adere din punct de vedere principial la pelteaua subțire a pseudoideologiei complet ateizante nu vor putea niciodată pătrunde. Și acest lucru nu are loc fiindcă hingherii întunericului spiritual ar merita cumva falsa apreciere circumstanțială oferită, ci pentru că ei constituie segmentul compromis (și compromițător în genere) al grupului care i-a primit cu repeziciune drept slugi devotate în rândurile lui și de care cu niciun chip nu
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]