120 matches
-
și Stein, formarea Mitteleuropei însemna pasul decisiv în concentrarea forțelor germano-austriece, înfăptuirea condițiilor necesare menite să înlesnească expasiunea economică și politică a țărilor germane și să ducă la transformarea Orientului, în general, și a Principatelor Dunărene, în particular, într-un hinterland al Mitteleuropei. Marile probleme și evenimente interne și internaționale ale Austriei și ale țărilor germane (unitatea Germaniei, relațiile dintre Prusia și Austria, războaiele franco-austriece și austro-prusiene etc.), ascensiunea relativ rapidă a Principatelor Dunărene au constituit tot atâtea piedici în calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elegantă spioană a Reich-ului, care se inserează într-un grup. Calmul reapare parcurgînd străzile ample, ca Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său împădurit se lasă pradă parcelării și betonului armat. Se naște un oraș cu vile cochete înconjurate de grădini sau pierdute în spații ample, cum ar fi de pildă parcul Filipescu. Șoseaua înconjoară o construcție elegantă și ruinată care este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
angajase și Iosif al II-lea, în scrisorile sale adresate țarinei, la 10 septembrie și 13 noiembrie 1782. În schimb, Ecaterina promitea realizarea dezideratului formulat de fostul împărat, în ultimă din cele două scrisori amintite, de incorporare a Hotinului, cu hinterlandul sau, o parte a Țarii Românești, Șerbia, Istria și Dalmatia 114. Așadar, clauză în discuție apare că un ultim și vag ecou al politicii promovate de cercurile conducătoare imperiale care viza crearea și menținerea unui echilibru de forțe cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
hărții pentru simplul motiv că lui i se par... albe. Or, nu numai pentru majoritatea cartografilor poeziei contemporane, ci și pentru topografii de ocazie, Harta liricii ieșene apare, din păcate, ca un soi de colonie cu pretenții sau ca un Hinterland marcat, hélas, de melancolii și nostalgii perene, reprezentabil, la o adică, abia prin cinci, șase nume. Nu o dată am putut constata faptul că, în afara lui, Iașul poetic de astăzi, chiar și cel contemporan, este reprezentat numai de câteva nume: Mihai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a smulge neantului fiecare petec de realitate; o lume/realitate aflată, e drept, în continuă surpare, deoarece ofensiva „umbrelor” înlătură orice obstacol, configurând un sfârșit previzibil. De altfel, frecvența imaginilor sexual-viscerale se explică tocmai prin tentativa de a delimita un hinterland protector. Încercând să împiedice disiparea cosmosului, eul liric densifică aglomerările de materie, împrăștiind sânge și înmulțind numărul sexelor: „menirea mea-i să strâng masiv în pântec/ o tragică risipă./ și ca să uit coșmarul acestei vieți/ aș vrea să-mi fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata apropiere a râului Bistrița, dar și de un hinterland bogat în materii prime, unic în spațiul moldovenesc, Bacăul va înregistra, încă din zorii Epocii Moderne, ritmuri alerte de dezvoltare economică. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul a cunoscut o intensificare a activităților comerciale, negustorești și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai matern dintre tați". Dacă Baruțu nu i-a înșelat această fericire, în schimb actrița Mițura cochetează, la bătrînețe, cu un partid de kitsch agresiv, despre care poetul, dacă ar trăi, sigur n-ar găsi "cuvinte potrivite". Observam, cîndva, că hinterlandul cu turnulețe sclipicioase de la Ciurea tinde să se extindă și în Iași, orașul și așa scăpat de monitorizare urbanistică, tinzînd să capete, progresiv, un aer bizar de capitală central-africană. Dar nu numai "capitala Moldovei" simte pe propria-i piele fenomenul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vară (1996) au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar Jumătate plus unu (1976) cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Uniunea Scriitorilor acordându-i și Premiul Opera Omnia (1997). Își construiește, cu mijloace modeste, o casă-refugiu la Pietroșița, în hinterlandul piemontan al Târgoviștei natale, unde obișnuiește să petreacă lungi perioade. A colaborat, cu fragmente de proză, eseuri și articole, la „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Familia”, „Litere” ș.a. Importanța lui S. în peisajul literar postbelic e superioară aceleia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
a domeniului arabofon în ansamblu. De asemenea, este în măsură să construiască diagrame ale ierarhiilor de potențial regional și să stabilească nișa teritorial-funcțională ce îi este hărăzită fiecărui stat și fiecărei grupări zonale, configurându-i astfel locul, identitatea proprie și hinterlandul de influență în spațiul politico-geografic. 4.1. Rețelele infrastructurilor critice - armătura geostrategică a spațiului teritorial Infrastructurile critice constituie așadar sistemul nervos al organismelor teritoriale și în același timp căile circulatorii pe care rulează fluxurile interne ale sistemelor teritorial-regionale, calitate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
teritorială, parametrii tehnico-calitativi și dimensional cantitativi. Valențele strategico teritoriale derivă din gradul de echipare a teritoriului cu rețele ale infrastructurilor critice, în calitatea lor de suport al activităților vitale și funcțiilor de relații prin care o entitate teritorială își structurează hinterlandul de existență și de interese regionale. Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interioare cu marea.Irakul dispune de 3 porturi fluvio-maritime situate în arealul de vărsare al Shatt-el-Arab în Golful Persic, iar Egiptul de 8 porturi amplasate la gurile de vărsare ale brațelor Nilului în Mediterana. Acestea constituie atuuri de racordare a hinterlandului teritorial intern cu spațiul economic al mării. B. Structura funcțională a infrastructurilor portuare Ponderea diferitelor tipuri de porturi, funcție de profilele de specializare ale acestora, redau unele particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9%), Somalia (75%), Insulele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu (Tabelul nr. 66). Valoarea medie a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
suprafață de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au mărimile hinterlandurilor deservite de porturi sub media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului Persic, potențând rolul de triplu contact intercontinental (euro-afro asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
propriilor strategii de securitate a statelor arabe. Practic, putem stabili o segregare de interese a spațiului arabofon, în care peninsula arabă se identifică ca o arie orientată către interesele americanobritanice și parțial franceze (în E.A.U.), o parte a fostului hinterland colonial francez (Ciad, Djibouti, Comore) este îndreptat către Franța, o parte dintre arealele circummediteraneene au rămas cu fața către nucleul ex-sovietic (Siria, Libia, chiar Liban), iar o serie de periferii estice, vestice și sudice ale domeniului arabofon sunt sprijinite militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din Sudan, Ciad, Sahara Occidentală, Mauritania. B. Geografia prezenței militare străine în spațiul arabofon - proiectul intereselor asumate Spre deosebire de asistența financiar-militară, prezența militară străină se caracterizează printr-o mult mai mare vizibilitate în câmpul geostrategic, având valențele unor repere teritoriale în jalonarea hinterlandurilor regionale de influență și interese economico militare. Fără a avea pretenția definirii exhaustive a noțiunii de prezență militară străină, vom lua în considerare în demersul nostru totalitatea infrastructurilor militare străine amplasate pe teritoriul statelor arabe, constând în baze navale, baze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]