480 matches
-
duce la creșterea mortalității (8), iar alte studii au arătat chiar că, la persoanele cu vârsta peste 85 de ani, hipercolesterolemia s-a asociat cu o reducere a mortalității prin cancer și prin infecții (9). De multe ori, „fobia” de hipercolesterolemie a dus la recomandarea unor regimuri mult prea restrictive la vârstnici, cu efecte nocive pe termen îndelungat. În acest context, frecvent, pentru obținerea obiectivelor terapeutice, este suficient să recomandăm doar înlocuirea acizilor grași saturați din dietă cu acizi grași mono-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
ai aterosclerozei. De asemenea, dietele bogate în lipide cresc lipemia postprandială și resturile chilomicronice, crescând astfel riscul de boli aterosclerotice. De aceea, cantitatea totală de lipide din dietă nu trebuie să depășească 30% din necesarul caloric, iar la pacienții cu hipercolesterolemie acest procent trebuie să fie chiar mai mic (~ 20%). La vârstnicii supraponderali și obezi este necesară limitarea aportului lipidic, însoțită de creșterea activității fizice. La cei normoponderali, mai importantă decât cantitatea totală de lipide este respectarea proporțiilor dintre diferitele tipuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
degresate, albușul de ou, peștele, carnea de pui fără pieliță și carnea slabă de vită. Proteinele din soia. O meta-analiză a mai multor studii din literatură a arătat că proteinele din soia sunt eficiente în scăderea colesterolului la pacienții cu hipercolesterolemie; la cei cu valori normale ale colesterolului efectul este mai puțin evident. De asemenea, studii epidemiologice au demonstrat că la populațiile asiatice, care consumă de 30-50 de ori mai multă soia comparativ cu cele din vestul Europei și Statele Unite, prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
și col. [2002] au evidențiat, într-un studiu amplu (677 de pacienți), dintre care 40,8% se aflau în stadiile predialitice ale IRC, 34,4% erau tratați prin hemodializă și 24,8% prin dializă peritoneală, că 64% dintre aceștia prezentau hipercolesterolemie semnificativă. Cu toate acestea, doar 16% dintre aceștia beneficiau de medicație hipocolesterolemiantă, iar ținta terapeutică, de altfel moderată (LDL-colesterol 115 mg/dl) a fost atinsă doar la jumătate dintre pacienții tratați. într-un studiu prospectiv cross-sectional canadian, Tonelli și col
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
în particular și al factorilor de risc CDV în general la pacienții renali [K/DOQI 2003]. Chiar dacă nivelurile scăzute ale colesterolului seric la pacienții dializați (ca expresie a malnutriției) sunt asociate cu o mortalitate ridicată, s-a recunoscut faptul ca hipercolesterolemia nu este în nici un fel benefică la pacienții renali. în fapt, mortalitatea CDV în funcție de nivelul colesterolului seric la pacienții cu uremie cronică are formă de U [Dikow et al., 2002]. Interesant în acest studiu discutat aici pe larg [Manley et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
et al., 2002]; creșterea concentrației plasmatice a factorului von Willebrandt [Stehouwer et al., 1992]. Pe de altă parte, microalbuminuria se asociază frecvent cu alți factori de risc cardiovascular (într-o veritabilă constelație morbidă), precum vârsta înaintată, sexul masculin, fumatul, obezitatea, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, scăderea toleranței la glucoză, hiperuricemia și HTA [Metcalf et al., 1992; Mimran et al., 1994; Pontremoli et al., 1997; Wasada et al., 1997]. Totuși, în prezent, MA este considerată un factor de risc cardiovascular independent [Dineen et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii. Se folosesc metode neinvazive și metode invazive. 1. Metode neinvazive: a. examinări biologice: punerea în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat, toleranță scăzută la hidrați de carbon, rezistența la insulină), determinarea proteinei C reactive de fază acută (hs-PCR); nivelele serice ale markerilor cardiaci de necroză sunt normale; b. electrocardiograma de repaus este în 2/3
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o boală de reglare. Din cele menționate rezultă că primii care au sesizat legătura dintre tulburările majore ale sindromului insulinorezistenței au fost cardiologii. Inventariind factorii de risc pentru bolile coronariene, ei au pus alături de hipertensiunea arterială (tulburare tradițional cardiologică) dislipidemia (hipercolesterolemia/hipertrigliceridemia), obezitatea, hiperuricemia și diabetul. Aceștia erau menționați alături de alți factori de risc, precum factori alimentari, fumat, sedentarism, factori psihologici și psihosociali, factori climatici și alții. În 1988 (deja cu 15 ani în urmă), Reaven (39) a făcut un important
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
Peste jumătate dintre acești pacienți dezvoltă pe termen lung o serie de complicații (nefropatie, neuropatie, vasculopatie și retinopatie in primii 20 de ani de evoluție a afecțiunii) (24). Un control strict al glucozei serice, previne nu numai apariția cetoacidozei, a hipercolesterolemiei și a hiperlipidemiei, dar pare să și reducă aceste complicații pe termen lung. Administrarea intermitentă a Insulinei, larg răspândită în acest moment, are o serie de dezavantaje pentru pacienții cu diabet insulinonecesitant, cum ar fi riscul hipoglicemiei, necesitatea monitorizarii frecvente
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
La pacienții cu boală coronariană cunoscută sau suspectată, posibilitatea ischemiei perioperatorii sau IM poate fi estimată pe baza magnitudinii creșterii biomarkerilor, anomaliilor ECG, instabilității hemodinamice, calității și intensității durerii toracice sau altor simptome. Stabilirea terapiei maximale pe termen lung. Evaluarea hipercolesterolemiei, fumatului, HTA, diabetului zaharat, activității fizice, bolii arteriale periferice, suflurilor cardiace, tulburărilorde ritm, anomaliilor de conducere și/sau ischemiei perioperatorii poate conduce la stabilirea unui tratament care să reducă riscul cardiovascular viitor. 47.4. Afecțiuni cardiovasculare frecvente preoperatorii În cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
Molecule-1 (VCAM-1) și Intercellular Adhesion Molecule-1 (ICAM-1). Importantă pentru disfuncția endotelială este relația dintre speciile reactive de oxigen și oxidul nitric. Una dintre consecințele importante ale creșterii producției de anion superoxid ca răspuns la diferiți stimuli (angiotensină II, hipertensiune sau hipercolesterolemie, de exemplu) este inactivarea oxidului nitric. Reacția dintre superoxid și NO conduce la formarea de peroxinitrit. O producție „normală” de specii reactive de oxigen reprezintă un stimul fiziologic pentru multe procese endoteliale. În schimb, excesul lor, stimulează o serie de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
decât după o anumită perioadă de urmărire, în situația în care SN nu are tendință de regresie. Dislipidemia este o trăsătură aproape constantă în sindromul nefrotic, direct proporțională cu severitatea acestuia, având multiple mecanisme patogenice. Alterările lipidice se caracterizează prin hipercolesterolemie totală și hiper-LDL-colesterolemie, hipertrigliceridemie, creșterea sdLDL și a Lp(a). Aceste anomalii lipidice sunt, toate, recunoscute ca aterogene în populația generală, dar riscul cardiovascular al dislipidemiei este dificil de apreciat la pacienții cu sindrom nefrotic, în absența studiilor mari, prospective
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
parte, colesterolemia și raportul LDL/HDL crescute au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate cardiacă, într-o cercetare pe 196 de pacienți diabetici HD, urmăriți timp de 45 de luni [Tschope et al., 1993]. S-a observat că hipercolesterolemia este mai frecvent întâlnită la pacienții diabetici decât la cei non-diabetici [Tschope et al., 1993] și că nivelul colesterolemiei tinde să scadă cu vechimea dializei [Lapuz et al., 1989]. Majoritatea micilor studii longitudinale efectuate la pacienții HD nu au găsit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
DP, ca și la pacienții HD, se regăsește paradoxul colesterolului: hipolipidemia (ce reflectă malnutriție) este un factor de risc de mortalitate cu mult mai important decât hiperlipidemia [Avram et al., 1989, 1992]. Acest fenomen face dificilă estimarea riscului vascular al hipercolesterolemiei [Avram et al., 1992]. Rolul colesterolului în morbi-mortalitatea cardiovasculară la pacienții cu DP nu este elucidat. Unele studii (criticabile din punctul de vedere al metodologiei) au găsit corelații semnificative între nivelurile crescute ale colesterolului [Gamba et al., 1993], ale apo-B
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de pacienți cu DPCA, simvastatinul a determinat reducerea colesterolului total cu 22%, a LDL-colesterolului cu 36% și a raportului colesterol total/HDL-colesterol cu 21,5%, fără efecte adverse semnificative. Statinele reprezintă indicația de primă linie la pacienții cu DP și hipercolesterolemie. Nu necesită reducerea dozelor, dar, în timpul tratamentului, trebuie monitorizate periodic testele funcționale hepatice și CPK. În caz de intoleranță, se pot încerca chelatori ai acizilor biliari. Analogii acidului fibric scad semnificativ trigliceridemia [Massy et al., 1995]. Se recomandă doze mici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
al., 1991]. Carnitina nu influențează [Warady et al., 1990] sau chiar crește trigliceridemia [Wanner et al, 1986]. Anomaliile lipidice sunt foarte frecvente la pacienții cu IRC, având numeroase mecanisme patogenice. Profilul sangvin la pacienții hemodializați se caracterizează nu atât prin hipercolesterolemie, cât prin hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut, creșterea sdLDL și a Lp(a) toate acestea fiind, fiecare în parte, aterogene. Pacienții cu dializă peritoneală au, în schimb, mai frecvent hipercolesterolemie. Ca și în cazul altor factori de risc, la pacienții uremici, studiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
mecanisme patogenice. Profilul sangvin la pacienții hemodializați se caracterizează nu atât prin hipercolesterolemie, cât prin hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut, creșterea sdLDL și a Lp(a) toate acestea fiind, fiecare în parte, aterogene. Pacienții cu dializă peritoneală au, în schimb, mai frecvent hipercolesterolemie. Ca și în cazul altor factori de risc, la pacienții uremici, studiile privitoare la relația dintre dislipidemie și afectarea cardiovasculară sunt puține la număr, de mică anvergură și cu rezultate contradictorii. Marile trial-uri prospective, intervenționale, controlate lipsesc. în plus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
important, probabil prin creșterea expresiei receptorilor pentru LDL-colesterol. Ciclosporina A este o substanță lipofilă, care se poate fixa în particulele de LDL, perturbând interacțiunea acestora cu receptorul lor specific. în plus, ciclosporina A inhibă sinteza acizilor biliari, ceea ce contribuie la hipercolesterolemie [Wanner et al., 1995]. Riscul aterogen în populația generală, riscul cardiovascular legat de hiperlipidemie (hipercolesterolemie) este bine cunoscut. Aterogenitatea dislipidemiei la pacienții cu TR este probabilă, dar studiile existente sunt prea mici pentru a fi concludente [Covic et al., 2002
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
se poate fixa în particulele de LDL, perturbând interacțiunea acestora cu receptorul lor specific. în plus, ciclosporina A inhibă sinteza acizilor biliari, ceea ce contribuie la hipercolesterolemie [Wanner et al., 1995]. Riscul aterogen în populația generală, riscul cardiovascular legat de hiperlipidemie (hipercolesterolemie) este bine cunoscut. Aterogenitatea dislipidemiei la pacienții cu TR este probabilă, dar studiile existente sunt prea mici pentru a fi concludente [Covic et al., 2002]. Unele au evidențiat o corelație pozitivă între hiperlipidemie și afectarea cardiovasculară [Druecke et al., 1991
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
în ameliorarea dislipidemiei post-TR [Castro et al., 1997]. Nu se știe în ce măsură tratamentul hipolipemiant poate reduce morbi-mortalitatea cardiovasculară la pacienții cu transplant renal. Hiperlipidemia este frecventă la pacienții cu transplant renal, având cauze legate de factori fiziologici, patologici sau iatrogeni. Hipercolesterolemia este mai frecventă decât la pacienții HD. Cercetarea lipidogramei este indicată de două ori în primul an post-TR și apoi anual. Riscul aterogen al dislipidemiei la pacienții cu TR este presupus, deși nu există dovezi directe. Tratamentul se bazează pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
factor major de risc pentru cardiopatia ischemică. Totuși, la pacienții dializați au fost raportate adesea corelații inverse între IMC și morbi-mortalitate. Acest paradox (epidemiologie inversă), a fost de asemenea observat și pentru alți factori de risc tradiționali, precum HTA sau hipercolesterolemia [Hakim și Lowrie, 1999]. Pacienții hemodializați (HD) au, de obicei, un IMC mai scăzut decât subiecții-martori de aceeași vârstă din populația generală. Absența creșterii riscului de mortalitate sau chiar o scădere a riscului la pacienții obezi au fost observate în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
transsulfurării, prin care se continuă metabolizarea metioninei la cisteină, și calea remetilării, prin care se resintetizează metionina. Homocisteina și riscul cardiovascular în populația generală Numeroase cercetări au evidențiat o asociere a hiperhomocisteinemiei cu un risc crescut de afectare cardiovasculară, similar hipercolesterolemiei și fumatului [Graham et al., 1997]. Hiperhomocisteinemia este mai frecvent întâlnită la bolnavii coronarieni (depistați prin coronarografie) fără factori de risc tradiționali, comparativ cu subiecții sănătoși [Mercie et al., 1997]. Un studiu prospectiv controlat, din 1995, al lui Boushey et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
membranare sau din LDL circulante [Morrow et al., 1995; Lynch et al., 1994]. Isoprostanii induc vasoconstricție renală [Morrow et al., 1995], sunt implicați în leziunile cardiace de ischemie-reperfuzie, se asociază cu factori de risc cardiovascular, precum fumatul, diabetul zaharat și hipercolesterolemia [Reilly et al., 1996]. Isoprostanul F2 a fost identificat în leziuni aterosclerotice [Pratico et al., 2001]. Aldehidele reactive, în special MDA și 4-HNE, interacționează cu reziduurile de lisină din apoB, apoproteina din structura LDL. Oxidarea lipidelor și a lipoproteinelor, precum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
avut și unele lucruri în premieră: întâi, a fost primul «split» ( ficat împărțit) din România; în al doilea rând, a fost primul «domino» pe care l-am făcut, ceea ce înseamnă că am extirpat un ficat de la o fată tânără cu hipercolesterolemie familială pe care l-am transplantat și pe el, la rândul lui, unei bolnave cu cancer hepatic. Acum când vă scriu, s-au ivit zorile la Fundeni... Toată noaptea am operat. Am venit la calculator, recunosc, în primul rând pentru
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]