121 matches
-
alegere liberă, între extreme. Comentariul etic trasează principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți, neprietenoși, lipsiți de stăpânire de sine. Este un alt model decât cel al temperamentului hipocratic și a caracterului zodiacal. Multe aspecte extreme ale firii, între care omul virtuos ar trebui să păstreze un echilibru, pot fi considerate în prezent drept caracteristici ale tulburării de personalitate, ca, de exemplu, lipsa stăpânirii de sine. De aceea, e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unică, ancorată în corporalitatea sa, rămâne și în prezent o problemă de investigat, o temă de studiu metodic. Bio-psiho-tipologia în secolul XX Faptul că există o legătură între corporalitate și psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre ansamblul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Caracterizarea oamenilor se realizează după două metodologii. Una pornește de la principii și delimitează un număr finit de clase, individul urmând să aparțină uneia dintre ele și să exprime atributele acesteia. Așa s-a procedat în tipologia zodiacală și în cea hipocratică. Cealaltă metodologie pornește de la descrierea de portrete cazuistice pregnante, care se cumulează inductiv într-o „galerie de portrete”, se grupează în „zone de acumulare”, în conformitate cu „un aer de familie”. Psihologia diferențială a trăsăturilor din secolul XX combină aceste variante, luând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezent cel care se referă la „trăsături” și aspectele diferențiale ale caracterizării. Studiul diferențelor psihologice dintre oameni stă la baza categorizării lor în clase tipologice. Acest fapt a suscitat mereu interesul omeniriii de la tipologiile caracteriologice zodiacal-astrale la cele patru temperamente hipocratice, de la moraliștii francezi la diverse bio-tipologii ale secolului XX. Preocuparea a luat un avânt deosebit la mijlocul secolului trecut, ducând la psihologia „trăsăturilor” și factorilor înscriși în aria problematică a „psihologiei persoanei”. Spre deosebire de tipologiile tradiționale, în secolul XX nu se pornea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra caracterizării sale generale, dincolo de aspectele tipologice. Semnificațiile speciale ale Axei II Axa II din DSM III și DSM IV surprinde și semnifică de fapt problematica terenului. Terenul în medicină este un element deosebit de important al etiopatogeniei și prognosticului. Medicina hipocratică l-a comentat din perspectiva celor patru umori, într-un sens unitar pentru medicina trupului și sufletului. În secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării, asupra deficitului imunologic, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au fost scrise către sfârșitul vieții (415-400 î.Ch.), la vârsta marii înțelepciuni. Este posibil ca, în timp, foarte multe să fi fost modificate. Când în secolul III î.Ch., sub Ptolemeu Lajos (originar din Cos), se începe strângerea scrierilor hipocratice, „Aforismele” sunt printre primele lucrări care figurează în vestita Bibliotecă din Alexandria. În aceeași perioadă (secolul II î.Ch.) ele sunt traduse în siriană și arabă. O nouă traducere arabă este realizată de Hunayn (809-877) în secolul IX. Înțeleptul împărat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
traduse în siriană și arabă. O nouă traducere arabă este realizată de Hunayn (809-877) în secolul IX. Înțeleptul împărat Harun al-Rashid din Bagdad colecționează manuscrisele grecești, plătindu-le cu greutatea lor în aur. Inițiativă inspirată, întrucât o parte din scrierile hipocratice originale dispărute au putut fi astfel salvate, fiind mai târziu traduse în latină din limba arabă. După intrarea în mileniul doi, Constantin Africanul (1015-1087), benedictin din Cartagina, traduce din arabă în latină lucrările lui Hipocrate, începând cu „Aforismele”. Ele vor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
aproximativ 1100 d.Ch.). În Evul Mediu, „Aforismele” lui Hipocrate sunt cunoscute mai ales prin comentariile lui Galen. Numai după înființarea „școlii grecizate” din Veneția (secolul XIV) apar traduceri ale scrierilor lui Hipocrate, direct din greacă în latină. Deși în scrierile hipocratice („Corpus hipocraticum”) nu se vorbește nicăieri despre diabet, multe simptome clinice ar putea sugera cunoașterea acestei boli. Importanța lui Hipocrate, însă, ca „părinte al medicinii europene” (dar și arabo-indice) decurge din prima amplă descriere și sistematizare a bolilor. În plus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Mică, la Pergam, oraș renumit printr-un templu faimos, transferat integral la începutul secolului trecut la Berlin, unde a dat și numele muzeului („Pergamon Museum”). Concepția lui despre nutriție, bolile degenerative (artritismul) și diabet este intuitivă și legată de ideea hipocratică a sprijinirii de către medic, prin recomandările lui, a forței naturale de vindecare. Dieta ocupa un loc important (56, 61). Vasta sinteză făcută de Galen (nu mai puțin de 28 de cărți) a avut la bază multe lucrări mai vechi, dar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
poate afirma că Cicero, prin promovarea idealurilor de cultură în societate, poate fi considerat ca marele precursor al „umaniștilor” de mai târziu. În medicină, joncțiunea greco-romană a fost magistral realizată de Galen, cel care s-a format la școlile medicale hipocratice și alexandrine, luând întreaga experiență pentru a o planta în fertilul sol al Romei începutului de mileniu (129-199 d.Ch.), în timpul domniei „împăratului filosof” al cărui medic personal a fost. La Roma a practicat o vreme medicina și Aretaeus. Totuși, prima
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a fost exclusă atât din școlile medicale mănăstirești, precum și din universitățile clădite pe structura acestor școli. Totuși, nu întâmplător, chirurgia (prin Academia de chirurgie) a fost reintrodusă în „circuitul medical” de un medic din Montpellier (Gigot de la Peyronie, 1678-1747). „Civita hipocratica”, Școala din Salerno („fântâna medicinii”, cum o numește Petrarca), a produs numeroase scrieri originale în cele mai diferite domenii, care apoi au fost difuzate în întreaga Europă. La Salerno, practica medicală (în special ca moașe sau medici pentru boli ginecologice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
devenit celebru, fiind deseori reprodus în picturi sau gravuri. Centrul medical din Bologna era renumit prin studiul învățăturii medicale aristotelice. Unul dintre reprezentanții săi de marcă a fost medicul Taddeo Alderotti (1223-1303), care în 1260 ținea aici prelegeri de exegeză hipocratică. În acest centru a studiat o vreme și Dante Alighieri (1265-1321), component al breslei medicilor și spițerilor din Florența, care va prezenta în „Divina Comedie” figurile importante ale medicinii: Hipocrate, Galen, Avicena. Tangența lui Dante Aligieri (unul din cele mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la Montpellier apare o puternică școală medicală. De altfel, față de Universitatea din Paris, cu profil predominant teologic (major subordonată Vaticanului), Universitatea din Montpellier a fost cea mai medicală universitate dintre toate cele care au funcționat în Evul Mediu, cu excepția „școlii hipocratice din Salerno”. Profilul „laic” al universității explică apariția rapidă a funcției de „Decan” (1242), care, din 1309, era numit nu de episcop, ci de „corpul profesoral”. De menționat că Universitatea din Montpellier a beneficiat de știința medicală arabă pe două
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
imobilizare, care pot asigura fie fixarea rigidă, fie fixarea semirigidă, fiecare dintre acestea prezentând o serie de avantaje și dezavantaje. Dintre aceste dispozitive cele mai utilizate sunt: 1. Gutiere acrilice 2. Șinele linguale 3. Imobilizarea cu sârmă "în 8" (ligatura hipocratică) 4. Gutieră din rățini compozite cu gravare acidă 5. Imobilizarea semirigidă/elastică. [Grad C] Recomandarea 10.14. COMPLICAȚII TERAPEUTICE POSIBILE ● hemoragia; hematom ● durere, edem, tumefacții persistente, echimoze ● complicații infecțioase ● mortificări pulpare dentare ● tulburări de dezvoltare ale dinților permanenți ● ischemia/necroza
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
imobilizare, care pot asigura fie fixarea rigidă, fie fixarea semirigidă, fiecare dintre acestea prezentând o serie de avantaje și dezavantaje. Dintre aceste dispozitive cele mai utilizate sunt: 1. Gutiere acrilice 2. Șinele linguale 3. Imobilizarea cu sârmă "în 8" (ligatura hipocratică) 4. Gutieră din rățini compozite cu gravare acidă 5. Imobilizarea semirigidă/elastică. [Grad C] Recomandarea 10.14. COMPLICAȚII TERAPEUTICE POSIBILE ● hemoragia; hematom ● durere, edem, tumefacții persistente, echimoze ● complicații infecțioase ● mortificări pulpare dentare ● tulburări de dezvoltare ale dinților permanenți ● ischemia/necroza
GHID DE PRACTICĂ din 17 februarie 2011 În chirurgia dento-alveolara - 2010 -*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232122_a_233451]
-
elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. Strategiile de vindecare diferă în funcție de etiologie: incantații, înșelarea spiritului malefic etc. Nu există etică și deontologie în practică medicală, vindecătorul e doar mediator, nu își asumă răspunderea actului vindecării (această apare odată cu medicina hipocratica, medicina științifică. Partea magică era ajutată și de obiectele magice: amulete (fragmente de os, dinți de animal, pietre semiprețioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate în scop profilactic, talismane (cu anumite semnificații), tatuaje, măști etc. Omul primitiv era mereu în căutarea hranei
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
triburilor tracice, declinul inițial al populației din colonie se datora, probabil, și cazurilor frecvente de malarie (explicabile prin caracterul mlăștinos al terenurilor din împrejurimi). Scheletul unei femei din aceeași epocă poartă urmele unei intervenții chirurgicale pe cutia craniană (confirmând textele hipocratice ulterioare care descriu această practică). Etnonimul "Ἀβδηρίτης" ("Abderites") se aplica locuitorilor orașului Abdera sau celor originari din Abdera (română: "abderit, abderitan"). Conform uzanțelor din Grecia antică, o indicație referitoare la locul de origine însoțea în mod obligatoriu numele proprii ale
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
din "Corpus Hippocraticum", atribuite „părintelui medicinii”, Hipocrate din Cos. În cartea a treia a "Epidemiilor" sunt raportate numeroase „studii de caz” referitoare la pacienți din Abdera care au făcut apel la serviciile (bine plătite) ale unui medic itinerant din școala hipocratică (sau poate chiar la „părintele medicinii”). Dintre aceste cazuri, câteva au avut, cu siguranță, grave implicații mentale, diagnosticul fiind, în limbajul epocii, "phrenitis" (inflamație a creierului). Iuvenal a căutat o explicație a acestei „molime” și a găsit-o, în bună
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
poate chiar la „părintele medicinii”). Dintre aceste cazuri, câteva au avut, cu siguranță, grave implicații mentale, diagnosticul fiind, în limbajul epocii, "phrenitis" (inflamație a creierului). Iuvenal a căutat o explicație a acestei „molime” și a găsit-o, în bună tradiție hipocratică, în vânturile nemiloase care suflau în regiune! Pentru Lucian din Samosata, însă, beteșugul abderiților ("ἀβδηριτικόν πάθος") nu era decât o meteahnă obișnuită a sufletului omenesc care - mai ales atunci când „punga” îi poate permite - cheamă medicul pentru cele mai neînsemnate simptome
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
care afirmă: Trebuie prescrisă o rețetă, un unguent cu o capacitate mare de protecție; frunze de acacia, măcinate, pisateși fierte împreună. Ungeți o fâșie de pânză fină cu amestecul și introduceți în anus, pentru recuperare imediată". În 460 î.e.n., Corpusul hipocratic discută un tratament asemănător ligaturii moderne cu bandă de cauciuc: “Și hemoroizii de acest fel pot fi tratați prin fixarea lor cu un ac și legarea lor cu un fir foarte gros din lână, pentru aplicare și nu trebuie îndepărtat
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
Durerea de cap, George Cruikshank (1819)]] O descriere timpurie comparabilă cu cea a migrenelor se găsește în [[papirusul Ebers]], scris în jurul anului 1200 î.e.n. în Egiptul antic. În anul 200 î.e.n, scrieri aparținând lui [[Hipocrate|școala de medicină hipocratică]] au descris aura vizuală care poate să preceadă durerea de cap și ușurarea parțială care apare după vomă. [[Fișier:Crane-trepanation-img 0507 crop.jpg|thumb|left|Un craniu trepanat, din [[epoca fierului]]. Perimetrul orificiului din craniu este rotunjit prin creșterea unui
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]