229 matches
-
dar nici câte indică cifra din titlu, femei care configurează spațiul protector al existenței lui dedicată filmului și sieși. În fața filmului pe care trebuie să-l facă, Italia, se simte complet neajutorat, încearcă să găsească diverse mijloace de evadare, însă histrionul cu toate măștile lui poate scăpa de presă, dar nu și de sine. Fantasmele feminine ca și femeile reale alcătuiesc acum spectacolul personal al lui Contini, cabaretul său imaginar, teatrul său de vise și deziluzii. E ultimul film al lui
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
pentru a fi retrăită și eliminată. Scenariul psihiatric este la fel de complicat precum cel detectivistic al lui Teddy care descoperă în jurul său o enormă conspirație. Într-un fel, drama unui bolnav mintal constă în cumplita însingurare în fața unui inamic proteiform, un histrion redutabil. Cu toate acestea, ceva este friabil în această construcție. Înainte de a reveni pe insulă nu avem nici cel mai mic indiciu că Teddy nu ar fi în toate mințile, o anumită siguranță prezidează toate deciziile lui, iar replicile lui
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
se dedea un tînăr cu porniri poetice, care semna cu numele de Eminescu și în a cărui minte plicticoșenia uceniciei școlărești putea fi părăsită în favoarea deliciilor gustate în mijlocul mimilor. În cazul lui Conta, o parte din hotărîrea de a fi histrion ambulant i-a venit din întîlnirea cu actrița Maria Bălușescu, o demoazelă cu nuri de circumstanță, a cărei prezență, la 17 ani cîți avea pe atunci viitorul filosof, întruchipa icoana împlinirii sub unghi erotic. Numai că, odată stinsă precipitația amoroasă
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
Bătrâne, de mâine dimineață ești sechestrat”. Și s-a ținut de cuvânt. Cinci zile și cam tot atâtea jumătăți de nopți cât am stat la Vârșeț am fost nedespărțiți. Chiar și pe „Culă” am urcat împreună. Era tânăr, entuziast, un histrion ludic, tandru și ironic, căruia îi plăcea teribil să se joace, să se ascundă sub diferite măști. La acest șir de atribute am fost tentat, în prima clipă, să adaug că e și un boem înnăscut. Dar nu, chiar dacă afișa
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
lor, personajele sunt scheme abstracte vorbind în dodii savante, iar atmosfera e de comicărie groasă, cu iz de talcioc. Din carte răzbate o halenă de sarcasm frivol, un aer de comedioară pusă la cale de un autor care e iremediabil histrion. De aceea narațiunea propriu-zisă nici nu atinge treapta romanului, mai justificat fiind să vorbim de o schiță umoristică în care personaje derizorii rostesc niște cuvinte gongorice, cu aerul că fac profeții docte. În totul se simte un damf de caricatură
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
de unde atunci voluptatea de a-și terfeli talentul publicînd o scorneală epică care, literar vorbind, e submediocră și, speculativ vorbind, e respingător de precară? Nu am decît un răspuns: dintr-un imbold de autoflagelare care ține de umoarea cîrcotașă a histrionilor cronici. La 38 de ani, Unamuno era un autor de caricaturi slabe. Rămîne însă îndoiala de la început: ce poate să mai însemne, la distanță de peste un secol, un autor care s-a coborît pînă la o astfel de cîrpeală epică
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
nu cauți să-l judeci sub unghi istoric. A-i cere să fie distant e o condiție absurdă, un Pandrea nepărtinitor fiind o contradicție în termeni. De aceea carența simțului critic îi este acută, compensația venind de la timbrul egolatru, de histrion debordînd de admirație de sine. Pandrea e un deliciu în latura mînuirii verbului și o stupoare în latura mărturiei directe. E un cîrtitor fierbînd în suc propriu și ridicînd limba la pragul unui carnaval cult. Din acest motiv, chiar scriind
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
ce s-a întîmplat cu ideile omenirii. De fapt, contemplînd impresia aparte pe care un gînditor o face atunci cînd nu e însuflețit de ambiții sociale, îți dai seama că, în comparație cu el, noi, actualii purtători de hram speculativ, suntem niște histrioni pervertiți care vedem în gîndire un pretext elegant de afirmare personală. La Dragomir, imboldul parvenirii prin concept lipsește. Autorul Meditațiilor despre epoca modernă vrea să înțeleagă, nu să se afirme. De pildă, vrea să înțeleagă de ce istoria a ajuns într-
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
patină subțire întunecîndu-i surîsul. Din cauza îmbinării de reverie și tristețe sfioasă ți-e anevoie să-l așezi în tiparul clasic al profesorilor universitari, genul de figuri scorțoase și severe care își convertesc histrionismul în predică aulică. Vasile Morar nu e histrion și nici sever, ci mai curînd din încrengătura liricilor cu tumult ascuns. Un bard încropind în minte stanțe fierbinți sau un adolescent visînd la năluca iubitei sunt ipostaze mult mai apropiate de fermentul său interior. Amenințat de surpări timide, Vasile
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
pentru a lăsa în urmă o școală. Discipolii l-au admirat, dar nu i-au putut călca pe urme, lipsindu- le nebunia, și mai ales înzestrarea. Fascinația lui Celibidache i-a stat în propria persoană, în acel exemplu viu, de histrion posedat de fulgurații ominoase, cu care își aducea publicul în transă. Fără maestrul de ceremonii cu puteri de medium, doctrina pe care a proferat-o a rămas stingheră, exotică și oricum ininteligibilă. Totuși simțim că e ceva adevărat în intuițiile
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
moartea lui Brandt (1992) dialogul lor a îmbrăcat deseori formă epistolară, dovadă cele 288 de scrisori pe care volumul Brandt-Grass. Der Briefwechsel le conține. Din paginile lui reiese că, în timp ce Brandt era un autentic political animal, Grass era un veritabil histrion, sau, cum îl descrie Hans Werner Richter, mentorul grupului 47, un „Mittänzer, Vortänzer, Nachtänzer”. Adică un dansator care se bîțîie înaintea, în timpul și după terminarea bîlciului.
Înainte și după bîlci () [Corola-journal/Journalistic/3586_a_4911]
-
de personaje, în prim-plan aflându-se criminalul Ed Gein care servește drept model pentru rolul încredințat actorului Anthony Perkins (James d’Arcy). Viața desfășurată pe și în jurul platoului de filmare relevă atracțiile evident inavuabile ale maestrului voyeur și deopotrivă histrion, excitat de posibilitatea de a privi pe ascuns o femeie care se dezbracă, așa cum o face și personajul său. Dincolo de asta stau impulsurile sale criminale, și ele proiectate în personajul său central, psihopatul interpretat de Anthony Perkins, psihopat cu care
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
a da lămuriri toarnă gaz pe foc, semănînd cu gestul de a răsuci cuțitul din dorința de a găsi plăcere în suferință. Negoițescu e un pederast cu apetit metafizic, Rădulescu e un sodom cu vocație de meloman, Sirin e un histrion cu veleități cinefile. Fiecare revine, explică, pune lucrurile la punct, risipește ambiguitățile, scrie scrisori, ține perorații, ca pînă la urmă luxurianța junglei de reproșuri, imprecații și răzbunări să crească sufocant. Orice încercare de a risipi pîcla afectivă o sporește și
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
slinoasă locuită de zeu”, dreptatea va veni tîrziu, chiar dacă nu și tardiv. Deocamdată, este timpul provocării, al gesturilor violente, avangardiste, făcute (ca și la Geo Bogza, în interbelic) cu dorința de a zgîria fardul de pe obrazul social. Paradoxal, pe tînărul histrion și scamator al cuvintelor îl irită tocmai măștile ce ascund chipurile concetățenilor, onorabilitatea rigid-burgheză, frazele impermeabile, bune de învelit carnea realității. Și atunci el va deveni „un cuțit ascuțit” și se va înfige, iar și iar, „ca un fier ruginit
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
chiar romanul pe care și l-a dorit, romanul compozit și corintic despre ,un hidalgo român", cabotin și cârcotaș, sentimental și resentimentar, dorind să aibă nume și renume, atât în eternitate cât și-n actualitate. Un utopic, un cobai, un histrion.
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
dispoziție libidinală sătulă, ajunsă la lehamite): , Ce trebuie să știe o femeie?... Păi... o femeie trebuie să știe să se adăpostească sub streașină cînd plouă și să-și desfacă picioarele cînd este cald (zicere maghiară)!" Sau denunțarea ,jalnicului" statut al histrionului, cu o prelingere de acizi pe nominalizări ce ar denota o profilactică delimitare de propria tentație a teatralizării: ,Atunci simțisem întîia oară ce jalnică este condiția actorului, cînd nu e neapărat un actor mare. Faptul că mereu trebuie să se
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
muzici mandatate să livreze, ca un copil legitim al trecutului ori ca sămînță a viitorului, sensibilitatea prezentului. Lasă că suntem, vrînd-nevrînd, pensionarii unei rezervații de muzică contemporană. Compozitori (poate, s-a văzut și în festival, mai mulți ca niciodată), interpreți (histrioni sau autentici), un public (cît să încapă la o cină de taină), în sfîrșit, o specie de artiști tot mai rară, bizară sau, în cel mai fericit caz doar exotică, populează ceea ce putem numi, la modul optimist - rezervație, pesimist - ghetou
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic și histrion, prăbușit în sine, dar și cu o imensă disponibilitate pentru gest și acțiune, fascinat de lumea spiritului și legat fatal de efemeritatea materiei, el este un personaj în care lumea s-a polarizat maniheic. Cu un ochi privește mereu spre
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
și încearcă să remedieze. și aveai un cult pentru ea, invocai ascultarea ei ca să te dezbraci de hainele acelea pe care nu le iubeai, costumul ăla șanjant și multiform, țesut brut, de cârpe, care evocă un deranj demodat dar un histrion are doar un costum de scenă și ajunge la fundul sticlei, nu se privește dincolo de costumul ăla, de evitat ca și cum ar fi infectat și astfel tu de asemenea eviți. Nu se exceptează din mască; condamnat la erezie, umil străin, potrivnic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru ca, finalmente, întregul să se articuleze caragialesc, prin logica lui internă, și nu eminescian, prin apriorismul proiectului. Față de patetismul existenței eminesciene, față de zbuciumul lui grav, de turbulențele și de dramele asumate fiziologic și moral în același timp, Brâncuși este un histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său. Ce a ce, însă, îl apropie fundamental de Caragiale, este antiretorismul său. Față de imensa retorică eminesciană, de viziunile lui eruptive și aluvionare
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
revăzută, nu se poate opri să se întrebe ce hram intelectual poartă acest incisiv, caustic și vitriolant autor. „Hram intelectual” însemnînd: trăsăturile, orizontul interior, acele însușiri din care se încheagă fanta de înțelegere prin care privește lumea. Și cum Pandrea, histrion narcisic debordînd de filotimie, nu se zgîrcește în privința judecăților în marginea propriei persoane, avem destule indicii din care îi putem reface portretul interior. Cine e, așadar, Pandrea pe dinăuntru, în intimitatea spiritului său? Sub unghi spiritual, olteanul născut la Balș
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
analitică, portretele din volum făcînd deliciul unor pagini în care autorul arată un ochi malițios, sub privirea căruia orice personaj e mușcat de dinții ascuțiți ai diatribei. De pildă, cu două exemple din cîteva zeci, Geo Bogza e „vicios, slăbănog, histrion anarhist și incult filosofic” (p. 81), iar Camil Petrescu și Petru Dumitriu sunt „megalomani, semidocți, beletriști amestecați în filosofie, fără studii grele, pe trepte, fără titluri academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
am păstra numai adagiile dramaturgice, ne-am pomeni cu un set de comentarii obișnuite de critică literară. Dar puse împreună, reflecțiile și adagiile alcătuiesc o bucată de dramaturgie a ideilor. Zografi știe să-și joace ideile, fiind el însuși un histrion de tip speculativ, trecerea de la un capitol la altul făcîndu-se ca o înlănțuire scenică, precum o pășire din treaptă în treaptă, spre un deznodămînt anume pregătit. Numai că deznodă mîntul lipsește, iar revelatița dată de explicația finală nu apare. Rămîne
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
afectează pe mai toți, fără excepția celor ce invocă, la tot pasul, moartea voluntară. Care, la ei, e o idee fixă, fixându-i ca pe niște stane, literalmente așadar, pe pragul strâmt dintre o viață fără savoare și abis. Bieți histrioni sau cabotini ai sinuciderii cu public, ei fac gimnastică (de înviorare?), zilnic, pe marginea ferestrei: „Asta e poziția cu care încep și ziua de azi: gura deschisă, obrajii umflați sub presiunea vântului ș...ț, bărbia făcând un unghi de o
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
pe care nu am publicat-o încă, în volum. O consider neterminată. Îi va veni odată timpul, probabil. Este o povestire satirică la adresa unui tip, tot mai răspândit, de impostor cu morgă, inconfortabil în pielea lui, oportunist și cabotin, un histrion care trăiește din imagine și din discursuri sforăitoare, un tip superficial care reușește să manipuleze prin cuvinte prețioase și pompoase auditoriul, sa-i seducă pe cei care nu-i pot controla divagațiile. Trăim într-o lume în care manipularea maselor
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]