245 matches
-
07 august 2014 Toate Articolele Autorului Trupul e cuprins de spasme, Ni se răzvrătește firea. În văzduh plutesc fantasme, Amenințând omenirea. Tot ce este viu pe Terra Își trăiește din plin clipa. Ruinează biosfera, Desfătarea și risipa. Sub a zăpezii hlamidă Nu se odihnește grâul. Ne stă sărăcia-n tindă, Apele-și revarsă râul. Pașaportul diplomatic, Cu minciuna s-aliază, Iar cu zâmbetu-i flegmatic, Prim ministru ne sfidează. Cu minciuni și în confuzii Ne conduc aleșii țării. Viețuim doar cu iluzii
ÎN VĂZDUH PLUTESC FANTASME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1407442206.html [Corola-blog/BlogPost/353879_a_355208]
-
din nou. Se joacă frumos și, mai ales, de-adevăratelea, ca un năzdrăvan copil septuagenar, care s-a înțepat în toți măceșii tinereții, scoțând din valurile mării nu o întreagă, nouă, Afrodită, ci, prudent, doar... călcâiul ei trandafiriu, ascuns în hlamida mării - imprevizibilă făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuțios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorințe, speranțe, aruncându-le apoi pe țărm, mai în glumă, mai în serios, cu tandrețe și cu o sfioșenie aproape surprinzătoare pentru ditamai „crucea de voinic
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
aștepta în serile mai reci în miezul nopții pragul să-mi treci. Drumețule, privesc lumea prin zăbrele și fantoșele mânuite de sfori și curele lumina se pierde prin tenebre în șaluri pofte rebele râvnesc în iatacuri . Drumețule, îți flutură faldurile hlamidei, vântul te duce departe despică cerul și pământul rostesc în gând o rugă și cer iertare îngenunchez pe nemuritoare altare. DRUMEȚULE... IV. Drumețule ,sunt prizonieră în gând, același gând, veșnic flămând, cu durere-n piept m-apasă adâncă urmă în
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1484471427.html [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
precedentă avea loc și la Cununie și la alte ocazii solemne; de pildă la încoronarea împăraților bizantini, la numirea demnitarilor publici. În codicele Barberini Gr. 336, ne este descrisă, spre exemplu, ceremonia încoronării împăratului bizantin. Pe Sfânta Masă sunt așezate hlamida și coroana; patriarhul stă înaintea analogului, iar, înapoia sa, cel ce urmează a fi încoronat. Se rostește o rugăciune, după care îndată îl îmbracă cu hlamida. Urmează salutul Pace tuturor! O rugăciune a plecării capetelor și împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
ne este descrisă, spre exemplu, ceremonia încoronării împăratului bizantin. Pe Sfânta Masă sunt așezate hlamida și coroana; patriarhul stă înaintea analogului, iar, înapoia sa, cel ce urmează a fi încoronat. Se rostește o rugăciune, după care îndată îl îmbracă cu hlamida. Urmează salutul Pace tuturor! O rugăciune a plecării capetelor și împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite . O rânduială similară era întâlnită și la numirea demnitarilor bizantini (cezari, arhonți, patricieni) . Tot astfel, în numeroase manuscrise, în linii mari, Cununia avea rânduiala de astăzi
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
una la vest și una la est, se deschiseră și prin ele pătrunseră simultan cele două mari doamne: arhiducesa Krotona Liebenspiel, mama împăratului, și marea ducesă Libertina Fackwell, mama împărătesei. Ambele la vârsta de cam treizeci și cinci de ani, îmbrăcate cu hlamidă și având coroana ducală pe cap. Contele Belizarie se înclină adânc iar ducesele, gentile și pline de grație, îi răspunseră cu o ușoară mișcare a genelor. Arhiducesa Libertina o întrebă, conform protocolului, pe marea ducesă Krotona: - Alteța voastră imperială v-ați
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
de uimiri iar pe marginea patului refluxul aruncă speranțe deșarte din lucrurile atinse de ea țâșnește un fior sau poate fiecare poezie se-ntrupează pentru noi - cei orbi. dor indoor pe-acest tărâm oamenii se hrănesc cu versuri și poartă hlamide făurite din bancnote fluide aici este kitsch să fii bogat în acest univers luna este un soare travestit și psihopat mi-e dor de amforele voastre străine de pătimi celeste și vreau să mai rămân în huma picturilor rupestre! metapoezie
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
de obicei. Cand să pun piciorul în peștera, după ce am împlinit metaniile pe fiecare treaptă, am căzut în extaz și văd că toată podeaua peșterii este plină de candele. Unele erau aprinse, altele nu. Văd și doi bărbați îmbrăcați în hlamide albe, pregătind candelele. Eu le-am spus: - Pentru ce ați pus candelele acestea și nu ne îngăduiți să coborâm și să ne rugăm? Ei mi-au răspuns, zicând: - Acestea sunt candelele părinților. - Pentru ce unele sunt aprinse iar altele nu
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382319692.html [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
un grup ciudat. Un grifon albastru înaripat își împlântase ghearele puternice de acvilă în spinarea platoului și alături bătea din copite un unicorn alb, ce purta pe grumaz o frumoasă călăreață cu ochii ca de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup. Era ea, prințesa visurilor sale și părea ruptă din soare. Peste mantaua, căptușită cu blană de hermelină, având încrustate pe piept și pe marginile diamante și perle strălucitoare, fruntea de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
NISTOROIU - ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEȘNICII CARPAȚI (POEM) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului (Stihuri dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură, Iarna în veșmântul hlamidei de nea, Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488891933.html [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
legat în manuscrise Gândurile interzise În poiana fără nume Scriu catrene fără glume Și le scrijelesc pe garduri În țara ce vinde farduri Sub cerul cu stele mute Marile puteri oculte Vor Muza să ne-o ucidă Pentru scumpa ei hlamidă Muza care-a fost proscrisă Arată ca o narcisă Un simbol de frumusețe Într-un veac cu multe fețe Prin narcisele damnate Bate vânt pentru dreptate Vin armatele rebele Să impună legi tembele! LACUL MORII Se agită Lacul Morii La
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
datează din anul 1817. În pridvor sunt pictați în șirul ctitorilor, la stânga împărații bizantini Andronic și Ioan, și regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu. Ștefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea Zografu are cinci paraclise în incintă și opt la chiliile din afară. În apropiere se găsește și Schitul Bogorodița (sl. Bogo-rodița = Născătoarea de Dumnezeu, în grecește Theotokos). Biblioteca conține 388 manuscrise în slavonă
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
De mirosul tinereții tale, Pe care o râvnesc ca pe o grădină, Unde eu sunt stăpânul. Grădina mea cu izvoare fermecate, Cu pomii încărcați de fructele în pârgă, în floare, în muguri... Te mlădii ca o trestie mirositoare, învăluită în hlamida pletelor tale cu miresme de nard și aloe. Cât de visător vin la grădina mea ! Vin cu pletele în vânt, Alergând mai repede decât elanii, Aduc ferbințimea soarelui, Suflarea curată a mioarelor, Mireasma poienelor, Cântecul fericit al vietăților pădurii, Freamătul
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
când la galop, singur sau însoțit de alte personaje, divinități, adoratori sau animale. Cavalerul îndeplinește diferite acțiuni într-un spațiu în care apar, de regulă, un altar și pomul pe care se încolăcește un șarpe. Îl vedem, de asemenea, cu hlamida în vânt, că se avântă cu o lance să vâneze mistrețul. De obicei, este însoțit de un câine. Originea tracică a acestui cavaler, de presupus un zeu chtonic, aniconic, sau în curs de antromorfizare este discutată, dar s-a precizat
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
școalele româneșci recunoscătoare"". Gheorghe Asachi este imaginat la o vârstă înaintată, șezând îngândurat într-un jilț, cu capul ușor plecat spre stânga, ținând pe genunchi niște hrisoave vechi, iar în mână o pană. Pe spatele lui Asachi se află o hlamidă care conferă sculpturii o calmă măreție. Pe soclul statuii există două altoreliefuri de bronz: cel din stânga îl reprezintă pe Gh. Asachi înmânând coroane de flori elevilor premianți de la Gimnaziul "Vasile Lupu", iar în cel din dreapta, Gh. Asachi este reprezentat ca
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
din loc, / În brațe, dor să-mi alini, vâlvătaie de foc” . (Blestem de dragoste). Consolarea, ieșirea teafără din crunta suferință a iubirii, poetul o realizează printr-o armonie a esențelor din semințe și flori, precum la Blaga, urmând, cu sub hlamida cosmicului, să plutească În univers de-a pururi: „Iar mâine, de nu voi mai fi, / Vorba-mi și plânsul, / Coclauri, / Aolo În liniști râzând...// În ghindă, În strugur, În floare de sori/ Vă veți prinde cu mine, / Cinstivom / Beții de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
și judecători și călăi. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu flagelări, cu îmbrăcare cu hlamidă roșie și închinăciuni fățarnice și batjocoritoare; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină în loc de sceptru”12; în sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
destinat îi ție de-aceea mă și sug încet, încet spre-mperecherea phytică asemeni a doi copii gemeni născuți lipiți ca-n veci,-n interioare meditații ne prezintă-n vis, leit în vis cenușă straniului tău Paradis curgând că o hlamida pe purul meu schelet ! Cezar Ivănescu, Rod / Seed Time and Harvest, Poeme / Poems, Editura Junimea, Iași - 2005, p. 274. TURN ! de m-ați fi lăsat că pe un măr la marginea câmpiei normal aș fi trecut în ronțăiala viermilor părându
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
se întrebase: "Ce este adevărul?", dar îl eliberează totuși pe Baraba tâlharul, iar pe Isus îl osândește să fie răstignit. După ce L-au biciuit ostașii și I-au împletit cunună de spini punîndu-I o pe cap și îmbrăcându-L cu hlamidă, L-au pălmuit, L-au scuipat și L-au batjocorit. Atunci Pilat, ieșind afară, și-a afirmat din nou nevinovăția zicînd: „Iată, vi-L aduc pe El afară, ca să știu că nu găsesc în El nici o vină ...”. Și apoi a
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea lui Orest Tafrali, soclul a fost puțin modificat. S-au introdus două scaune, precum la statuia
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
biruința peste toată nădejdea, pentru o mică facere de bine ce făcuse. Căci mai înainte de începerea războiului, veni la el un sărac tânguindu-și nevoia și cerând milostenie; iar sfanțul, milostivindu-se asupra întâmplării lui, a rupt o bucată din hlamida să și l-a îmbrăcat pe el, asemenea l-a și hrănit pe el, căci era flamand, și l-a adăpat fiind însetat. Drept aceea i s-a arătat că a văzut pe Domnul în visul sau, în fața stând și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Nou", îi plăcea nu cum umplu arcadele și bolta cu chipuri după Erminia lui Dionisie din Furna, chinuindu-se cu fața în sus, sau când prepară vopselurile, amestecându-le cu albușul nevinovatelor ouă, ci era îndrăgostit de verdele verdelui din hlamide; iar când durerea gâtului îi întrecea răbdarea și plăcerea, fugea afară și lua calea, pe lângă bătrâna din colț ce da în bobi unei vădane, fie spre parcul Romaneștilor, fie spre lunca Jiului. Întâlnește, și se amestecă între ei, copii și
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
și de înalții demnitari ai Imperiului) - gest care amintea originea militară a instituției imperiale. Dar ceremonia esențială, care punea în evidență și proclama caracterul fundamental religios al autorității imperiale, era încoronarea religioasă: în catedrala Sfânta Sofia, patriarhul Constantinopolului îi binecuvânta hlamida și încălțările de purpură, însemnele demnității imperiale, îl miruia, îi punea pe cap coroana și îi da sfânta cuminecătură. Soția împăratului era încoronată și ea, dar în cadrul unei ceremonii care avea loc la Palat, în prezența patriarhului și a înalților
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
căror text glorifica victoriile și exalta măreția cvasi-divină a împăratului: un ritual care a transmis numeroase elemente liturghiei Bisericii ortodoxe. Biserica orientală a introdus în serviciul divin lumânările și fumul de tămâie abia în sec. IV; iar veșmintele liturgice, imitând hlamida imperială, au fost introduse tot sub influența ceremoniilor de la Palat, în secolele V și VI. Exista și un calendar al sărbătorilor imperiale, analog calendarului religios, care însă nu se confundau cu sărbătorile stabilite de Biserică. Chiar sărbătorile religioase erau celebrate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și tradiție; ea acordă astfel voevodului o barbă pe are istoria nu i-o cunoaște; îl pune pe acesta să încalece un cal a cărui rasă n-a cunoscut nicicând câmpiile Moldovei, îi așează pe frunte coroana și pe umeri hlamida, pe care Domnul le purta numai la zile de sărbătoare, deși momentul în care-l prezintă, e momentul solemn al conducătorului de trupe, momentul plecării, al energiei înfricoșate și mute. Dar ce importă! Ștefan trăiește cum puține statui știu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]