239 matches
-
Pentru a i se reduce vizibilitatea în 1979 sovieticii au cerut să fie mutată cu 18 metri mai în adâncul parcului de unde în 1981 a revenit la locul ei. Statuia îl reprezintă pe Ștefan cel Mare pe soclu, îmbrăcat în hlamidă, cu sabia în mâna stângă, crucea în mâna dreaptă. Pe soclu se află capul de bour. Informații mai ample despre statuile din Grădina Publică din Chișinău și despre cei ale căror chipuri le reprezintă pot fi găsite în cartea lui
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
ajutor... Acum, de când a venit cu adevărat vremea rea, s-a întors. Acolo e mai ferit de vânt. % E cald... E cald? Cum să fie cald?! Fulgi mari albi, cad scuturați de aripi de îngeri... Fulgii l-au îmbrăcat în hlamidă albă, cu diamante de gheață și... Nu se poate mișca. Prea grea este haina asta pentru umerii săi împuținați. Pe față, fulgii se topesc în lacrimi. Nu știe, îngerii plâng, el plânge, simte doar lacrimile șiroind. Poartă diademă albă, pe
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
ochiuri de izvoare la rădăcina luminii. În apele lor închegate, tremurând în cupe de muguri, Se zămislesc rodul de sevă, răcoare... Luminau crengile ca niște ruguri Și raze picurau, uimite de soare. O, stelele pe punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în luumină Și nu s-au pierdut, Au rămas pe vechea tulpină. Păsările au început un vechi tril Concert la care au venit și cucii La sfârșitul nopților de april... ...Era Sfântul Gheorghe și-n noapte înfloriseră nucii
DIMINEAŢA DE SFÂNTUL GHEORGHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357595_a_358924]
-
și compoturi. În păduri se coceau coarnele dulci-acrișoare din care bunicile făceau cornată, sau siropuri gustoase pentru nepoței. Când pe Cer se vedeau cârduri de păsări călătoare ce se îndreptau spre țările calde, oamenii știau că se apropie Toamna cu hlamida ei auriu-ruginie, cu nopțile mai lungi decât zilele, și cu ploi. Toamna este la fel de frumoasă ca și primele două anotimpuri. Cel care anunța venirea ei era „Răpciune” sau Septembrie. I se spunea astfel, pentru că avea vremea schimbătoare. În această lună
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
de o parte, iubita trimițându-și din depărtare chemarea, care în ultimă instanță va duce spre moarte, pe de alta, iubitul “mortul viu “, ce-și consolează partenera neinițiată în acest joc, anunțând cu solemnitate, în timp ce pe umerii descărnați îi flutură hlamida infernală, trecerea în imperiul fiului zeiței Nix, noaprea cea veșnică. Visul face, în volumul Întunecatul April, stabile tentative de a se elibera din condiția sa de element imaginar și a se acredita în realitate, poetul reiterând astfel încercările din proza
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
același ocean Două brațe de rău în alean. Transformare Am fost până- acum o vestala În rochie albă de gală De astăzi m-am încoronat Regina-n Egipt venerat. Aș vrea să-mi zidesc piramida, Azi timpul se-ncurca-n hlamida; Nu cred în măriri și căderi, Doar piscuri în munții severi. Urcusu-i abrupt, nu-i ușor, În jos amețești la izvor, Dar vine o vreme când poți În lacul de munte sa-înoti. Matematică vieții Generații întregi au luptat Să transforme
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
-Tu cum de poți să le mai duci,/ Atâtea cruci, atâtea cruci?...(Crucile). Spărturi de beznă s-au năpustit peste marama sufletului lumii, punându-i bocetul în marș. Șoaptele inimilor de Mame licăresc ca păpădiile înrourate. Boldul morții trece-n hlamida de flori. Aruncată-n noapte, vremelnicia cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > 19 IANUARIE 2013 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului 19 IANUARIE 2013 Câmpul acoperit într-o hlamidă Cu o simplitate albă de ne egalat, Este o imagine atât de splendidă, Cu care parcă nu ne-am confruntat! Este oglinda iernii candidă, Pe care vântul Coșava nu l-a stricat, Lăsând zăpada destul de timidă, Să acopere totul imaculat
19 IANUARIE 2013 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359272_a_360601]
-
Iar zarea gârbovită își mistuie savoarea. Se spulberă tăcerea peste uitate plângeri Și-n genele durerii e zbatere de îngeri. CURGE-N FIBRE RĂSĂRITUL De ce plângi când azuriul îți zâmbește pe-ndelete, Iar tentații nelipsite sunt topite-n zări discrete? Destrămând hlamida nopții de sub pleoape satinate, Prin frânturile de gânduri simți lumina cum se zbate? Cu păcatele pe buze, implorând nemărginirea, Duioșia din amurguri colorează izbăvirea Și-n serafică chemare, ca o taină-n despletire, Te îndrepți către dorința care duce spre-ntregire
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
amândouă Și-aduce dragostea nepământeană. Cu evantai de raze în petale Și cu lumini din patru anotimpuri, Cu stelele ce ne-nsoțesc pe cale, Pe-un drum ce-ajunge dincolo de timpuri, Dar când atingem clipele finale, Suntem ca la-nceput, la fel de singuri. HLAMIDĂ Coboară iarăși cețurile dese, Prin iarba arsă rouă nu se-ncurcă Și ziua e plouată ca o curcă, În noapte, luna stă și nu mai iese, Iar bruma-i tot mai multă și se-aburcă În crengile golașe, unde țese
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
și ne-nțelese, Prin care toamna nu se mai descurcă, Chiar frunzele pe toate și le pierde; Se-mbrac-atunci în haina ei de iarnă, Se face gri pădurea ce-a fost verde. Un cerb, un cer și-ncepe-ncet să cearnă Hlamidă fină, ca să ne desmierde, Când norii albi pe dealuri se răstoarnă. IARNĂ FĂRĂ CERB lui Nichita Desface luna norii albi din caier Și-i risipește-n seri și în amiezi, Tu, aripa-n lumină ți-o așezi, Eu, înc-o dat
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
se zărește de la mare distanță un releu. Apoi, de acolo vreo 7-8 km, la stânga, un drum de pietriș, destul de practicabil serpuiește prin pădure până la mănăstire. Un traseu foarte frumos în orice anotimp, dar mai ales toamna când pădurea îmbracă o hlamidă galben ruginie superbă. Sunt indicatoare și se ajunge ușor; în total să fie vreo 15-20 km de la Bârlad. Mănăstirea este situată într-o poiană - la baza unui deal și unui pictor amator, cum sunt eu, îi oferă peisaje absolut încântătoare
Un pelerinaj la îndemâna oricui () [Corola-blog/BlogPost/340042_a_341371]
-
piatră, Zidesc gura focului și răpesc căldura din vatră. Soarele, anemicul, de pe cer, gata-i în hăuri să cadă. Nu-ți face ochii geamuri, în crivăț, pictate cu flori de zăpadă! Vezi fulgii cum cad, argintii comete, țes albă, lumii hlamidă... Bucuria, suflete de copii globuri, Crăciunul s-aprindă... În bradul iubirii, darul curat nu-l viscolească uitarea! Inima speranței bată neîncetat, deschide, degrabă intrarea! Referință Bibliografică: Colindul celui fără de speranță / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul
COLINDUL CELUI FĂRĂ DE SPERANŢĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341434_a_342763]
-
importanți, au beneficiat de acest premiu și pseudopoeți sau inși mai mult decât modești la acest capitol. Eminescu, la Botoșani, a fost privatizat și trecut în proprietate personală de o gașcă de așa-ziși poeți, fiind exploatat la maximum. Pe hlamida Poetului poposesc tot felul de hultani, mai aproape de ciori decât de vulturi, și ciugulesc parcă din colivă. Iar, când e nevoie să ia atitudine împotriva detractorilor, se fac a nu fi acasă și a nu auzi cele spuse de chiar
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
CUMPĂNA-NSERĂRII Curg umbre reci pe cumpăna-nserării, Pulberi de-omăt și șaluri de hermină Învăluind în dulcea iernii vină Tăceri dospite-n prescura mirării... Cuvinte ard în felinare 'nalte, - Rostiri nerătăcite sau perfide, Poveri de maci în cute de hlamide - Vii candelabre nude de rivalte Pe scena veche, în solfegii caste Efluvii și trăiri de dor nebune Ce aromesc a mirt, sălbăticiune, Plutind spre lumea de iubiri fantaste. Purtând brățări de iriși moi la glezne, Lumină, gânduri albe-n lampadare
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe la cer. Astfel ajunse zâmbitor printre
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
luna aprinsese mii de globulețe multicolore. Mai vedea miriade de clopoței de argint agățați în copacii și tufișurile din jur care scoteau sunete cristaline când trecea el. Într-un pâlc de coceni netăiați și strujeni de floarea soarelui, îmbrăcați în hlamide străvezii de mătase argintie, el văzu cârduri de prigorii albastre care cântau triluri misterioase ce păreau că picură din cer. Aceste triluri îi făcură sufletul ușor care începu să plutească și să se înalțe la cer. Astfel ajunse zâmbitor printre
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
legat în manuscrise Gândurile interzise În poiana fără nume Scriu catrene fără glume Și le scrijelesc pe garduri În țara ce vinde farduri Sub cerul cu stele mute Marile puteri oculte Vor Muza să ne-o ucidă Pentru scumpa ei hlamidă Muza care-a fost proscrisă Arată ca o narcisă Un simbol de frumusețe Într-un veac cu multe fețe Prin narcisele damnate Bate vânt pentru dreptate Vin armatele rebele Să impună legi tembele! LACUL MORII Se agită Lacul Morii La
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
din nou. Se joacă frumos și, mai ales, de-adevăratelea, ca un năzdrăvan copil septuagenar, care s-a înțepat în toți măceșii tinereții, scoțând din valurile mării nu o întreagă, nouă, Afrodită, ci, prudent, doar... călcâiul ei trandafiriu, ascuns în hlamida mării - imprevizibilă făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuțios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorințe, speranțe, aruncându-le apoi pe țărm, mai în glumă, mai în serios, cu tandrețe și cu o sfioșenie aproape surprinzătoare pentru ditamai „crucea de voinic
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu gust sosirea ta, frumoasă iarnă, Cuprins de dor curat și vis de taină, Cum și păduri pe munți și-așteaptă haină, Iar câmp sub ger, hlamidă să se-aștearnă. Copii la săniuș, urcând colină, Se-ntrec la coborâș și se răstoarnă, Iar larma lor din văi, cu ton de goarnă, Acoperă claxonul de mașină! Prin scorburi vânt zăpada o ascunde, În loc deschis nămeți-i zdrențuiește, Blochează
SONET DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342765_a_344094]
-
ne îndeamnă la visare. Sub raza lunii vrea s-apară, În feciorelnică splendoare. Pe cer și noptea zugrăvește A verii caldă poezie, Iar dragostea ce-o însoțește, E numai dor și fantezie. Noaptea de vară ne-nconjoară, Cu fantomatica-i hlamidă. Iar noi simțim în ceas de seară, Că vrea iubirea s-o aprindă.. Ea ne îmbată,ne-nfioară, Și-n taină ne cheamă să iubim. Iar vraja nopților de vară, În inimi cu toții o simțim. Un cântec dulce de prigorii, Se-
NOAPTE DE VARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344091_a_345420]
-
de nori ce-nnegură zarea cu-a lor supărare, închid orizonturi și-ntunecă sori. apoi în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. sub alba hlamidă o bancă icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot parcu-i strivit sub povara din nor. și iar glasuri iuți mai încearcă solie, spre Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343141_a_344470]
-
imaginii. Iată: „Aș vrea să fac o scară din cuvinte / Pe care să mă sui până la Tine” (Aș vrea). Petru Demetru Popescu - un alt poet prezent în Antologie - cu versuri în stil clasic - spune într-un poem: „Nu-ți cer hlamide, aur și mărire / Ci doar putere pentru-a mă ruga / Sădește-n mine tainica iubire / Să semăn ca să am ce aduna!” (Și gândul fă-l statornic). El are un poem dedicat părintelui Constantin Galeriu. Radmila Popovici Paraschiv - o altă poetă
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]