157 matches
-
înveți politică; puși în țepi date în febră, pe grătare mai roșcate, să stea cu toți hoții-n zebră, trei decenii jumătate, ne-au promis dealuri de unt, de miere și văi cu lapte, dar s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte; sunt gunoaie sociale, active pe multe fronturi și în bănci universale cu misterioase conturi; au și vile și castele, în țară, în străinătate iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
atare, nicidecum ca pe niște bucăți de pânză pictate, ci ca pe niște lingouri de aur. Mi-am pus zăbrele la ferestre, sistem video, sistem de alarmă, ce mai pot face altceva decât să anunț poliția.Aici însă nu sunt hoți, da nici n-așvrea să aflecineva ce se află “depozitat” aici. -Contați pe discreția mea. -Am înțeles. Îmi arătă apoi un tablou al lui August Rodin, un Cézanne, și multe alte pânze celebre. Mă gândeam cum e să pictezi ceva care
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
politică. Să-i pui în țepi date-n febră pe grătarele roșcate, să stea cu toți hoții-n zebră, trei decenii jumătate. Ne-au promis grămezi de unt de miere și văi cu lapte dar s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte. Sunt gunoaie sociale, sunt activi pe multe fronturi și în bănci universale, au misterioase conturi; au și vile, și castele, în țară, în străinătate, iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la voievozii întemeietori de țară. Părtaș tuturor durerilor poporului în Nu pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă doare sufletul când scriu.../ Și dor mormintele din noi.../ Când hoții toți bătut-au palma/ Iar noi rămas-am cu sudalma!” în Ce mai faci, întreabă un prieten: „Sunt bișnițari la Iași?/ Vin mineri și la voi?/ Că la București i am văzut/ Pașnici cu bâte, cu lanțuri (e vremea mineriadelor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
petrec cel puțin o săptămână servit la pat, înainte de a redeveni eu însumi. Dacă tot ai pomenit de pat, ce s-a-ntâmplat cu cerșafu’ tău, băiete? De unde vrei să știu? Poate a fost furat. Te-am prevenit că sunt hoți pe aici. — Vrei să spui c-a intrat cineva în casă ca să ieie cerșafurile tale murdare? — Dacă ai fi puțin mai conștiincioasă când speli rufele, descrierea acelui cearșaf ar fi oarecum diferită. — Lasă asta. Dă-mi ziaru’, Ignatius. Chiar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fost anul trecut de peste 20 de miliarde $. Această cifră este mică. Pagubele la nivel global s-ar putea ridica la aproape 100 de miliarde $ și chiar peste. Prognoza noastră pentru 2010 se ridică la suma de 300 miliarde $. Hackerii sunt hoți de fonduri, identități, sparg coduri și intră în rețele, conduc acte de sabotaj, produc defecțiuni ale rețelelor, atacă sistemele cu viruși și distrug sistemele de computere. Până în prezent, acești băieți nu au câștigat războiul. Sunt insuficienți ca număr, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Dumnezeu nu-ți oferea prea multe ocazii de genul ăsta, iar Fran Îi ceruse ajutorul chiar în dimineața aia. Să rateze așa o ocazie ar părea o lipsă de recunoștință. Capitolul 15 Fran ezită doar o clipă. Apoi, uitându-se hoțește peste umăr, strecură flaconul cu sânge în geanta ei voluminoasă și închise catarama chiar în momentul în care asistenta se întorcea urmată de doctor. — Vă simțiți bine? întrebă doctorul îngrijorat. — Minunat, răspunse Fran veselă, strângând geanta la piept. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la servici, la uzină“. Și lucram cu tata în aceeași întreprindere. Dar acuma, că nu aveam studii, nu puteam nici să mă calific, deci să-mi dea categorie mai mare. Și mă reîntorc din nou la viața de cartier, erau hoți de buzunare, erau spărgători de mașini; vedeam cum au bani, deci toți, la vârsta mea, aveau bani, se distrau... te duceai într-o discotecă, în „Preoteasa“ sau, știu eu (caută să-și amintească), „Mozaic“! Se duceau acolo, se duceau pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
când Laban s-a întors cu spatele și a dispărut. Afară îl aștepta Iacob, care venise între timp. - N-ai găsit nimic, a zis tata, foarte sigur pe el. Cum Laban n-a răspuns nimic, tata a continuat: Nu sunt hoți pe aici, ți-am spus. Asta e ultima noastră întâlnire, bătrâne. Am terminat unul cu altul. Laban n-a zis nimic, doar și-a deschis brațele larg și și-a plecat capul a resemnare. - Vino, a zis, să ajungem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am Înțeles o serie de lucruri. Ridică ușor vocea, de surescitare. Știi, de Crăciunul trecut, i-am făcut bunicii mele o ditamai cuvertură pentru canapea, și ea mi-a zis că i-au furat-o hoții. Dar, pe bune, ce hoți mai sînt și ăia care fură o husă croșetată pentru canapea ? — Katie, nu știu ce să zic... — Emma, de ce nu mi-ai spus mai demult ? Tot timpul ăsta pierdut. Timp În care am făcut cadouri idioate, pe care nu le voia nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
spital. Hai! Fugi, Îl Îndemnă, Cocuz Cocuz. De Îndată ce taximetristul plecă, Cocuz Cocuz Începu, cu cei doi tineri, o lecție de pedagogie. Ca să mai uite de durere, li se adresă: ați văzut, În ce ați intrat, dacă ați vrut să mă hoțiți? Nici un răspuns. Repetă cele spuse prima oară. Li se adresă și a treia oară. Concluziv. Ați văzut? Da, mă, nenorocitule, am văzut. Ei, să țineți minte. Ce să ținem minte? Să nu mai puneți mâna pe ce nu-i al
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
frică? întrebă încet Oprică. - Nu, zicea Petre cu jumătate glas. - Aici stau hoții... Li se ridica părul măciucă la copii. Ce făcea al Măritei, ce dregea, că le știa pe toate. Unii ziceau că-i al lui Florea, unul de hoțea pe unde apuca, de-l făcuse cu cărturăreasa, la tinerețe. Oprică n-avea Dumnezeu, știa să umble cu șișul. Când fl bătea vreunul mai mare, îi spunea cu dinții strînși: - Vine el nenea de la pârnaie, o să-ți facă mațele coadă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pielea lui Paraschiv se încrețise. Privi cruciș la codoș. Era adus de șale, și sub ochi avea pungi de carne care-l îmbătrîneau și mai mult. - ...pe când acu, altfel se face meseria. Mină ușoară să ai, că restul... Ce mai hoți! Tremura Bucureștiul! Cunoștea multe Cataroiul, de pe vremea lui Pazvante. Îi împuie capul celui tânăr până în Cațavei. Fusese la pârnaie, tăiase cinci ani sare, cărase hârdăul cu tâlhari vestiți, de la ei învățase meseria, mîn-caseră pâine mucegăită împreună, ce știa Paraschiv ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în șir numai fiindcă intrase într-o livadă și-și umpluse un coș cu pere. Tommaso, după ce îi cercetă pe fiecare în parte, i-a adunat la Piana și a făcut apel la onoarea și demnitatea lor: Voi nu sunteți hoți și nici bandiți, v-a fost foame și ați luat din darurile naturii; să nu vă simțiți dezonorați pentru asta, nu acestea sunt păcate ci cu totul altele și domnii o știu foarte bine. Noi îi vom înfrunta pentru a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
replice repede, pe negândite, dar se înecă, tușind la fel de uscat. — De ce ne faci hoți ? întrebă Tili, împungându-l cu degetul în piept, acolo unde, ascunzându-și punga de plastic, îl durea cel mai tare. Ce ți-am furat ? — Nu sunteți hoți, gemu bătrânul. Hoții fură când nu știi. Voi sunteți niște tâlhari, aia sunteți. Atacați lumea pe stradă... — Nu ne da idei, i-o întoarse Tili. Până acuma abia dacă te-am atins. Facem doar câțiva pași împreună. — Dar eu nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
PC-uri. Informațiile astfel obținute sunt vândute în vrac „profesioniștilor". De multe ori, hoții pot intra și singuri, să se convingă de statutul social al celui pe care urmează să îl jefuiască - cum arată casa, mașina etc. Din conversațiile acestora, hoții ori chiar răpitorii, pot afla modul în care trăiesc, cum se deplasează copiii la școală, care sunt părinții lor, frații și prietenii. Din același motivnaivitatea celor care comunică orice fel de date personale - Facebook a devenit un mediu propice și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că, fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: Ia punga-mi tu, de-a' cerului năpaste Smerit spre chinul tot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ursul și pe maluri șobolanii joacă zaruri bându-mi anii trei femei aprind scântei oarba de grâu cade în râu surda de dor calcă prin nori muta din schit cântă smintit cu buze fără de sfârșit <nici un cuțit nu m-a hoțit> ” (Râsu Plânsu) Poetul eoria Zilieru se lasă cucerit de suflul limbajului și tumultului arghezian, preluând, spre exemplu: dislocarea frastică: „redă-mă morții sânge cer / la întuneric fără grai ./ Cu sabia trufiei ieri / nevăzătorii îi strigai...” (6ărutul). Dar Poetul simte nevoia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu viteza elicei unui avion de la aviația utilitară. Găseam mereu casa vraiște . Lucrurile aruncate peste tot, mobila aruncată de la locul ei, răsturnată claie peste grămadă, totul era transformat într-un alandala de coșmar. Îmi puneam întrebarea cine îmi vrea răul. Hoții sau dușmanii! Nu lipsea nimic. Deci hoți nu erau. Ce se întâmpla? Erau glume de prost gust?Dușmanii nu glumesc dau foc casei. M-am hotărât să-mi schimb toate încuietorile de la uși, cu toate că erau intacte. Lucrurile au început să
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
anumit punct al saturației, societatea civilă poate ieși din schemă, ieșind în stradă, ne mai dând votul partidelor politice, ajungând pe calea conflictelor. Și aici se deschide și acel fenomen al antipoliticii, cunoscut astăzi prea bine sub expresia „toți sunt hoți”, care totuși nu atacă într-adevăr corupția în toate nivelele sale, ci doar amână soluția radicală sau se deosebește de ea, deoarece în antipolitică corupția e doar un pretext pentru a ajunge la alte scopuri... Sau, pe de altă parte
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută sub numele de «miel fript hoțește».“ Dacă există o dimensiune sacră în această rețetă, ea este foarte originală, din moment ce nu respectă unul dintre principiile sacrificiului, anume separarea rituală a ofrandei carnale. „Există, în primul rând, o diferență între organele interne și restul cărnii: viscerele (ficat, plămân
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare. Comanda cetele de călareți din ținuturile dinspre tătari. footnote> peste oastea moldovenească. Pe vremea aceea, tătarii jefuiau, iar cazacii hoțeau pretutindeni în țară. În anul 1685, Constantin Cantemir ajunge Domn al Moldovei. Atunci, cel mai de frunte dintre boieri, supt Duca, era Miron Costin<footnote Costin, Miron (1633-1691), cronicar român, logofăt al Moldovei, Povestitor și portretist talentat. A scris „Letopisețul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
niște jafuri în unele dintre casele de bogătași din zonă. Aceste jafuri se petreceau de obicei seara devreme. Dar sigur că nu putea să fie asta. Se îndreptă în vârful picioarelor spre ușa bucătăriei și o deschise încet. Dacă erau hoți în casă, se gândi ea aruncând o privire pe ușă, mai bine era să-i lase în pace. Soții Christie beneficiau, la urma urmei, de asigurare. Apoi auzi un zgomot ce semăna mai mult a chicotit. Venea dinspre biroul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de pe cealaltă parte a ușii. Mi-a fost un pic frică o secundă - trebuia s-o-ntreb pe mama cum arătau oamenii ăia, m-am gândit, înainte s-o fac pe deșteapta și să zic că deschid io - dacă-s hoți sau ceva? Nu prea sună mulți la noi la ușă, că-i o stradă destul de liniștită, serios, și-n afară de iehovistu-ăla ciudat, nu prea trece multă lume p-aici. Probabil că-s din ăia, m-am gândit io, sau studenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
obiectul și apoi uită istoria toată. A doua categorie însă va fi copleșită mereu de grija ca stiloul să nu fie văzut și recunoscut. Pentru că dacă așa s-ar întîmpla, atunci pot, pe bună dreptate, să fie acuzați că sînt hoți. Pentru păgubaș, și boul și cel care și-a însușit obiectul au provocat aceeași suferință, același efect. Totuși, furia este de intensități diferite. Mult diminuată în cazul boului. De ce? Pentru că omul este considerat mai deștept și de la el se cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]