197 matches
-
se citesc drepturile, cum i se pun cătușele pe mâinile aduse la spate. Apoi Insch Îl scoase pe Hoitar din bucătărie afară În zăpadă. Rămas singur În casă, Logan stinse lumânările și Îi urmă. 21 De data aceasta, „adultul alocat“ Hoitarului era un bărbat epuizat, puțin trecut de cincizeci de ani, cu capul țuguiat și cu o mustață ridicol de mică. Lloyd Turner: un fost profesor de la școala Hazlehead, care-și pierduse de curând soția și voia ceva care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
masă lângă Bernard Duncan Philips, privind spre mutrele Încruntate ale inspectorului Insch și sergentului McRae. Mica Încăpere puțea. Nu era doar inexplicabilul damf obișnuit de picioare Împuțite, ci și unul de transpirație stătută și animal intrat În putrefacție emanat de Hoitarul. Vânătăile pe care le văzuse Logan noaptea trecută se Întinseseră. Purpuriul-Închis și verdele se Întindeau pe fața prizonierului, dispărând În barba mată. Mâinile i se agitau pe tăblia mesei, cu pielea murdară și unghiile Înnegrite. Singurul lucru curat la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
salopeta albă de hârtie, pe care i-o dăduseră cei de la Biroul de Investigații când Îi luaseră hainele pentru o expertiză criminalistică. Logan și Insch petrecuseră trei ore ca să ajungă nicăieri. Singurul lucru pe care reușiseră să Îl scoată de la Hoitar era că i se furau comorile moarte. Încercaseră să fie de treabă; Încercaseră să fie nesuferiți. Încercaseră să-l facă pe fostul profesor să discute cu ei, să-i explice cât de serioasă era situația. Nimic. Inspectorul Insch se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
discute cu ei, să-i explice cât de serioasă era situația. Nimic. Inspectorul Insch se lăsă pe spate cu scaunul, făcând plasticul să trosnească. — Așa, zise el oftând. Hai să mai Încercăm, da? Toți cei de la masă se strâmbară, cu excepția Hoitarului. El continuă doar să Îngâne. Îndură alături de prăpăditul de mine. Începuse să-l scoată din minți pe Logan. Profesorul ridică mâna. — Îmi pare rău, inspectore. Cred că vă e suficient de clar că Bernard nu e apt pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Mâinile Îi semănau cu niște păsări rănite, zbătându-se pe tăblia mesei. Privea În gol. Nici măcar nu se afla În aceeași Încăpere cu ei. Logan atuncă o privire spre ceasul de pe perete. Șapte și douăzeci. Trecuse de ora la care Hoitarul Își ceruse medicamentul cu o seară Înainte. — Domnule, Îi zise el lui Insch, putem discuta ceva afară? Merseră până la automatul de cafea, trecând pe lângă un șir de fețe curioase. Vestea se răspândise prin toată secția de poliție, la radio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de copii din Aberdeen În spatele gratiilor. Acum nu mai trebuia decât să-l convingă să vorbească. — La ce te gândești, sergent? Îl Întrebă Insch, apăsând pe butonul pentru cafea cu lapte, cu mai mult zahăr. — N-o să scoatem nimic de la Hoitar În seara asta, domnule. E schizofrenic. Trebuie să-și ia medicamentele. Chiar și dacă am obține o mărturisire de la el, ar fi făcută bucăți la tribunal. Suspect bolnav mintal, tratament medicamentos refuzat, mărturisește după un interogatoriu de trei ore? Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
care-am găsit-o ar putea să nu fie singura din morman. Partea care urmă era cea care nu-i dăduse pace Încă de la fermă. — Și mai e și David Reid. A fost abandonat. Modul de operare nu se potrivește. Hoitarul e un colecționar. N-ar fi lăsat el cadavrul să zacă așa acolo. — Poate-i place să putrezească Înainte să le adune. — Dacă el a fost, i-a tăiat organele genitale lui David Reid. Ar trebui să fie pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lui Logan pe strada Întunecată. Nici urmă. Măcar asta Însemna că va fi cruțat de o vizită din partea zânei vesele În dimineața aceea. — Și? Urmă o pauză la celălalt capăt al firului. — Și l-ați arestat pe Bernard Philips. Pe Hoitar. Uluit, Logan lăsă draperia să cadă la loc. — De unde naiba știi? În comunicatul de presă nu era nimic din care să reiasă identitatea celui arestat, ci doar obișnuitul: „un suspect a fost reținut, iar raportul a fost transmis procurorului“. — Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
astfel Încât Logan să poată vedea prima pagină. L-au avut pe ticălos și i-au dat drumul! Îți vine să crezi așa ceva? Erau patru fotografii, trântite hodoronc-tronc pe mijlocul paginii: David Reid, Peter Lumley, inspectorul Insch și Bernard Duncan Philips. Hoitarul nu era atent, fiind aplecat deaasupra unei lopeți pline de iepuri striviți și având căruciorul cu rotile lângă el pe stradă. Cei doi băieți zâmbeau din pozele de la școală. Insch era În costum complet de pantomimă. Deasupra grupului, titlul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Pe tot Union Street, cele douăsprezece zile de Crăciun sclipeau și străluceau, dar Logan nu vedea nimic din toate astea. Stătea În fața chioșcului de ziare, citind la lumina ce venea dinspre ferestrele magazinului. Era acolo o expunere amplă a vieții Hoitarului - schizofrenia, șederea de doi ani la Cornhill, mama moartă, colecția de cadavre. Miller reușise chiar să dea de câțiva dintre cei care Îl atacase pe Hoitar În fața porților școlii. Citatele erau pline de bravadă și idignare Îndreptățită. Poliția Îi tratase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la lumina ce venea dinspre ferestrele magazinului. Era acolo o expunere amplă a vieții Hoitarului - schizofrenia, șederea de doi ani la Cornhill, mama moartă, colecția de cadavre. Miller reușise chiar să dea de câțiva dintre cei care Îl atacase pe Hoitar În fața porților școlii. Citatele erau pline de bravadă și idignare Îndreptățită. Poliția Îi tratase ca pe niște criminali fiindcă-l atacaseră pe psihopatul acela, pe când o fetiță moartă zăcea În momanul lui de gunoi! Logan se strâmbă când citi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de bravadă și idignare Îndreptățită. Poliția Îi tratase ca pe niște criminali fiindcă-l atacaseră pe psihopatul acela, pe când o fetiță moartă zăcea În momanul lui de gunoi! Logan se strâmbă când citi cum poliția Îl avusese În custodie pe Hoitar, dar inspectorul Insch, care se prostise recent pe scenă pe când copiii erau răpiți, uciși și violați, ordonase să fie eliberat. Asta În ciuda sfaturilor eroului local al poliției, sergentul Logan „Lazăr“ McRae. Logan mormăi. Afuristitul de Colin Miller! Probabil Își Închipuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lună, iar respirația sa ar fi putut face și tapetul să se strângă: bere stătută și whisky. Văzuse ziarele. Știa că arestaseră pe cineva. Logan Îl duse Într-o cameră de interogatoriu și ascultă cum se agită și se consumă. Hoitarul știa unde e fiul său. Poliția trebuia să-l silească să vorbească! Dacă ei nu puteau, avea s-o facă el! Trebuia să-l găsească pe Peter! Logan Îl calmă Încet, explicându-i că bărbatul pe care Îl reținuseră putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
misiunile, cel care adunase echipele. Un lot mergea să interogheze orice proprietar de casă de pe o rază de o milă de la ultimul loc unde fuseseră copiii, atât Înainte, cât și după deces. Îl văzuseră cumva În zonă pe individul acesta - Hoitarul? Un alt lot avea să se uite prin dosare după orice legat de Bernard Duncan Philips. Și, În cele din urmă, de departe cea mai mare echipă, avea cea mai neplăcută misiune dintre toate: să caute printr-o tonă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și cei de la dosare te vor urî, dar, dacă treci de asta, poți să ajungi În vârful pomului. Următoarea oprire inspector-șef. Mimă chiar un salut. — Jur că n-am vorbit cu nimeni! Și eu voiam să-i dăm drumul Hoitarului; nu era nici o dovadă Împotriva lui. Ba chiar l-am dus acasă cu mașina! — Și atunci cum de reporterul ăsta te freacă pe tine pe cur cu o mână și-l plesenește pe Insch cu cealaltă? — Eu... eu nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mucul În cafea. Se auzi un sforăit iar ea Îi făcu cu ochiul. — Mai gândește-te. Așa și făcu Logan. Tot drumul până la minicamera sa de anchetă. Agenta era iar la telefon, notând nume și declarații. Dat fiind că arestarea Hoitarului era În toate ziarele și la știrile de televiziune, toată lumea, cu tot cu cățel și purcel, oferea informații. Copilaș ucis, domnule polițist? Nici o problemă. Am văzut-o urcându-se Într-o mașină de gunoi Corporation. Curajoasă și imprundentă, cu tipul ăsta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
totuși, ai vorbit cu Miller, nu-i așa, sergent? — Da, domnule. M-a sunat dimineață la șase și jumătate, voia detalii despre arestarea domnului Philips. Inspectorul Insch se foi pe scaun. — De unde naiba a știut că l-am arestat pe Hoitar! Nu a fost dat publicității! Îți zic... Comandantul Întinse mâna, iar Insch tăcu mâlc. — Când l-am Întrebat, a spus că e meseria lui să afle, zise el, trecând la tonul polițistului care dă raportul. Nu e prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tot se simțea ca unul. Atenție! zise inspectorul Insch, adresându-se polițiștilor așezați la birouri, care răspundeau la telefoane și luau declarații. Toți tăcură imediat ce-l văzură. — Mi-ați văzut toți poza În ziar de dimineață. I-am dat drumul Hoitarului miercuri seara și a doua zi apare o fetiță moartă În colecția lui de mortăciuni. Se pare că sunt un idiot incompetent cu o Înclinație spre Îmbrăcatul În haine ciudate, când ar trebui să fiu pe teren să combat delictele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pare că sunt un idiot incompetent cu o Înclinație spre Îmbrăcatul În haine ciudate, când ar trebui să fiu pe teren să combat delictele. Și-ați mai citit și că sergentul McRae mi-a zis să nu-i dau drumul Hoitarului. Numai că, idiot fiind, am făcut asta oricum. Se auziră murmure nervoase, toate adresate lui Logan. Insch ridică o mână și se făcu instantaneu liniște. Dar căutăturile urâte erau Încă acolo. — Știu că În clipa asta vă gândiți că sergentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ei preț de o clipă. Un moment de tandrețe Împărtășită. După care Brian, asistentul ei, strică tot. — Mă scuzați, doamnă doctor, aveți un apel pe linia trei. V-am făcut legătura În birou. Clipa dispăru și la fel și Isobel. Hoitarul era supus unei evaluări psihiatrice În timp ce Logan se Îndrepta spre cealaltă parte a orașului, spre adăposturi și conținutul lor scabros. Nu avea speranțe că Bernard Duncan Philips va fi declarat apt pentru proces. Hoitarul era dus cu pluta și toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dispăru și la fel și Isobel. Hoitarul era supus unei evaluări psihiatrice În timp ce Logan se Îndrepta spre cealaltă parte a orașului, spre adăposturi și conținutul lor scabros. Nu avea speranțe că Bernard Duncan Philips va fi declarat apt pentru proces. Hoitarul era dus cu pluta și toată lumea știa chestia asta. Faptul că avea trei clădiri În cadrul fermei pline cu animale pe care le curățase de pe drum era un pic deplasat. Ca să nu mai vorbim de copila moartă. Mirosul Încă era lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și va ieși la timp pentru ceai. Poate va fi mai dispusă să vorbească cu el având la activ o acuzare plină de succes? Le luă de două ori mai mult decât ar fi fost normal ca să ajungă la ferma Hoitarului, de la periferia Cults-ului. Vizibilitatea era atât de proastă că nu zăreau la mai mult de 150 de metri În fața mașinii. Zăpada ștergea totul. O mulțime de reporteri și de camere de televiziune era adunată În fața intrării de la ferma Hoitarului, tremurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ferma Hoitarului, de la periferia Cults-ului. Vizibilitatea era atât de proastă că nu zăreau la mai mult de 150 de metri În fața mașinii. Zăpada ștergea totul. O mulțime de reporteri și de camere de televiziune era adunată În fața intrării de la ferma Hoitarului, tremurând și strănutând În zăpadă. Cei doi polițiști, Îmbrăcați cu cel mai călduros echipament pe care-l putuseră băga pe sub hainele galbene, păzeau poarta, ținând presa afară. Zăpada li se adunase pe șepcile țuguiate, dându-le un aer ușor festiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că Logan era un rahat În costum. Nimeni nu spuse nimic pe față, dar rapoartele erau scurte și la obiect. Echipa unu: din ușă-n ușă. „L-ați văzut pe omul acesta?“ - Întrebarea generase obișnuitul flux de declarații contradictorii. Da, Hoitarul fusese văzut vorbind cu băieții, nu, nu fusese, da, fusese. La gara Hazlehead se instituise chiar un blocaj pentru a-i Întreba pe conducători dacă văzuseră ceva la ieșirea sau la intrarea În oraș. Era o șansă mică, dar merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În oraș. Era o șansă mică, dar merita Încercată. Echipa doi: povestea vieții lui Bernard Duncan Philips. Aceștia avuseseră cel mai mult succes. Pe biroul inspectorului se găsea un dosar mare de carton, care conținea tot ce se știa despre Hoitar. Logan se așeză pe marginea biroului și răsfoi colecția de fotocopii, faxuri și tipărituri. Se opri când ajunse la raportul despre moartea mamei lui Bernard. I se pusese diagnosticul de cancer intestinal cu cinci ani În urmă. Fusese bolnavă multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]