212 matches
-
obsesia unui viitor nerealizat ("proiect neîncheiat"), pe când pseudotransmodernismul zerzanian întrevede viitorul printr-o întoarcere în precivilizație, utopică recuperare a unui presupus stat edenic nepervertit de civilizația cuvântului. Ideologul american caracterizează esența modernității ca fiind dialogică, pe când el crede într-un holism de tip monologic, preistoric, nu postistoric ("o singură viziune"). Antimodernismul lui Zerzan implică "negația tuturor simbolurilor, a limbilor și culturilor", într-o eshatologie hiperfundamentalistă, care a și fost apropiată de cea a talibanilor, care, însă, n-au părăsit lumea simbolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
feluri: ar putea admite existența unor diferite grade de important] moral] atribuind, prin comparație, important] moral] minim] obiectelor; ar putea reflectă un egalitarism biologic excluzând ipoteza unor grade de important] moral], sau s-ar putea afla undeva la mijloc. 5) Holismul ecologic Anterior, s-a menționat c] orice etic] de natur] s] ne orienteze atitudinea fâț] de mediu poate fi considerat], la modul cel mai general, o etic] a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe care o compun. Animalele luate individual, inclusiv ființele umane, plantele, rocile, moleculele etc. care constituie sisteme complexe nu sunt considerate ca fiind valoroase din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer] fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer] fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte și din perspectiva implicațiilor politicii. Etică vieții și cea universal] promoveaz] politici de mediu similare rezultate din natură mecanismelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte și din perspectiva implicațiilor politicii. Etică vieții și cea universal] promoveaz] politici de mediu similare rezultate din natură mecanismelor de conservare a ecosistemelor și a biosferei. De asemenea, holismul ecologic poate fi asociat oric]rei etici descrise anterior. Spre exemplu, asocierea cu etică drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi existența unei diversit]ți de p]rți, integrarea funcțional] a p]rților, existența unui echilibru și a unui sistem cu autoreglare. Dac] sunt considerate ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare moral] ofer], al]turi de motivele rezultate din eticile analizate anterior, o bâz] de combatere a politicilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens și funcție, frânează considerabil productivitatea ipotezelor, închizând reflecția teoretică într-o serie de dileme. Sociologia și antropologia s-au construit împotriva instituțiilor subiective, adoptând un demers holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies și Emile Durkheim, care pleca de la normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber, care pornește mai degrabă de la actorul individual pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca spiritul instituțiilor (Montesquieu), spiritul obiectiv (Hegel), totalitatea semnificantă (Dilthey), conștiința colectivă (Durkheim), ideal tip (Weber), sistemele simbolice (Lévi-Strauss), instituția imaginară (Castoriadis), ideologica (Augé), ideal (Godelier) sunt concepte utile, de care avem nevoie pentru a înțelege liantul social. În realitate, holismul și individualismul nu se opun în ceea ce privește verdictul dintre adevărat sau fals; acestea sunt alegeri metodologice care prezintă, fiecare, avantaje și incoveniente. Aceeași societate poate fi studiată din două perspective diferite, de exemplu, populația Pathâns din Pakistan: studiată de Frederik Barth
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
califică modelul elaborat de Jensen și Meckling ca fiind „o tentativă de mijloc”, nu numai în raport cu modelul economic al deciziei (care se reduce la maximizarea venitului bănesc), dar și cu alte modele, cum ar fi cel sociologic (caracterizat printr-un holism determinist, dar ignorând complet individualismul metodologic), modelul psihologic (redus de regulă la piramida trebuințelor lui Maslow, dar ignorând aspectele psihologice cognitive), modelul politic (limitat la cel al agentului perfect, maximizând bunul public, preferințele celorlalți membri ai colectivității) (Rojot, 2005, pp.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o preocupare centrală astăzi: protejarea celor ale căror tradiții culturale minoritare se pot afla În pericol. În fond, ca și În cazul drepturilor-creanțe, este vorba despre eficientizarea garantării drepturilor individului. Dar „este oare posibil, fără pagube grave, să punem lupul holismului colectivist particularist de pază la stâna individualismului universalist?” (Haarscher, 1996, p. 171). Ni se pare că se poate răspunde pozitiv la această Întrebare, respectiv că se poate depăși opoziția dintre libertate și egalitate. Așa cum subliniază Kervégan, „la origine, oamenii nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vehiculul valorii, ci sursa ei” (Smith, 1971 și 1981). În ceea ce-l privește, Louis Dumont Încearcă să caracterizeze formarea „ideologiilor naționale”. Conform definiției sale, o ideologie de acest tip asociază reprezentări Înglobante, care fac din corpul social un „tot” organic („holism”), și concepții atomistice care, dimpotrivă, nu văd În colectivitate decât un agregat de indivizi („individualism”). Holismul și individualismul nu se exclud decât aparent. De fapt, se Întrepătrund. Spre deosebire de ceea ce se crede de obicei, „configurația ideologică” a societăților tradiționale este În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să caracterizeze formarea „ideologiilor naționale”. Conform definiției sale, o ideologie de acest tip asociază reprezentări Înglobante, care fac din corpul social un „tot” organic („holism”), și concepții atomistice care, dimpotrivă, nu văd În colectivitate decât un agregat de indivizi („individualism”). Holismul și individualismul nu se exclud decât aparent. De fapt, se Întrepătrund. Spre deosebire de ceea ce se crede de obicei, „configurația ideologică” a societăților tradiționale este În principal, deși nu În exclusivitate, holistă. Tocmai această dominantă este contestată de modernitate: se introduc În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Japonia, India). Dacă ne gândim la națiune În acest context mondial, suntem obligați să examinăm marile tendințe ideologice și factuale care se completează și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii. Or, adevăratul sens al cuvântului holon se aplică sistemului de castă, studiat de Dumont, dar nu și oricărui tip de comunitarism. Mai sunt posibile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căutare a unui consens dincolo de rațiuni și justificări. Dar tehnica comunicațională, prin mass-media, se substituie în mare măsură modurilor de înțelegere tradiționale, care sînt limbajul zilnic și culturile subiacente, la care acest limbaj face apel. Or, în Lebenswelt, există un holism de bază. Totul este dat cu ușurință ca venind de la sine, și nu e problematizat decît în mod incidental. Aici putem rezuma contribuția lui Habermas: comunicarea este în social, în limba care este socială, în implicit, în prejudecată. Comunicarea nu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se furnizează în avans reprezentările regulilor. Aceste rețele sînt a-reprezentaționale. Ele găsesc o stabilitate începînd cu constituirea lor internă, confruntată cu inputurile externe: apar la intervale aleatorii și ating stări stabile. Aceste stări formează atractori puternici pentru ansamblul rețelei. Holismul ansamblului este deci relativizat. Pentru moment, neo-conexioniștii lucrează la frontiera simulării persoanei vii și a unei analize a complexității de dragul complexității. Pe de o parte, informaticienii inteligenței artificiale clasice sînt interesați de construirea calculatoarelor conectate în paralel și caută noi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Prefață la volumul din urmă). Sfătuindu-ne să căutăm adevărul poetic la nivelul întregului, criticul notează că fragmentarismul postmodern, amestecul de scriituri, ecuația imaginarului și cumpăna contrariilor hrănesc "un adevăr în devenire" și definesc poezia ca încercare, plonjând într-un holism transmodern. La apelul lui Theodor Codreanu vin în sprijinul tezei și prestigioase nume din spațiul european. Astfel, demersul Svetlanei PaIeoIogu-Matta. Încercând "restaurarea transparenței", este compatibil cu noua paradigma a transmodernismului (p. 265). Cunoscuta analistă, "una dintre "logodnicele stelare" ale poetului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transmoderniști avant la lettre (dar și George Bacovia și Ion Barbu), iar apoi descoperim unele lucruri despre un heraclitean transmodern, și anume poetul basarabean mai puțin cunoscut Victor Teleucă, autor al volumului Ninge la o margine de existență, de un holism transmodern (cum apreciază Th. Codreanu). Singurul lucru pe care îl putem reproșa acestui volum este că mai avea nevoie de o secțiune finală și că, altminteri, se încheie brusc, fără concluziile așteptate. În rest, modestele noastre comentarii nu pot acoperi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maturitate, senectute. Dar câtă deosebire în conținutul profesional, intelectual, moral și comportamental al etapelor și mai ales la bilanțul maturității indivizilor umani! Este cazul special al profesorului emerit Mustață Gheorghe a cărui activitate intelectuală, ca urmare a influenței și interacțiunii holismului factorilor genetici, moșteniți, volitivi și de acțiune , împrejurări , sociali, s-a desfășurat pe diverse direcții: Cadru didactic universitar (asistent, lector, conferențiar și mai ales profesor titular), capacități de conducere (Șef de catedră, Decan, Cancelar, Director al Stațiunii Agigea, Conducător de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
teoria sistemică ar trebui să o includă, chiar dacă ocurența este episodică și într-o altă durată de timp față de cea a vieții de zi cu zi."29 Pentru Alexander Wendt atenția acordată conștiinței umane sugerează un angajament pentru idealism și holism care reprezintă nucleul constructivismului. Idealismul cere să fie luat în serios rolul ideilor în politica mondială, lumea fiind definită atât de forțele ideaționale, cât și de cele materiale. Idealismul nu respinge realitatea materială, ci observă faptul că înțelesul și construcția
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]