212 matches
-
atât de forțele ideaționale, cât și de cele materiale. Idealismul nu respinge realitatea materială, ci observă faptul că înțelesul și construcția acestei realități materiale depinde de idei, de interpretări, de limbaj, de simboluri, de reguli. Acest angajament pentru idealism și holism are implicații în ceea ce privește modul în care trebuie gândită și studiată politica mondială.30 Deși se afirmă faptul că abordarea constructivistă nu este uniformă 31, toți constructiviștii (moderniști, lingviști moderniști, critici) împărtășesc două înțelesuri, pe care Stefano Guzzini le-a sintetizat
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este vizibil. Acesta a fost criteriul care a distins de-a lungul secolelor susțin anumiți autori -, între organicismul specific perspectivelor sociale și politice ale lui Platon și Aristotel și individualismul stoicilor, între realismul Sfântului Thoma și individualismul lui Occam, între holismul lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
societății însăși. Astfel de considerații sugerează cu pregnanță că există o strânsă conexiune între istoricism și așa-numita teorie biologică sau organicistă a structurilor sociale, teorie care interpretează grupurile sociale în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
35, 36, 37, 38, 39, 42, 44, 48, 51, 60, 65, 68, 70, 77, 96, 101, 112, 133, 182, 187, 198, 212, 219, 222, 225, 227, 231, 233, 246, 261, 302, 309 guvernământ, 236 H hermeneutică, 15, 94, 189, 210 holism, 164, 165, 171 I idealism, 52 identitate, 53, 68, 71, 105, 118, 154, 156, 169, 175, 183, 222, 231, 232, 245, 259, 271, 272, 274, 277, 286, 289, 290, 291, 292, 294, 298, 300-303, 306, 308, 311, 313 ierarhie, 42
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o astfel de perspectivă "susține că un sistem social nu este mai mult decât un ansamblu de indivizi. Pe scurt, întregul este suma părților sale și nimic mai mult" (cf. Alan G. Johnson, op. cit., p. 42). Pe de altă parte, "(...) holismul rezidă în chiar miezul gândirii sociologice. Pentru viziunea holistă, sistemele sociale ca totalități nu se reduc la indivizii cuprinși în ele" (Idem). Rezultă deci că holismul "acordă un statut privilegiat totalităților sociale, privite ca unități organice, ca întreguri culturale, ca
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nimic mai mult" (cf. Alan G. Johnson, op. cit., p. 42). Pe de altă parte, "(...) holismul rezidă în chiar miezul gândirii sociologice. Pentru viziunea holistă, sistemele sociale ca totalități nu se reduc la indivizii cuprinși în ele" (Idem). Rezultă deci că holismul "acordă un statut privilegiat totalităților sociale, privite ca unități organice, ca întreguri culturale, ca sisteme funcționale sau ca structuri determinante. Sub aspect metodologic, susține că numai factorii sociali au valoare explicativă. Sub aspect ontologic, exclude reducerea socialului la individual. Ca
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
totalităților sociale, privite ca unități organice, ca întreguri culturale, ca sisteme funcționale sau ca structuri determinante. Sub aspect metodologic, susține că numai factorii sociali au valoare explicativă. Sub aspect ontologic, exclude reducerea socialului la individual. Ca doctrină morală și politică, holismul subordonează binele individual celui colectiv" (cf. David Miller, coord., op. cit., p. 350). 309 Adrian-Paul Iliescu, Introducere în politologie, Editura All, București, 2002, p. 139. 310 Ibidem. 311 John Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 74-75. 312 Potrivit
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
NMP cu un alt concept de guvernare a sectorului public, există anumite transformări pe care NMP a reușit să le inducă în sectorul public și care este posibil să se mențină ca elemente ale noii reforme - caracterizată de digitalizare și holism. Aceste transformări se reflectă și în acțiuni concrete, au urmări practice, dar sunt în principal transformări profunde, de mentalitate. Preocuparea pentru modul în care sunt folosite resursele publice generată de ideea conform căreia eficiența sectorului public are efecte directe asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
2.3.2. Frege / 84 1.2.4. Distincția pur-aplicat / 86 1.2.5. Problema aplicabilității... ca problemă a coordonării / 88 Capitolul 2. Pierderea statutului special / 93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
se îndepărtează, de cerința aplicabilității. Quine are o atitudine și mai radicală, formulând o viziune empiristă asupra matematicii, gradualismul quinean al distincțiilor analitic-sintetic, a priori a posteriori "demolează" distincția dintre matematică și științele naturii, cerința aplicabilității devenind fără sens în holism. Iar Putnam argumentează, plecând de la rezultatele mecanicii cuantice, în favoarea revizuirii logicii, care devine și ea, alături de matematica, failibilă. Argumentele lui Quine și Putnam nu sunt singurele argumente în favoarea unei viziuni failibiliste asupra matematicii, ulterior găsim astfel de argumente la Tymoczko
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și o parte a priori constitutivă (conține principiile matematice folosite în teorie precum geometria euclidiana și geometria minkowskiană, iar pe lângă acestea și anumite principii fizice fundamentale). De aici nu mai este decât un pas mic până la o viziune diferită de holismul epistemologic quinean. Tot ce rămâne de făcut este să se arate că cele două părți sunt separate și evoluează conform propriei lor dinamici interne (că transformările din matematică au avut loc datorită unor preocupări interne matematicii, fără a ține cont
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se folosește de trei argumente: argumentul circularității, argumentul care pleacă de la holismul epistemologic și argumentul istoric 68. Să le luăm pe rând. Noțiunea de analiticitate pe care o ia în considerare Quine este cea clasică de "adevărat în virtutea înțelesului" sau "adevărat prin definiție". El sugerează că această noțiune poate fi clarificată dacă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că nu poate rezista fără o teorie a confirmării, iar găsirea unei astfel de teorii s-a dovedit a fi o problemă zadarnică. În contextul discuției despre această dogmă, propune Quine, ca o contrasugestie, viziunea sa holistă. 2.1.2. Holismul epistemologic " Totalitatea așa-numitei cunoașteri a noastră sau opinii, de la cele mai simple chestiuni ale geometriei și istoriei la cele mai profunde legi ale fizicii atomice sau chiar ale logicii și matematicii pure, este o țesătură creată de oameni care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adevăruri ale matematicii, dar putem, de asemenea, să menținem adevărat chiar și enunțul care prezice contrariul experienței recalcitrante, respingând chiar această experiență (ca iluzie sau halucinație). Dacă adăugăm acestei viziuni o teorie verificaționistă a înțelesului, obținem o variantă semantică de holism, conform căreia "unitatea semnificației empirice este întreaga știință" (idem). Ideea din spatele acesteia este că, dacă evidența empirică se răsfrânge asupra întregului sistem și nu doar asupra unui enunț din cadrul acestuia, la fel se întâmplă și cu conținutul empiric sau cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
idem). Ideea din spatele acesteia este că, dacă evidența empirică se răsfrânge asupra întregului sistem și nu doar asupra unui enunț din cadrul acestuia, la fel se întâmplă și cu conținutul empiric sau cu înțelesul. În "Two dogmas of empiricism", Quine introduce holismul doar ca alternativă la reducționism, fără, însă, a oferi vreun argument pentru acesta 70, în afara plauzibilei povești de la începutul secțiunii 6 "Empiricism without the dogmas". În alte părți, Quine oferă, însă, două argumente pentru această poziție 71: argumentul învățării limbajului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
logice. Dacă se întâmplă ca toate acestea, luate împreună, să implice un enunț de observație care se dovedește fals, omul de știință se poate hotărî să facă modificări în oricare parte a sistemului. 2.1.3. Distincția pur aplicat Consecințele holismului lui Quine sunt diverse și importante: de la cele imediate privitoare la respingerea distincției dintre adevărurile empirice și cele a priori, până la cele privitoare la statutul filosofiei. Ce ne interesează pe noi, în contextul discuției din acest capitol, este în ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un adevăr logic substituind sinonime pentru sinonime; iar alta este noțiunea verificaționistă 73, conform căreia un enunț analitic este acela care este confirmat în orice situație această ultimă noțiune este de fapt noțiunea tradițională de aprioricitate (Putnam 1983: 87). Dacă holismul lui Quine este corect, atunci trebuie să abandonăm pe lângă distincția analitic / sintetic, și distincția a priori / a posteriori, iar asta deoarece, din această perspectivă, nu mai putem susține că dispunem de o clasă specială de enunțuri independente de experiență și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
formulată de Michael Friedman. Principala preocupare a acestuia este să formuleze o alternativă la viziunea holistă quineană care prezintă cunoașterea ca pe o rețea uriașă de opinii în care singura distincție relevantă privește gradul distanțării de centrul rețelei. El opune holismului "imaginea unui sistem dinamic de opinii, concepte și principii care poate fi analizat în trei componente principale: un sistem care evoluează de principii și concepte științifice empirice, un sistem care evoluează de principii și concepte matematice care le încadrează pe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie științifică poartă asupra aparatului teoretic ca un întreg și nu doar asupra ipotezelor componente luate separat. (3) Naturalismul: trebuie să fim angajați ontologic față de toate entitățile care sunt indispensabile pentru cele mai bune teorii științifice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
aflat sub un atac constant din partea nominaliștilor, atac care a avut ca țintă în special premisa (2) (vezi Sober 1993 și Vineberg 1996). Există, însă, o variantă a acestui argument, propusă de Resnik (1997), în care nu se apelează la holismul confirmațional. Argumentul indispensabilității propus de Resnik se numește argumentul pragmatic al indispensabilității și este compus din două părți: (a) un argument pentru afirmația că dacă suntem justificați să tragem concluzii din și înăuntrul științei, atunci suntem justificați să luăm matematica
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
No. 2. Garden, R. W. 1984 Modern Logic and Quantum Mechanics, Adam Hilger Ltd, Bristol. Gardner, M. R. 1972 "Two Deviant Logics for Quantum Theory: Bohr and Reichenbach", Brit. J. Phil. Sci. 23. Gibson, Roger F. 1996 "Quine, Wittgenstein and Holism." In Robert L. Arrington and Hans-Johann Glock, eds., Wittgenstein and Quine, London and New York: Routledge, pp. 80-96. Glock, Hans Johann 2003 Quine and Davidson on Language, Thought and Reality, Cambridge University Press. Goodman, N. and Quine, W. V.1947 "Steps
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1972 "What's Wrong With the Received View on the Structure of Scientific Theories?", Philosophy of Science. Suppe, F. 2000 "Understanding Scientific Theories", Philosophy of Science 67. Teller, P. 1980 "Computer Proof", The Journal of Philosophy. Teller, P. 1986 "Relational Holism and Quantum Mechanics", Brit. J. Phil. Sci. 37. Tymoczko, Thomas 1979 "The Four-Color Problem and its Philosophical Significance" Journal of Philosophy 76 (2):57-83. Tymoczko, Thomas 1980 "Computers, Proofs and Mathematicians: A Philosophical Investigation of the Four-Collor Proof", Mathematics Magazine
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
89, 93, 105, 120-123, 126, 143, 218 * Neeuclidiană, 46-49, 52-55, 57, 89, 93 * Hiperbolică, 48-52 * Eliptică, 52 * Riemanniană, 82 * Minkowskiană, 18, 70-73 Helmholtz, Hermann von, 55, 81, 82 Hilbert, David, 45, 55, 56, 57, 59, 67, 69, 90, 122, 123 Holism, 11, 18, 95, 97-100, 127, 183 Inferența la cea mai bună explicație, 188, 195, 197, 208 Kant, Immanuel, 10, 15, 17, 20, 23-30, 32, 33, 35, 36, 38, 40-45, 52-54, 57, 59, 60, 62, 66-69, 74, 76, 82, 83, 86
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
folosită și de larg acceptată ca cea de analiticitate." (Putnam 1983: 88). 70 De fapt această afirmație este incorectă. Argumentul istoric, amintit mai sus, (a se vedea secțiunea 2.1.1.) poate fi foarte bine luat ca un argument pentru holism. Discutarea lui va fi amânată, însă, pentru secțiunea 2.2. 71 Gibson (1996: 83) atrage atenția asupra acestor argumente. 72 Putnam numește această noțiune lingvistică, deoarece "noțiunea operativă este cea de sinonimie, iar aceasta este o noțiune din lingvistică". (Putnam
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe linie politică, economică, diplomatică, socială și militară (structura forței armate și bugetul pentru apărare). Dezbaterile teoretice privind Strategia Europeană de Securitate gravitează în jurul unei dinamici de dezvoltare a intereselor Uniunii Europene, acestea concentrându-se pe patru linii fundamentale: prevenirea, holismul, multilateralismul, teoriile integrării europene (federalism, funcționalism, neofuncționalism, interguvernamentalism, instituționalism, guvernare multinivel). Orientările Strategiei Europene de Securitate, în contextul internațional actual, se înscriu în procesul dinamic al schimbărilor strategice și geopolitice pe scena internațională. Aici este vorba, pe de o parte
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]