115 matches
-
falsă despărțire a lui Maiorescu din ăPoeti și criticiă; el vede în critică artiștilor: ăun ferment în sînul literaturii înseși, un impuls și o deschizătoare de drumuri. Critică artiștilor este avangardă, critică profesională ariergarda, cea dinții ușor înarmata, cealaltă trupa hopliților care vine și organizează metodic cuceririle cu elan săvîrsiteă. Mai mult, criticul vede între cele două moduri strînse relații, reciproce determinări, drept care trage ultimele concluzii în discuția abordată: ăCritica profesională, ca să fie valabilă, are nevoie de critică artiștilor. Fără ea
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
Legenda-i tătic printre zei.../ Diomede ucide, fute, desecrează/ Degeaba înjur printre dinți, Diomede pleacă !” (p. 32). Deja astfel de poeme insinuează prezența activă a celui de-al doilea strat. În care imaginația culturală a autorului (populată de hobbiți, de hopliți, de satyri, de mirmidoni, de scrisul lui Emil Botta și al lui Dimitrie Stelaru) intră în stand by pentru a face loc unor iluzorii confesiuni. În realitate, oroarea lui Bogdan-Alexandru Stănescu față de genul acesta (adică față de exploatarea lui interesată în
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
Grigurcu și "un mare ordonator de credite" ca Nicolae Manolescu; "un profet al operei" precum Mircea Martin, ale cărui rezerve sunt exprimate mai mereu "cu mâhnire", și un analist "exasperant de just" ca Ion Pop. Un critic "înarmat ca un hoplit", precum Mircea Iorgulescu, și un practicant al "criticii de bine" ca Iulian Boldea. Un comentator cu "predispoziție gentilă", ca Mircea A. Diaconu, dar și un polemist acerb ca Mircea Mihăieș, prilejuindu-i criticului una dintre formulările sale norocoase: "cei scăpați
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
Atenei tocmai prin cuvintele de care făceau uz cetățenii liberi, metecii sau sclavii. Încă o dată se confirmă regula că modul cel mai sigur de a resuscita o epocă e de-a o descrie cu ajutorul expresiilor predilecte ei. De la peltaști și hopliți (tipuri de războinici) pînă la omphalos (proeminența scuturilor spartane) și epistemata (emblema războinicilor), de la phainomerídes (fetele arătându-și coapsele) și eranos (împrumutul fără dobîndă) pînă la astrágaloi (jocul cu arșicele) și hestíasis (ospăț public), cititorul e trecut printr-o lecție
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
să-ți astâmpere foamea Da, în ciuda a orice, vara mă retrag la Bodrum, unde vinul cel mai aspru se preface-n miere Unde lepăd pielea veche, solzoasă și îmbrac mătasea, soarele, măslinii înnegriți de noapte. Da. Anabasis (istorisirile tânărului Menon, hoplitul cu vulpea ) Trecerea Eufratului Se spune că niciodată n-a fost fluviul mai darnic cu vreo armată, Căci apele lui ne-au mângâiat abia pieptul: simțeam apa urcând prin platoșă Palmele ei delicate preiau greutatea fierului, parcă și scutul și-
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
pentru monstruosul dog german, bestie lipsită de umor ce aștepta la ieșire, înfipt în fund ca un Buddha și fixându-mă fără expresie. Asta cu inel în nas de care voi spune acum era o iazmă a cărei frumusețe de hoplit se manifesta cu naturalețe controlată printr-un algoritm necunoscut mie. Nu citea nimic, așteptând calmă la coadă, dar ochiul ei mijit fără sforțare spunea: aici e inteligență. Din spate, i-am inspectat coșul și i-am spus: — Judicioasă alegere. E
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și un magistrat, un saltimbanc și un roman cu togă, au găsit un derviș și un halebardier, au găsit un gardian fiscal și un scrib așezat, au găsit un poștaș și un fachir, au mai găsit un gladiator și un hoplit, o infirmieră și un scamator, un lord și un menestrel, au găsit un spadasin și un apicultor, un miner și un pescar, un pompier și un flautist, au găsit două marionete, au găsit un barcagiu, au găsit un săpător, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ieftin, alcătuit din fructe de mare, după care m-am așezat pe o bancă de unde puteam privi mai bine dâmbul ce domină portul, unde și-ar fi instalat Xerxes tronul, și mi-am amintit ce povestește Eschil, care a fost hoplit la Sa-lamina, că vaietele și plânsul se revărsau până departe. În acest timp, auzeam, din când în când, frânturi dintr-un rock, urlat de difuzoare pe terasa restaurantului unde mâncasem. Nu sunt, ca melomanii înrăiți care consideră "barbar" tot ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a fost construit de greci abia mult mai târziu, când se aflau ei în postura de învingători. Dar atunci, chiar pe vremea luptei de la Termopile, „eroii" erau oștenii persani, lăudați și ridicați în slăvi de împăratul Xerxes pentru lichidarea fioroșilor hopliți spartani, în timp ce cadavrele acestora din urmă erau batjocorite și lăsate pradă câinilor și corbilor. Și acum nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, scrie când are timp, filosofia de doi bani a eroismului. Cred că n-ar strica să ne
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
morți numai de bine". Și conchide nea Grigore: „eventualitatea ca decizia regelui Leonidas să fi fost una greșită, nu este deloc de neglijat!" Și eu de colo, aș supralicita la spusele lui nea Grigore, fiindcă am văzut și filmul cu hopliții lui Leonidas, așa că aș spune că tipul „eroului", este el însuși neclar. Chiar statuia regelui-erou Leonidas, prezentat nouă, ca un bărbat musculos și arătos, ca un fotomodel al zilelor noastre, nu întruchipează absolut deloc, tipul eroului cotidian, cel ale cărui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să se desfășoare lupta. — Ceilalți câți sunt? întrebă Marcus nervos. — Vreo cincizeci, mă tem. Îi va comanda Flamma. — Flamma? gemu tracul. Și de ce ne-au dat porcăriile astea de armuri? Nu vedeți ce rigide sunt toromachos? Or fi bune pentru hopliții greci, care trebuie să-și împingă dușmanii cu umărul, nu pentru noi, care trebuie să luptăm... Se agăță de brațul lui Valerius, dar nu avu timp să spună nimic, pentru că în clipa aceea se auziră sunetele ascuțite ale trâmbițelor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
avea reședința la Mainz. Gladius: sabie scurtă, ce permitea lovituri atât cu tăișul, cât și cu vârful. Gymnasium: termen grecesc ce desemnează locul unde au loc activitățile sportive. În epoca clasică, aici se desfășoară și activitățile didactice, muzicale și filosofice. Hoplit: infanterist grec din falangă. Strâns lipit de tovarășii săi, acest soldat aleargă cu o viteză impresionantă, izbind (othismos) linia dușmană în încercarea de a o rupe. Hydraulus: orgă al cărei nume provine din grecescul hydros, „apă“. Presiunea exercitată prin intermediul unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
secole s-au desfășurat campionate de pankration pentru copii (de peste doisprezece ani) în cadrul jocurilor de la Olympia. Pannonia: corespunde aproximativ teritoriului Ungariei actuale, cuprins între Dunăre și Sava. Panoplia: din grecescul pan („întreg“) și hoplon („armament“); desemnează întregul echipament al vechilor hopliți. Ulterior va indica echipamentul ofițerilor romani, deoarece aceștia vor păstra armele greco-macedonene din epoca monarhic-republicană. Parma: scut rotund, ușor convex, folosit în mod obișnuit de cavalerii romani și de gladiatori. Parmula este un diminutiv ce indică dimensiunile sale reduse, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a proteja de frig și umezeală. Toga praetexta: togă cu marginea de purpură, purtată de magistrați și de copiii născuți liberi. Toromachos: armură din piele sau straturi de in lipite cu clei obținut din grăsime de vită, purtată de vechii hopliți din falanga grecească. În epoca republicană, această armură era purtată de soldații de geniu romani în loc de lorica, deoarece proteja bine spatele. Tubicines: cei ce sunau din trâmbiță. Ulna: unitate de măsură egală cu un braț. Valete: imperativul verbului valere. Îndemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lui Klimt relevă întregul potențial subversiv pe care îl aduce arta lui Klimt, dar și schimbarea de paradigmă cu un reflex deriziv, parodic, însă fără intenție satirică. Imaginea Atenei este frontală, zeița fiind înarmată până în dinți cu armele tradiționale, specifice hoplitului, coiful și lancea. Astfel echipată militar și orientată postural, Atena pare să lanseze o provocare, însă provocarea reală se regăsește la nivel simbolic și se află în mâna ei. Zeița întinde către spectator sau doar recomandă printre celelalte embleme care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]