3,545 matches
-
vopsesc ouă, 12% se merge noaptea la slujba de Înviere, 10% se merge la udat, 5% se merge la cimitir, 4% se ciocnesc ouă roșii, 4% se adună familia/prietenii, 3% se face pască, 3% tăierea mielului, 2% se face horă în sat, 2% copiii merg după ouă roșii, 2% oamenii se spală pe față cu apă de la ouă, 2% se gătește mâncare de miel, 1% se bate toaca etc. La întrebarea dacă s-au spovedit, 41% au răspuns că nu
Câţi români merg anul acesta la Înviere () [Corola-journal/Journalistic/23089_a_24414]
-
de la ora 18, la Casa de Cultură a Studenților are loc spectacolul „Bine ai venit, Moș Crăciun“, cu participarea formațiilor Hora Timișului, Flori Bănățene, Flores, Miniflores, Torent și Arabesque (intrarea e liberă). În 17 decembrie, grupul Flores alături de ansamblul folcloric „Hora Timișului“ se vor deplasa la Jimbolia, unde au fost invitați pentru a participa la o sesiune de comunicări legată de Sărbătorile de Crăciun, urmată de un spectacol artistic sub genericul „O, brad frumos”. Iar în 24 decembrie, grupul „Flores“ și
Agenda2004-50-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283155_a_284484]
-
într-un mod diferit, evoluțiile formațiilor fiind precedate de o șezătoare. Astfel, în 17 decembrie, vor avea loc discuții și prezentări ale tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou, după care va urma un spectacol susținut de Ansamblul folcloric „Hora Timișului“ și Grupul de muzică ușoară „Flores“ ale Palatului Copiilor din Timișoara, apoi de Ansamblul „Ghiocelul“ din Giroc. În cea de-a doua zi va avea loc concursul efectiv al formațiilor înscrise în festival. Manifestările vor debuta vineri, 17 decembrie
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
septembrie - Slihot; 24 septembrie - Ajun Iom Kipur, Slihot. vă reamintim l În 18 și 19 septembrie în Parcul Rozelor are loc Ruga Timișoarei. Sâmbătă, 18 septembrie, de la ora 16,30, în Parcul Rozelor va avea loc spectacolul susținut de Ansamblul „Hora Timișului“. La ora 18 se deschide Jocul Rugii, cu participarea renumiților soliști acompaniați de orchestra „Timișul“. Duminică, 19 septembrie, de la ora 10, va avea loc slujba religioasă la Catedrala Mitropolitană, iar la ora 12,15 primarul Timișoarei va depune o
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
maxim interes al zilei, festivalul de folclor al ansamblurilor din Timoc, Șerbia, Bulgaria, Macedonia, Banatul de Vest, Bucovina, Basarabia etc., ce se va derula în Piață Victoriei și Parcul Rozelor. Tot în Piață Victoriei va avea loc a doua zi „Hora Înfrățirii“ (oră 10) - defilarea echipelor de folclor în costume naționale pe țări, precum și concertul fanfarei bănățene din Coștei. Manifestarea se va încheia luni, 11 octombrie, cu o vizită pe traseul Timișoara - Orșova - Drobeta Turnu-Severin. M. Horescu
Agenda2004-40-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282938_a_284267]
-
Copiilor Palatul Copiilor din Timișoara organizează, în 2 octombrie, la ora 10, pe platoul din fața sediului, dacă vremea o va permite, festivitatea de deschidere a anului. Vor fi prezentate un program artistic susținut de formațiile laureate ale instituției, printre care „Hora Timișului“, „Flores“, „Torent“, „Flori bănățene“, precum și o demonstrație de karate susținută de elevii cercului de profil. Tot cu această ocazie vor fi prezentate și rezultatele obținute de Palatul Copiilor în diverse competiții. Instituția timișoreană - care de câțiva ani se află
Agenda2004-40-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282944_a_284273]
-
Chirilă Florentina, 46 ani l Gheorghiu Ioan, 76 ani l Berar Zlatoe, 56 ani l Gogoașă Rodica, 46 ani l Moca Dumitru-Mihai, 51 ani l Vujaica Petronela, 61 ani l Brîndușan Maria, 55 ani l Pădure Simion, 45 ani l Hora Constantin, 80 ani.
Agenda2004-41-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282975_a_284304]
-
înalte trecători din țara noastră, 1 413 m, și părăsind Maramureșul, intră în județul Suceava. De menționat ar mai fi că în fiecare an, la Pasul Prislop are loc o importantă manifestare folclorică, în a doua duminică a lunii august, „Hora de la Prislop“. De la Sighetu Marmației se poate ajunge aici străbătând încântătoarea Vale a Vișeului, trecând și prin orașul Vișeul de Sus, punct de plecare în excursii în Munții Maramureșului sau în Valea Vaserului. Ana-Maria Grad Sus, pe Cerna-n sus
Agenda2004-43-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283007_a_284336]
-
pe malul Mureșului, cu Seara Tinerilor, la care cântă Lucky, Two Bad Guys, Trupa fără Nume, Big West Family, Sunshine, Budha și mixează DJ Mali din Barcelona și DJ Pretender (Germania). Duminica e rezervată folclorului: de la ora 14, spectacol cu „Hora Timișului“, soliști Daniel Dinescu, Titiana Suclea, Nelu Zadic, Tina Gorza și formația sârbească „Boghița“ din Sânnicolau Mare. În prima zi, biletul de intrare costă 70 000 de lei, iar duminică, 100 000 de lei. S. P. Miss Timișoara 2004 l
Agenda2004-34-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282792_a_284121]
-
săritul peste flăcări, din convingerea că focul purifică locul, alungă bolile și îi dă omului sănătate peste an. Cei mai mici și mai timizi se mulțumesc să înconjoare focul în fugă, realizând un fel de roată a norocului, ca o horă de pitici. La rândul lor, feciorii și bărbații din Banat se adună în margine de sat și fac focuri mari, din lodve de lemn, pe marginea cărora cinstesc vin ori tărie și spun povești cu teme religioase, în special legate
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de Creație și Artă va participa la festival cu un spectacol susținut de către membrii Ansamblului Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“. Ca în fiecare vară, Festivalul Etniilor se va deschide cu primirea goștilor, o paradă a portului popular și o horă a prieteniei, urmate de recitalul formațiilor. Oaspeții vor fi îmbiați cu produse culinare și de artizanat specifice fiecărei comunități, în casele care reprezintă etniile reprezentate. SIMONA POPOVICI ochi și... urechi l Din cele mai recente date furnizate de B.N.R. reiese
Agenda2004-24-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282532_a_283861]
-
Néptáncegyesület“ din Ungaria, „Doina Timișului“, Ansamblul „Alessandro Manganaro“ din Italia, „Ceata Junilor“ din Sibiu, „Vântulețul“ din Republica Moldova și Ansamblul „Timișul“, finalul serii aparținându-i solistei Nicoleta Voica. Pe aceeași scenă, sâmbătă, 10 iulie, începând cu ora 19, vor urca Ansamblul „Hora Timișului“, formațiile maghiare din Tormac, Cenad, Dumbrava și Timișoara, „Original Kaiserstuhler Musikanten“ din Germania, „Stropkovcan“ din Slovacia, „Vântulețul“ din Republica Moldova, „Plaiurile Oltului“ din Slatina Olt și formațiile participante la Festivalul DKMT. În 11 iulie, de la ora 11, ansamblurile se vor
Agenda2004-27-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282604_a_283933]
-
de Cultură și Artă Timiș, la Coșevița, marți, 29 iunie, de la ora 10, se va desfășura manifestarea tradițională „Sărbătoarea Junilor“. Spectacolul începe cu un ceremonial religios. De la ora 16, nu înainte de binecuvântarea perechilor ce intră în joc, va avea loc Hora Populară a Feciorilor, moment urmat de un recital al Ansamblului „Bujorul“, de la ora 17. Intrarea este gratuită. ( S. P.) Diplome și premii Duminică, 27 iunie, de la ora 12, la Biserica ortodoxă sârbă din Piața Unirii din Timișoara se vor acorda
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
are loc Ruga Timișoarei. Organizatori sunt Consiliul Local, Primăria și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, iar naș, primarul Gheorghe Ciuhandu. Programul zilei de sâmbătă, 18 septembrie, în Parcul Rozelor, începe la ora 16,30 cu spectacolul susținut de Ansamblul „Hora Timișului“ și formația de tineret a Ansamblului „Timișul“. La ora 18, se deschide Jocul Rugii, cu participarea soliștilor Tiberiu Ceia, Vasile Conea, Elena Jurjescu-Todi, Lia Lungu, Luca Novac, Sorin Dumbravă și alții, acompaniați de orchestra „Timișul“. Duminică, 19 septembrie, de la
Agenda2004-37-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282864_a_284193]
-
Bănățeană de la Muzeul Satului, duminică, 5 septembrie, va fi Ziua Făgețenilor în stagiunea estivală de la Pădurea Verde. Între orele 17-20, pe scena în aer liber de lângă Casa Națională vor avea loc un spectacol folcloric susținut de Ansamblul „Făgețeana“ și o horă populară. ( S. P.) Catalog Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara lucrează la elaborarea unui catalog cu agenții economici exportatori din Timiș care pot oferi produse și/sau servicii pentru Serbia și Muntenegru. Formularul chestionarului poate fi obținut de la sediul din Piața
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
se plătește prima de naștere și actul de identitate al mamei (ambele acte în original). Informații suplimentare se pot obține la numărul de telefon 220 583 (persoană de contact Doina Inculescu). Liliana Scripcă La joc cu „Peștișorul de Aur“ l „Hora Timișului“ în festival În perioada 22-27 iulie, Ansamblul „Hora Timișului“ va reprezenta Banatul la cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Peștișorul de Aur“, care va avea loc la Tulcea, una dintre cele mai prestigioase manifestări
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
al mamei (ambele acte în original). Informații suplimentare se pot obține la numărul de telefon 220 583 (persoană de contact Doina Inculescu). Liliana Scripcă La joc cu „Peștișorul de Aur“ l „Hora Timișului“ în festival În perioada 22-27 iulie, Ansamblul „Hora Timișului“ va reprezenta Banatul la cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Peștișorul de Aur“, care va avea loc la Tulcea, una dintre cele mai prestigioase manifestări de gen adresate copiilor și tinerilor. „Vom fi prezenți
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
căci ne ducem acolo cu o trupă complexă: dansatori, orchestră, solistă vocală, solist instrumental. Suntem pregătiți cum se cuvine, cu nu mai puțin de patru suite de dansuri bănățene cu discipolii coregrafei Doina Susan, acompaniamentul va fi asigurat de orchestra «Horei Timișului», condusă de Todor Adalbert, iar solista Mona Lisa Radu, o fată talentată, cu voce bună și deja obișnuită cu scena, va evolua într-un microrecital. Dacă timpul ne va permite, vom prezenta și un moment solistic instrumental cu Gabriel
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
apropiat definitiv de muzică a fost intrarea în orchestra de acordeon de la Palatul Pionierilor, pe când aveam 10-11 ani“. Palatul Pionierilor de-atunci se numește azi Palatul Copiilor, iar Werner Salm face parte din prima generație de copii școliți în cadrul Ansamblului „Hora Timișului“. „De-acolo mi-l amintesc, eram coregraf acolo prin 1962-1964, și Werner și sora lui, Helga, erau copii foarte talentați. Știu că el era elevul lui Rene Antal, dirijorul fanfarei“, povestește dl Ciprian Cipu, directorul de azi al Centrului
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
proprii, punând în circulație însuși termenul de folclor, în accepțiunea lui modernă. Studierea literaturii orale (în care este înglobata întreaga cultura populară) o efectuează în interdependenta cu limba și cu istoria, demonstrând originea dacica a doinei și cea latină a horei. În vederea alcătuirii unei arhive naționale de folclor, el trimite un chestionar, adresându-se în special preoților și învățătorilor, de la care și primește unele răspunsuri. Extrem de originală se dovedeste concepția lui Hașdeu despre basm, examinat amănunțit în Magnum Etymologicum Romaniae, unde
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
după cum vedem, o ispita cerebrală. Aidoma introvertiților în genere, poetul are puseuri (compensatoare) de cinism, bunăoară această cruzime thanatică, subțiata însă, îmblînzita prin scriitura: "pe la cinci dimineață visa/ moartea îmbrăcată frumos/ în costum popular cu ie/ chemînd-o să meargă la/ hora lîngă poartă mănăstirii/ era o hora de morti toți/ frumoși dar mai tineri decît/ au murit atîția spun/ că moartea te și întinerește/ am jucat ne-am distrat pînă/.acum la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
introvertiților în genere, poetul are puseuri (compensatoare) de cinism, bunăoară această cruzime thanatică, subțiata însă, îmblînzita prin scriitura: "pe la cinci dimineață visa/ moartea îmbrăcată frumos/ în costum popular cu ie/ chemînd-o să meargă la/ hora lîngă poartă mănăstirii/ era o hora de morti toți/ frumoși dar mai tineri decît/ au murit atîția spun/ că moartea te și întinerește/ am jucat ne-am distrat pînă/.acum la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu-mi/ amintesc parcă n-aș mai
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor este?" (Asemenea ielelor). Stihia morții suflă cu putere, împietrind alaiul nupțial: " Să bem vinul, de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți sînt morți și în pămînt am simțit/ Cum hora miresei se învîrtea" (Taci, mireasă, nu mai plînge). Viziunea trece nemijlocit în coșmar, sub imboldul aceleiași dorințe irepresibile de-a percepe stagnarea vieții, fixitatea mortuară: "Aplecați asupra mea stau ochii tăi/ Ca desprinși din fruntea visătoare,/ Într-un dulce haos
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
aminte numai la chefuri prelungite, cînd bărbații, mai ales după o anumită vîrstă, încep să-și povestească aventurile din trecut... Era student și era într-o vară la muncă, la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
mai ales după o anumită vîrstă, încep să-și povestească aventurile din trecut... Era student și era într-o vară la muncă, la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]