3,525 matches
-
și Țurțurași, prinși într-un bolero lent, transformat mai pe urmă într-o rumbă amețitoare, când se prinse în joc și Viscorilă. Apoi se aruncară și Fulgoii, soldații lui cei greoi, învârtindu-se într-o sârbă îndrăcită. O dădură în horă, prinzându-i și pe cioroi, care cârâiau beți pe margine. Si când hora era mai aprigă, se năpustiră Nor Vânăt și Nămețilă ce duhnea a băutură. Iar din hora cea săltată, o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
rumbă amețitoare, când se prinse în joc și Viscorilă. Apoi se aruncară și Fulgoii, soldații lui cei greoi, învârtindu-se într-o sârbă îndrăcită. O dădură în horă, prinzându-i și pe cioroi, care cârâiau beți pe margine. Si când hora era mai aprigă, se năpustiră Nor Vânăt și Nămețilă ce duhnea a băutură. Iar din hora cea săltată, o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un trombon, acompaniat de orchestra Vânturilor Lățoase, niște namile urlătoare din foale și chitare
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
cei greoi, învârtindu-se într-o sârbă îndrăcită. O dădură în horă, prinzându-i și pe cioroi, care cârâiau beți pe margine. Si când hora era mai aprigă, se năpustiră Nor Vânăt și Nămețilă ce duhnea a băutură. Iar din hora cea săltată, o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un trombon, acompaniat de orchestra Vânturilor Lățoase, niște namile urlătoare din foale și chitare, aduse special de Iarnă din Țara Vânturilor Veșnice. Nor Vânăt dansa cu baba Cloanța-Cotoroanța în chiote
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un trombon, acompaniat de orchestra Vânturilor Lățoase, niște namile urlătoare din foale și chitare, aduse special de Iarnă din Țara Vânturilor Veșnice. Nor Vânăt dansa cu baba Cloanța-Cotoroanța în chiote turbate, în hora babelor zăltate. Lupul Colț Fioros urla ca un apucat, de chiotele babelor acompaniat. Vrăjitorul Ger-Sticlos dansa pe un butoi de lacrimi din care făcuse sloiuri de gheață colorate cu sânge. Însăși Iarna dansa cu generalul Prăpădenie într-o sambă îndrăcită
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Nici sânge fiert de fată mare Și nici cocori cu vara-n cioc Venind ca lăncile din zare... Nu mai avem nici un proroc, Nici prunc de maică născătoare Și nici răgaz pân-la soroc, Nici Dumnezeu întru iertare. Nu mai avem horă și joc, Nici Țară Liberă și Mare Și nici ac lung pentru cojoc Dușmanilor de la hotare! Nici eu, Poetul, să aloc Poeme noi, nemuritoare Nu mai am aer, mă sufoc Și mor cu Țara care moare. Și-o altă țară
NU MAI AVEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Nu_mai_avem_romeo_tarhon_1363533978.html [Corola-blog/BlogPost/342194_a_343523]
-
cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul se “îndreaptă”. În ultima zi a Călușului are loc ”Războiul călușului”. De data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște, realizând un adevărat
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
după ritmul impus de cineva, aflat undeva prea sus pe scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
populației. Al XII-lea volum “Basarabie răstignită”, este parcă mai încărcat de atitudine revoluționară din partea autorului, gata de a renunța la „pana cronicarului”, pentru sabia lui Ștefan cel Mare. Autorul îl provoacă pe cititor să intre în lupta pentru marea „Horă” a unirii neamului românesc, iar pe politician îl îndeamnă la luarea de măsuri și legi mai drepte, cu o orientare mai puternică spre valorile democratice ale Occidentului. Valeriu Dulgheru, prin scrisul academic, bine argumentat, (inspirat și din istoria și pildele
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Treaptă Se clatină distanța. La sfat, mă cheamă spinii. Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea! Dar totul: spini, culoare, mălini și răni și frunze Mă șuieră în
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Treapta_mariana_kabbout_1367305298.html [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
și idioțeniile „filozofice” ale târziului Marx. De scris însă, scriam în general tot cam la fel de tendențios, critic și condamnator ca el, însă la adresa comuniștilor. Mama le citea, dădea din cap și-mi zicea: „Scrie de scris, dar nu intra în hora nebunilor, mămică! Cum eu l-am ascultat pe tata Bogosky, ascultă-mă, te rog frumos, și tu pe mine. Măcar tu, că Gey...! Scrie și păstrează-le...” - și începea să plângă. Le vorbeam profesorilor cu „domnule sau doamnă” fără să
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
la toate popoarele. «Iliada», «Divina Comedie, «Don Quijote», «Faust», sunt universale pentru că, dincolo de perfecția estetică, exprimă suflete și realități naționale. Nu e vorba, cum s’a încercat să se răstălmăcească, de a reduce literatura la țărănism, sau muzica la doine și hore, sau sculptura la crestături în lemn...Ar fi o aberație să anchilozăm și să limităm inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural sau urban, ci numai prin realizarea
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mi se pare, cu cel surprins de Nicolae Labiș în rostirea testamentară din poezia „Începutul“, cea de a doua din șirul de poeme din volumul de debut `Primele iubiri“: „Bătăile versului am prins a deprinde/ Nu din cărți, ci din horă, din danț/ Rimele din bocete și colinde,/ Din doinele seara cântate pe șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice taina cuvântului nerostit, sfințesc fiecare gând cu lacrima, Dumnezeului Cuvânt, ca vrerea să-și recapete suflul și să se prindă în hora albastră alături de visuri surori. Citește mai mult Mă trezesc și buimacă privesc aripile rămase dinzborul oniric,sunt încă ude de lacrima regretuluivenit cam târziuși înțeleg că trebuie să caut roșulmacilor din lanul cu grâupârguit,doar el va reînvia dorințadevenită amintire
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ CU TIMPUL). Participarea la actul devoțional se realizează într-o profundă atmosferă cromatică. Sacramentele astrale înnobilează hora de vise (LINIȘTE). Este o perpetuă căutare. Dimensiunea spațio-temporală devine variabilă, de aici rezultând o stare metamorfică aflată în deplin elan: Pădurea se topea sub ochii mei./ Exista?/ Nu exista?/ Totul devenea vis-în-vis,/ vis-în-ne-vis,/ și tinerețea trecea/ într-o aparentă
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
României strălucită-n glorii. Alexandru Ioan Cuza leagă, Prin credință a României vatra Și spune cerului și lumii Ca România a devenit un nume. După atâția ani, ce s-au tot scurs, Văd că poporul meu este răpus, Unii dansează hora-n sărbătoare Alții tot strigă și cer răzbunare. Ce ați făcut din sărbătoare, Voi doar hoți și haimanale? Credeți că puteți, a va numi, Ai României astăzi fii? Referință Bibliografica: 24 Ianuarie în istorie / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/24_ianuarie_in_istorie_petru_jipa_1359015246.html [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
s-a împletit cu tradițiile locului și cu actualitatea. Focul realizat în apropierea scenei ilumina atât chipurile interpreților precum: Vasile Șeicaru, formația „Nemuritorii”, cât și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cinstit, în limite rezonabile desigur, nu mai harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!) fiindcă era zdrențăros și puțea a balegă de vacă. Dacă ar fi fost de oaie alta era situația. Dar așa... E drept că își mai rezolvase problemele firești de unul singur, sau în compania unor văduve
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
iarăși nostalgia. Își aduse aminte că în acest spațiu se oprea toboșarul comunei și anunța poruncile stăpânirii, hotărârile primarului privind prestațiile comunale și câte și mai câte. În zilele de sărbători și mai ales în duminicile, când nu mergeau la hore, aici se adunau femeile tinere și bătrâne, frumos primenite și cu busuioc la ureche, pentru a-și spune păsurile și bârfele despre altele, iar noi, copiii, asistând cu „gurile căscate”, auzeam și ceea ce n-ar fi trebuit, mai ales cele
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > HORA ROMÂNEASCĂ Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului HORA ROMÂNEASCĂ Hai să dăm dorul, cu dor, Din trecut, din viitor - Nenăscut, tânăr, bătrân - Ce-i cu suflet de român - Tu mi-ești
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_romaneasca_jianu_liviu_1326794000.html [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]