14,196 matches
-
rapiditatea cu care se vor petrece toate. Norocoșii Tauri Peștii fac multe schimbări în plan casnic. Vor cuceri noi teritorii și vor trece prin mari transformări, vor cunoaște noi moduri de exprimare. Un pic de disciplină este necesară, trebuie trasate hotare între ei și cei care le absorb inutil energia. În ceea ce-i privește pe Berbeci, ei vor avea parte de schimbări de ordin personal: își vor schimba nivelurile de valori, spre a comunica mai bine cu ceilalți. Transformările vor atinge
2012 profeţii şi schimbări by http://www.zilesinopti.ro/articole/1457/2012-profetii-si-schimbari [Corola-blog/BlogPost/99779_a_101071]
-
reînvie vreau să mă întorc, acasă!... Vreau să mă întorc în poezie... plecat demult să-mi caut rost în traiul zilnic sau sclavie un emigrant că orișicare vreau să mă întorc ,acasă!... Am doi copii sub adăpost muncesc a altora hotare ca să le caut lor un rost povestea noastră este vie... vreau să mă întorc ,acasă!... Câți mai găsești Doamne ca mine pe câte câmpuri ,câte vai trăiesc atâția oameni demni în sărăcie, sunt creștini ,supușii tăi copii născuți în dragă
VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1495311916.html [Corola-blog/BlogPost/371369_a_372698]
-
pe aproape toți făuritorii Unirii din 1918.” (Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu-2002, p. 87) Seminarul Teologic-Chișinău a dat Basarabiei și României în geana Zorilor înfăptuirii unității de Neam cele mai luminate chipuri ale Generației ortodoxe basarabene. „Acolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX și XX, mărturisea marele jurnalist, preot, profesor, supraviețuitor al regimului concentraționar, răzeșul Părinte Sergiu Roșca, pe care am avut privilegiul de a-l cunoaște și prețuii întru căldura demnității sale, și-au făcut studiile și primii pași
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele din depozite unde erau sortați și duși la gatere, urmând să fie transformați în cherestea. Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la Lotru iar de acolo prin plutire până la fabrică. De multe ori ei erau purtați pe Olt până la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Calului și Păscoaia. În dreptul Luncii Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un izvor cu apa cea mai bună din zonă, apă care în permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului “Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte și, trimițând a ucis pe toți pruncii care erau în Betleem și în toate hotarele lui, de doi ani și mai în jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.” Matei 2,16 26 Decembrie 2011 Un Prunc plângând la pieptul Maicii Sale Și umbrele se tânguie pe văi, Din Rama se aude glas
UN PRUNC PLÂNGÂND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_prunc_plangand_.html [Corola-blog/BlogPost/341477_a_342806]
-
din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului 11 Mai 2015 Prietenii mei, vă rog să m-ascultați, Nu trântiți ușa atunci când plecați, Oricât ar fi durerea de-albastră, Cineva rămâne în urma voastră... Ea, ușa aceea, nu e de vină, La hotarul statornic dinspre lumină Lăsați-o deschisă în urmă mereu, Întunericul clipei oricât e de greu Să nu vă cuprindă nicio îndoială, Chiar dacă se-nchide așa, din greșeală, Prietenii mei, vă rog, nu uitați, Nu trântiți ușa, atunci când plecați... Referință Bibliografică
NU TRÂNTIȚI UȘA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1431348148.html [Corola-blog/BlogPost/350872_a_352201]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PIATRA FILOZOFALĂ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Singuri, străini și fără călăuză Am căutat izvoare în pustiu, Pământul făgăduințelor, Patria fără de hotare a viselor, Piatra de la temelie, filozofală. Dar tot singuri cum am venit Ne întoarcem în noapte. Și cum să umblăm noi rătăciți Pe acest drum fără de întoarcere, Fără măcar de o candelă Care să ne lumineze calea? Stelele de aur
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1489367493.html [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]
-
etic de a pleda pentru o calitate superioară a vieții personale și a celei comunitare. În plus, conține, în interstițiile sale, un discret filon metafizic: „Apoi, în amurg, însingurat și captiv aceleiași melancolice nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă, tipologii, ea reactivează, într-o conștiință
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
și în exterioritatea scenei sunt în unire cu inima publicului! Ca linele mângâieri de la claviaturile orgii se lipesc melodiile Marinei Scupra de strunele sufletului, iar odată atrași de farmecul artistei, cei care-i pășesc perimetrul cântecului ei cu floare pe hotar, vecină cu soarele surâsului își fac lumina ochilor și gazdă a iubirii inima. Este o artistă ce întronează influxul clipelor pe scenă, ori pe ecran, atât pentru ca spectatorii să-și îngăduie a se ferici cu privitul unui om frumos, cât
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
prindă de mic ură pe păsări, pe Vânt, pe Soare și, mai ales pe Pană-Împărat. - E dușmanul nostru de moarte, obișnuia să-i spună feciorașului, dacă ar avea ocazia ne-ar dărâma palatul așa cum a făcut și cu turnul de la hotar! Îi arăta ruinele turnului în care cândva fusese ferecată Lăcrămioara, uitând de fiecare dată să spună că acolo el ținuse închisă o prințesă nevinovată. Așa crescu Mladin, prințul animalelor, cu ură și gând de răzbunare, iar când se făcu mai
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
lumea aceasta. Neîncrezător, Mladin se întoarse la tatăl său și îi ceru acestuia să-i spună adevărul în ceea ce privește vrajba dintre el și Pană-Împărat. Cum Colț-Împărat o ținea una și bună cu vechea lui poveste, feciorul merse la turnul năruit de la hotar și găsi, așa cum spusese împărăteasa, ruinele acoperite de valuri de lăcrămioare. Înțelegând că crescuse și trăise atâta timp în minciună, părăsi împărăția animalelor și plecă cât vedea cu ochii. Nu se opri decât la țărmul unei mări nesfârșite, unde se
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
la vânătoare Să trecem dealul și balta Cioplitorul și-a luat dalta Fiindcă nu-l mai prinde somnul Și s-a tot rugat la Domnul Dacă nu poate s-o prindă Și nici somnul s-o cuprindă, Când ajunge la hotar Din ce i s-a dat ca har Măcar s-o cioplească-n piatră Când se-nalță de pe vatră Dincolo de noi și fire Ca un semn de nemurire! Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare! Referință Bibliografică: Pasărea
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasarea_maiastra_0.html [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
adevărat sculptor în magma sufletele oamenilor, din clipa în care acesștia reușesc să îi zărească chipul, aducând la lumină modelele inconfundabile, înscrise în ele încă de la naștere. Iar acest miracol, s-a petrecut cu mulți dintre cei care au pășit hotarele acestui tărâm legănat de poveștile șoaptite de apele Dunării și pe care vuietul mării le îngână în surdină. Printre cei vrăjiți de acest tărâm, se află și pictorița Maria Pelmuș. Pentru ochiul citadinului neavizat, obișnuit cu cenușiul cotidianului și de
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
basm românesc pe jumătate păgân. Valentin Lipatti Intitulată sugestiv Maria Tănase - 100 de ani de la naștere, emisiunea filatelica jubiliara prezintă scene din viața și cariera artistică extraordinară a cântăreței, căreia îi datorăm în bună parte renumele cântecului popular românesc peste hotarele țării. Înzestrata cu un talent artistic excepțional, Maria Tănase a reprezentat revelația scenei muzicale populare, unde a rămas imposibil de imitat, remarcându-se în același timp și în spectacole de teatru și producții cinematografice. Pentru meritele sale artistice, Maria Tănase
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în cele patru colțuri de zare să strălucești stea mândră
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață de-a pururi lumina, în cugetul Sibilelor pelasge în care s-a întrupat Profeția, în brațele Veșniciei în
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
intrând într-o perfectă comuniune de spirit în care feed-back-ul n-a întârziat să apară. Ne-a smuls zâmbete, hohote și lacrimi. Ne-a smuls suspine când a recitat inimitabil, “Repetabila povară” (Adrian Păunescu) sau “Inscripție pe o piatră de hotar” (Geo Dumitrescu). “Unde-s ai lumii-mpărați / Unde-i Artaxersex / Alixandru Machidon / Unde-i Artaxerxes// August, Pompei, Chezariu / Au luat nume / Cu toți s-au stins cu vremea / Ca pe niște spume?” (Miron Costin). Ceea ce a fost de înțeles, s-
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
Academiei Române s-a înfiripat o legătură strânsă; din păcate, Ministerul Culturii este unul care se oferă ca monedă de schimb între partenerii de guvernare”. Victor Spinei: „Eminescu, vârful de lance al simțirii românești, nu este suficient de bine promovat în afara hotarelor”. Nicolae Breban: „Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de conducătorii acestei nații, iar a scoate din programa școlară limba latină este ca și cum i-ai tăia rădăcinile unui stejar multisecular”. Vasile Tărâțeanu: „La Dumbrăveni încă se mai simt ecourile pașilor de
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/dumbraveniul-sucevei-sub-semnul-poetului-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Noi va recomandăm party-ul The White Rabbit and The Black Magic, unde veți avea parte atât de film, un calup de 14 filme de animație și ficțiune, dar și de de unii din cei mai titrați artiști autohtoni sau de peste hotare, care vor pune cea mai hip muzică posibilă în ritm electro/hip-hop. Dacă rock-ul e mai pe gustul vostru și vreți ceva mai hardcore (că doare seară de Halloween trebuie să fie încărcată de senzații tari) mai aveți și
Ghidul evenimentelor de Halloween! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3871/ghidul-evenimentelor-de-halloween [Corola-blog/BlogPost/97464_a_98756]
-
UNIRE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului MICA UNIRE Întâiu Întregitor de țară, Mărit și iubit de norod Uni românii-întâia oară Mihai, Marele Voievod. Simbolică, chiar temporară Trezi conștiința de neam. Hotarele trebuiau să dispară, Căci de la Râm toți ne trăgeam. A trebuit mulți ani să treacă Peste norod, peste popor. Conștiința lor să se trezească Într-un popor cutezător. În plin avânt revoluționar Au profitat de conjunctură. Renaște conștiința iar, Făcând
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1421760591.html [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
joc Și au dat mână cu mână. Din Adunările ad-hoc Născutu-s-a nația română. Unirea Principatelor surori Se făcu dară sub deviza: „Să fie sub un unic Domn, Principele Alexandru Ioan Cuza.” Se-nfăptuia Mica Unire. Secat-a râul Milcov la hotar. Se înălța întreaga fire, Se-ndeplinea un ideal. Sosi această zi măreață, Dorită de-un întreg popor. Se-ntrezărea o nouă viață, Țintind noi culmi spre viitor. Ionel GRECU Referință Bibliografică: IONEL GRECU - MICA UNIRE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1421760591.html [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
Știri MANOWAR: MANOWAR: preview al piesei 'Kingdom Come MMXIV' de pe 'Kings Of Metal MMXIV' Ieri s-au împlinit 25 de ani de la lansarea albumului 'Kings Of Metal' al trupei MANOWAR, o piatră de hotar în istoria metalului. MANOWAR a marcat momentul dezvăluind un scurt preview din timpul mixajului pentru piesă 'Kingdom Come MMXIV', care se va regăsi pe albumul aniversar 'Kings Of Metal MMXIV'. Tot ieri s-au pus în vânzare biletele pentru showul
preview al piesei 'Kingdom Come MMXIV' de pe 'Kings Of Metal MMXIV' by http://www.zilesinopti.ro/articole/6177/manowar-preview-al-piesei-kingdom-come-mmxiv-de-pe-kings-of-metal-mmxiv [Corola-blog/BlogPost/97878_a_99170]