304 matches
-
Buda de Sus și Buda de Jos. Și în documentele istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
această lume, chiar și de schismatici; era un număr mai mare de catolici, iar acum s-au redus simțitor, întrucât cei care nu pot suporta birurile mari, au fost constrânși să fugă în altă parte, mai ales în Transilvania, fiind hotarnici. Pentru a-l înlocui pe răposatul Pr. Falco la Câmpulung a mers Pr. Francesco Spera care se afla la Iași, în Moldova. Deoarece Pr. M.ș Francesco Silvestri da Castro se afla la Roma încă din decembrie 1644, pentru a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
documentar didactic. Este important să semnalăm prezența în programul universitar al lui Gh. Asachi a Facultății Politehnice cu discipline tehnice moderne pentru acele timpuri (1858 1859): • Practica exploatării minelor; • Practica exploatării salinelor; • Practica exploatării forestiere; • Matematici aplicate; • Proiectarea tehnică; Inginerie hotarnică; • Construcții de Poduri Șosele și Drumuri de Fier. Creșterea ponderii disciplinelor aplicative în învățământul superior îl situează pe Gh. Asachi printre fondatorii învățământului românesc de mai târziu, care, datorită obtuzității guvernanților din acele vremuri, avea să fie recunoscut oficial la
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
alb. Tot el i-a publicat, în 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu, traducerea piesei Democrit de J.-Fr. Regnard. Ar fi lăsat și alte tălmăciri: Brutus de Voltaire și Moartea lui Socrat de Lamartine. În 1814 a frecventat cursul de ingineri hotarnici deschis de Gh. Asachi, de unde, probabil, vin cunoștințele sale de limba franceză. Din germană a tradus, fragmentar, prefața Macrobioticii lui C. W. Hufeland. S. scria versuri: ode - singura publicată e Oda din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
școlilor din Moldova S. avansează idei inspirate de „adâncul Montesquieu”, ca unul ce cunoștea bine limba franceză, ca și pe cea greacă. Fapt remarcabil pentru un cleric, el recomandă, din rațiuni practice, studiul „științelor” la Academia Domnească, pentru pregătirea inginerilor hotarnici. La Tipografia Mitropoliei, reorganizată prin grija sa, face lucrare de îndrumător al cărților imprimate. În 1794 adaugă la Psaltirea prorocului și împărat David o cronologie a domnitorilor moldoveni, Însemnare de domnii Moldaviei. Din îndemnul și cu cheltuiala mitropolitului s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289844_a_291173]
-
Un loc de prisacă "popei Necoară". Cu siguranță că afirmația din documentul din 28 noiembrie 1399,prin care Iuga Voievod dăruiește lui Țiban două sate, unul pe Gârbovăț și altul pe Bârlad, s-ar referi la satul Tibănești, Jud.Iași. Hotarnica documentului menționat nu pătrunde pe teritoriul actualei comunei Tibănești, după cum se afirmă în Dicționarul Geografic al Jud.Iasi de către Al.Obreja la pagina 235, ci se limitează la bazinul hidrografic al Gârbovățului din comuna Tansa și deci la satul Tibăneștii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
dealului cu același nume. Cel dintâi este atestat pentru prima oară la 23 martie 1449, într-un act prin care Petru, voievodul Moldovei, întărește o parte din sat « în sus de Mănești ». Cu forma Mănești, satul este menționat în mărturii hotarnice și acte de vânzare la 1 iulie 1569, 3 octombrie 1587, 26 mai 1632, 15 septembrie 1636, 2 mai 1659, 15 mai 1585, 2 ianuarie 1660, 22 decembrie 1721, 1 august 1735. Cel de al doilea sat apare pentru prima
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din timpul lui Bogdan Lăpușneanul, care întărește un act mai vechi, de la Ștefan cel Mare, precizând, între altele, că este vorba și de “un sat ce este pe Trotuș, anume Negoieștii...de-am hotărât moșia Negoiești”. Și într-o mărturie hotarnică a episcopului Leon, al Romanului, se precizează expres: “Această moșie Negoiești se împarte în opt bătrâni”, fapt preluat și de Radu Rosetti în lucrarea Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907). După mențiunea din epoca lui Ștefan cel Mare și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fiii lor, Dumitrașco, Mirăuță, Toader, Grozava, Acsiniia și Vasilca, vindeau hatmanului Nicolae Racoviță partea lor de moșie din satul vecin Șurinești, astăzi Emil Racoviță, comuna Dănești. Fiul său, Toader Frimul din Dăncești, avea să îndeplinească și el calitatea de martor hotarnic încă de la 4 aprilie 1688. Până la sfârșitul secolului XVII, Frimuleștii dispar din Dăncești, căci atât ei cât și ceilalți răzeși din sat vând pământurile lor marelui logofăt Nicolae Racoviță, încât la începutul secolului al XVIII-lea, la 1709, ginerele lui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la 1846, și cea din lemn o mută în Dobroslovești, în 1852, unde se află până astăzi. Într-un alt zapis, din 1765, Andrei Racleș mărturisește că socrul său, Nicolae Tiron, era fiul lui Vasile Banul. Prin urmare, în unele hotarnici, Nicolae Tiron este numit Nicolae Banul, care trebuie să fie numele său real. Va fi purtat și el, din pricini deocamdată neștiute, numele socrului sau poate al mamei. Dacă privim spița genealogică îndeaproape, observăm că Neculai Banu Bu din genealogia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Banu Bulubașa a avut două fete, una dintre ele fiind Anuța, născută la 1807 și căsătorită la 1825 cu Ion Frimu, fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna. Avem informații despre el la 1845, căci în Vaslui îl însărcinează, ca în calitate de hotarnic, să măsoare o moșie a sulgerului Gheorghe Motăș de la Ipatele, anume Pojorăștii. Anuța sau Ana Frimu a murit în vârstă de 68 de ani, la 28 decembrie 1875. Ioachim a avut doi fii pe care-i cunoaștem: Ion care s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cele mai de preț pe care le aveau. La 16 iulie 1671, Gheorghe Duca voievod a fost nevoit să întărească lui Brâzdei și Hristodor, nepoții lui Leondar, vameș, stăpânirea asupra unei părți din satul Orgoești din ținutul Tutovei, a cărei hotarnică s-a pierdut când „Au mărsu Dumitrașco Cârnul postelnicul cel mare la mănăstire la Golia de au jecuit neguțitorii ș-au luat zapisele lor.” Simt, mărite Spirit, că mai avem de făcut doar câțiva pași prin curtea Goliei, după care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dezvălui eu. - Intotdeauna m-am bucurat când mi-ai amintit câte ceva deosebit. - De multe ori am vorbit despre încălcări ale moșiilor mănăstirești. De această dată însă, e vorba de o împresurare făcută de însuși mitropolitul. Asta se vede din mărturia hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului. „Si cu acel ispisoc au luat întăritură de la Dumitrașco vodă Cantacuzino și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească” locul dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă însă a dat întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrisori vehemente cu Eforia Școalelor. În 1836, fiind înlocuit la școala din Cerneți cu Ioan Maiorescu, se mută la București și se retrage curând din învățământ. Pe temeiul studiilor mai vechi de la școala lui Gh. Lazăr, devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din 1850. P. a fost un pedagog cu prestigiu, preocupat, în spirit iluminist, de înnoirea metodelor de predare și de îmbunătățire a manualelor. Numeroasele abecedare și „dialoguri” pentru învățarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
65, iulie 2007, p.15-16. *Sărbătoarea zilei recoltei, nr.69, noiembrie 2007, p.15. *Mânăstirea Rafaila carte de interes, nr.71, ianuarie 2008, p.18-19. *Din presa vremii. “Semănătorul”l de la Bârlad făcea politică”, nr. 72, februarie 2008, p. 19. *Hotarnica dintre Rusia și Moldova, nr.73, martie 2008, p. 1 (5). * Acta Moldaviae meridionalis, nr.73, martie 2008, p.19-20. *Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (interviu cu Mihai Lozbă, pe marginea lucrării „Romanitatea orientală în perspectivă eminesciană
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
coloană s-a îndreptat spre Prut, pe care l-a trecut în dreptul izvorului Bașeului (Bașa, cuvânt turco-tătar) apoi, pe calea acestui râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han cuman din anul 1169-1170), menționat de tradiție în hotarnica satului Berilești, din județul Brăila, până la 1608, spre Țara Românească. Deși aceste drumuri sunt culese din documente mai târzii, totuși, informațiile despre ele nu pot fi trecute cu vederea, căci sunt transmise prin tradiție de la o generație la alta și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ștefan Silion din Moldova și cu reprezentanții Mitropoliei din Iași, în fața colonelului Orlandini de la Auditoriatului din Cernăuți, unde pricina a fost rejudecată, hotărându-se repunerea celor doi boieri în dreptul lor de proprietate asupra terenurilor revendicate și efectuarea unei noi delimitări hotarnice între satele Ruși, Reuseni și Uidești 85. În cadrul Consiliului Aulic de Război, sub a cărui dependență administrativă se afla provincia, tânărul boier bucovinean a fost repartizat pe lângă consilierul von Turckheim, care răspundea de administrația Bucovinei. Ca expresie a încrederii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o nouă orientare a studiilor, în care planul de învățământ cuprindea fizică modernă, psihologie rațională, logică, gramatică elină, latină și arabă, retorica aritmetica, geometria, algebra, trigonometria, dreptul, geodezia, arhitectura în limba română (după anul 1813), desenul ingineresc. De pregătirea inginerilor hotarnici se preocupa, după anul 1818, Gheorghe Lazăr. Se remarcă aici profesorul Nichifor Theotokis, autor al unei lucrări de fizică, Elemente de fizică, publicată la Leipzig în 1767, cartea fiind considerată primul tratat de fizică modernă folosită ca manual școlar în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada interbelică și de Virgil Caraivan, publicist și istoriograf bârlădean, preocupat de istoria locală. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]