145 matches
-
frumoasă a muncii țărănești, demnitatea dascălului fruntaș În toate ale satului, finețea sufletească a profesorului-scriitor, pentru care modestia constituia prima calitate. Din toate a rezultat o artă de neasemuită duioșie, filtrată prin sensibilitate bogată În armonii interioare. De aceea, Ștefan Hotnog nu pictează flori după sezon, ci floarea ca existență vegetală și necesitate a vieții noastre cotidiene. Gamele sale Închise sugerează un monumental durabil construit prin evitarea efectelor cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază grav, concentrat, suferind și bucurându-se lăuntric. Cu atât mai intens, cu cât aparent pare un uriaș cu creștetul veșnic senin deasupra norilor. Ce părere ai, Ștefan Hotnog, trăim o vreme a graficii ? Mai bine zis, citându-l pe Charles Le Brun am impresia că, aparent, e vremea desenului practic, de multe ori produs al abilității, și aplicativ, dar nu sunt de părerea lui Meissonier că o linie
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
că ai dreptate. Interviu realizat de Aurel Leon, Revista Cronica, 1973 Confesiuni și nostalgii reproduceri <chronology> Cronologie 1920 S-a născut la Iași, la 10 septembrie, În strada Spancioc nr. 14, din cartierul Tătărași, În familia prozatorului Titus și Eufrosina Hotnog, fiind cel de-al doilea copil. 1927 - 1929 Urmează clasa a-I-a și a -IIa la Școala primară de fete Hatmanul Nicoară din Tătărași, apoi este transferat la Școala primară de aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători „Vasile Lupu
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
anul următor În 1957, s-a realizat la București o expoziție cu lucrările artiștilor, dintre care amintim pe Bohumir Dvorsky, Otokar Cicatka, Bohumil Matejicek, Martin Sladky, Marie Stastna, Vladimir Trcka, Milan Gaspar, Milada Kazdova. După perioada petrecută În Cehoslovacia, Ștefan Hotnog a legat prietenii cu colegii de breaslă, În special cu pictorul Bohumil Matejicek. 1959 august, Piatra Neamț Expoziția de artă plastică Prezintă lucrări de grafică și pictură inspirate din zona Bicazului. 1960 decembrie, Iași, Palatul Culturii Expoziția Interregională a Uniunii Artiștilor
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Salonul republican de desen și gravură iulie Iași, Sala Victoria Salonul de grafică septembrie, Skopje-Iugoslavia Expoziția Filialei U.A.P. Iași la Skopje Participă cu 3 lucrări de acuarelă octombrie, Iași Trei artiști plastici din trei generații Eugen Stefan Boușcă,Ștefan Hotnog, Mircea Ispir decembrie Iași, Sala Victoria Interjudețeana '73, pictură, sculptură, artă decorativă 1974 august, Mamaia, Sala Majestic A noua expoziție personală -Marine august, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Iașii În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
februarie, Iași, Galeria Șt. Dimitrescu Expoziție de artă plastică 1990 Chișinău, Galeria de artă contemporană Expoziția Arta ieșeană contemporană 1993 Se stinge din viață la Iași, este Înhumat În cimitirul Eternitatea. 1999 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție retrospectivă Ștefan Hotnog (1920-1993) Este prima expoziție retrospectivă a artistului, organizată de Muzeul de Artă. 2000 octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Pinacotecă Națională din Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal 2007 mai, Iași, Muzeul de Artă Noaptea muzeelor, Expoziția Iașul În arta plastică contemporană 2008 aprilie, Piatra Neamț, Muzeul de Artă Expoziția Ștefan Hotnog (1920-1993) Mirajul culorii, grafică Expoziția a fost organizată de către Muzeele de Artă din Piatra Neamt și Iasi </chronology>
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
că mă pune rău pe gânduri, nu aș căuta o toaletă la Pasajul Universității, că nu e. Câștigătorii campaniei „Artistul asociat“ din luna ianuarie: » DVD Fix alert - comentariul semnat „paula“ pe www.supliment.polirom.ro » DVD Eminescu vs. Eminem - P. Hotnog, Iași - scrisoare pe adresa redacției Câștigați unul dintre cele două volume Carte de artist oferite de Daniel Knorr! Sunteți invitați să comentați pe marginea paginilor dedicate campaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro, pe site-ul www.supliment.polirom.ro - secțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni - căpitan n.n). --Când e poruncă, cu plăcere, sfințite. Da’ ce i s-a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175). Uite ce spun ei: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au mărsu Măricuța fata lui Precup hotnogul înaintea mării sale lui Iliiaș vodă (Alexandru) și a tot Divanul... dzicând... că i să împresoară... două dughene de Ionașco popa Țâgănuș, ce sânt în Ulița Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tudosca... --Te-ai dat învins prea ușor, fiule. --De ce, părinte? --Fiindcă după vreo trei ani, adică la 24 iunie 1669 (7177), găsim o mărturie a unor mari boieri privitoare la judecata dintre nepoții preotului Ionașco Țigănaș și biata Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei; iară de-acii Mărica Covrigoaie, cumnata popei lui Țigănaș, s-au apucat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu sau fără lovituri de deschidere, veți ține În piepturile voastre cea mai puternică armată pedestră a lumii. Ienicerii! Sunt de patru ori mai mulți decât voi și de zece ori mai bine antrenați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți triunghiul! Atac cu săgeți aprinse! Săgețile aprinse loviră În plin corpul Cuceritorilor, luminând mai bine siluetele care se zbăteau În ceață. Dar el fu observat și din valea Bârladului. - Spătare Albu! strigă hotnogul Nechifor, care lupta În apropiere. Ce se Întâmplă În spate? Spătarul nu mai fu nevoit să răspundă. Cinci săgeți roșii țâșniră spre cer. Atac asupra voievodului! Mențineți pozițiile! - Doamne, ajută-ne Doamne, dacă ne vezi pe ceața asta... șopti spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
O izbi În față un vânt rece, care aducea ninsoare. Călăreții erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea nopții?! Am auzit curierii, mai devreme. S-a Întâmplat ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prag pe tatăl ei, sprijinit În cerdac. Caii se treziseră și ei și se Învârteau dincolo de gard, neliniștiți. - Ce se Întâmplă, Erina? Întrebă logofătul, privind gânditor trecerea călăreților spre sud. Tânăra nu răspunse, sau nu auzi Întrebarea. Era limpede că hotnogul Nechifor nu știa mai multe decât Îi spusese. Dar era la fel de limpede că undeva spre malul Dunării vor avea loc lupte la care, cu doar câteva ceasuri mai devreme, nimeni nu se aștepta. Ridică privirile spre cerdac și abia atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ei, care părea a aștepta un răspuns. - Tată... Trezește slujitorii... să-l Înhame pe Murguleț. - Erina! E toiul nopții! Ninge! Ești singură! - Nu-i nimic... Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte nu te las! - O să-l iau pe Ionuț, slujitorul de la herghelie. Iartă-mă tată, dar nu mai pot rămâne! Dacă totul e bine, mâine seară mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ionașco łigănaș și nu de altul? Apoi în vremea lui Vasile Lupu voievod la „Beserica Doamnei” era un popă Ionașco łigănaș. Până aici îi bine. Să-mi spui însă ce legătură este între acest popă și Măricuța, fata lui Precup hotnogul? Trebușoara îi oleacă mai cu dichis. Întâi „să hie lăsat Precup hotnogul pre łigănaș să șadză într-o dugheană” din cele cinci pe care le avea pe Ulița Tărbujenească „de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă”. De aici și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
voievod la „Beserica Doamnei” era un popă Ionașco łigănaș. Până aici îi bine. Să-mi spui însă ce legătură este între acest popă și Măricuța, fata lui Precup hotnogul? Trebușoara îi oleacă mai cu dichis. Întâi „să hie lăsat Precup hotnogul pre łigănaș să șadză într-o dugheană” din cele cinci pe care le avea pe Ulița Tărbujenească „de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă”. De aici și până ce Ionașco łigănaș se face stăpân pe două dughene ale lui Precup
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie 1666 (7175): „Deci, Marica femeia lui Vasilie łigănaș Covrig și cu feciorii ei...nepoții popei Ionașco łigănaș, au rămas denaintea Divanului domniei mele și de toată legea țării. Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci dughene”. Acum să nu crezi că Covrigoaia cu feciorii s-au liniștit. Nici vorbă. Necazurile Măricuței, fata lui Precup hotnogul, se țin lanț. Până la urmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci dughene”. Acum să nu crezi că Covrigoaia cu feciorii s-au liniștit. Nici vorbă. Necazurile Măricuței, fata lui Precup hotnogul, se țin lanț. Până la urmă însă, Marica Covrigoaia nu mai vine la judecată, ci îi lasă pe feciorii ei Tănase și Ion să se judece cu biata Măricuța. Așa că o întâlnim și la 18 iunie 1669 (7177) și în fața lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]