1,472 matches
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină secular. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: GLORIE LIMBII ROMÂNE, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_alflorin_al_florin_tene_1358755556.html [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎN DIMINEAȚA DAMNATĂ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 617 din 08 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe hrisovul vieții mi-ai scris numele la întâmplare mult prea înclinat spre stânga... l-ai rostogolit apoi în focul oglinzilor părtinitoare... ... Pe cărări de „cumpănă” îți deschideai câte o floare ademenind întunericul să-i smulgă frumusețea tăvălind-o ( fără urmă de
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 by http://confluente.ro/In_dimineata_damnata_valentina_becart_1347091530.html [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
cântec în dimineața damnată când zâmbete voalate se scăldau în sânge și-n pudoare... și flăcările dansau, dansau prefăcute-n argint curgător... ... Mult prea înclinat spre stânga mi-era chipul răbdător înșelat de strălucirea unei clipe... un nume scris pe hrisovul vieții ademenind întunericul la sânul celui născut din întâmplare flămând, orfan și orb... o, atât de orb! 8 septembrie 2012 Referință Bibliografică: În dimineața damnată... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 617, Anul II, 08 septembrie 2012. Drepturi
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 by http://confluente.ro/In_dimineata_damnata_valentina_becart_1347091530.html [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
fost prins prin trădare În schimbul unui apanagiu anual ca dare Împăratului de 300000 de aspri, bani grei! LOGOFĂTUL NEACȘU Se încurcă ițele și oamenii mei Vorovesc de un răzbel de răzbunare, Să pedepsească Valahia de neascultare. În canțelarie am deslușit hrisoavele sosite Care pomenesc de Bedreddin și sunt dovedite Vizitele lui Mustafa în Valahia și ajutorul dat. RADU ALUNĂ Veneția urăște de moarte pe Sigismund împărat! LOGOFĂTUL NEACȘU Duce o politică dublă și mârșavă, Fără a face în jurul acțiunilor zarvă. RADU
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Pentru liniștea țării! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Radu Alună. A sunat ceasul plecării! STAREȚUL SOFRONIE M-ați chemat Măria-Ta? MIRCEA CEL BĂTRÂN Da!Voiesc să mă spovedesc! Dar, nu am timp, mă grăbesc! După o pauză. ). Să adaugi pe hrisovul de ctitorie voința mea, Monăstirea sp fie numită COZIA! TABLOUL II Scena 1. POVESTITORUL Mircea cel Bătrân moare la Curtea de Argeș.E adus cu un cortegiu de căruțe la Mănăstirea Cozia. Sute de oameni cu lumânări în mâini înconjoară carul mortual
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Acele rânduri-angajament sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o ”fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu- Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric și om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Voi
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1436139776.html [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
părtaș Și la bine și la rău în luptele de pe imaș. CORUL PATRULEI ( Auzindu-se în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
aud pași care se îndepărtează. CETAȘUL VOLBURĂ Să mă ierte Măria-Ta, Mai este nevoie de prezența mea? MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins de prezența lui Volbură.). Mai ești aici? Crezusem ca-i plecat! Să-i spui Logofătului Neacșu că după ce hrisoavele primite Au fost în canțelarie deslușite 15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului sunt doi străjeri. În planul 2 al scenei se văd corturile taberei. În general același decor ca în
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
odoare și moaștele Sf. Grigorie Decapolitu. {n apropierea manastirei se află peșteră Sf. Grigorie, iar la o oră depărtare Mân. Arnota clădita de Matei Basarab pentru a îngropa corpul tatălui său vornicul Danciu, adus din Ardeal. M-rea Horezu (după hrisoave Hurezi) e o adevarată minune arhitectuCa limanesti‘ 2038 râla. Întemeiata în 1694 de C. Brâncoveanu și înzestrata cu moșii și odoare pre- tioase e locuită până în 1862 de călugări, iar de atunci încoace de călugărițe. La acest monument care oglindește
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
de 130 Km adună în bazinul sau numeroase cursuri de apă. Județul are două municipii: Râmnicu Vâlcea, reședință județului și Drăgășani; șase orașe: Călimănești, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Olanesti, Govora. Prima atestare documentara este datata 8 ianuarie 1392, într-un hrisov din timpul Domnului |arii Românești, Mircea cel Bătrân(1386-1418), unde se arată că Mănăstirii Cozia, aflată în această zonă, i se daruies- te “albinăritul din județul Vâlcea”. Ținuturile Valcei erau bine organizate administrativ și locuite cu mult timp în urmă
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
cu voluptăți șirete pentru pagini inedite din istorie și pline de miez, un împătimit de trecut cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și în hrisoave. Citind paginile despre principele Radu Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni nu poate făuri de unul singur destinul patriei
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
din mila lui Dumnezeu, principele creștin Mihai voivodul, principele ereditar al întregii Țări Românești, domnul regatului Transilvaniei, supremul guvernator și domn al Moldovei, domn al unor părți din regatul Ungariei, premergătoriul și căpitanul întregii Creștinătăți”. [Mihai Viteazul, 1 mai 1600, hrisov boerilor din Țara Românească, în „Documente”, vol. IV, Eudoxiu Hurmuzachi] De ce am purces eu la drum lung, zi de vară până-n seară, la peste 300 de kilometri de Târgu-Mureș? - mă întreabă unii cunoscuți, mai cu seamă neprieteni. Și nu mă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
până când în fruntea acestei mitropolii se va mai afla colaboraționistul Vasile Mangra și până când Transilvania nu va trece sub stăpânire română”. A urmat apoi o mare solemnitate la Youngstown,unde în fața unei asistențe de mii de români,s-a citit ,,Hrisovul de închinare și supunere a românilor ortodocși din Statele Unite” care se legau de mitropolia din București. A doua zi, la 12/25 februarie,protopopul Ioan Podea a remis lui Wilson acest act solemn. Președintele, care încă la 30 ianuarie /11
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Actiuni_politice_romanesti_radu_botis_1386260645.html [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
îi sânt ... Și de-l eminesc cu totul, Cu iubirea mea de neam, Rogu-l, fie-mi, cum socotu-l, Zeul unic ce-l mai am ... George PETROVAI - Eternul Eminescu Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
superioară o flacăra argintie. Coloana are în partea stîngă o jumatate de soare auriu, iar în dreapta un segment de roată dințata neagră, plasate asimetric; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute ținînd în gheare un hrisov argintiu de care atîrnă o pecete roșie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul Genezei, își începe astfel
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
care ei îl au în viața mea și cum eu la rându-mi leconstat (simt) prietenia.Și cum la orice vârstă avem de învățat din literatură, m-am refugiat pentruun timp printre antici și clasici.Citind și recitind opere -adevărate hrisoave de conduită am dat pesteIliada lui Homer .Două personaje :Ahile și Patrocle a căror prietenie o consider desăvârșită.Am luat acest prim exemplu căci poetul orb a scris aceste pagini cu oprofunziune neîntrecută.Trăirile interioare ale omului, de la furie până
PRIETENIA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1455556886.html [Corola-blog/BlogPost/371819_a_373148]
-
care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât înființarea acestei școli și cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala fiind destinată a fi de folos „și
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala fiind destinată a fi de folos „și săracilor”). Alte documente, de acum, în totalitate originale, pun în evidență unele privilegii acordate rucărenilor. Astfel, hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament, în limba slavonă, menționează scutirea de dări de care se bucurau locuitorii acestui sat de munte, aflați în serviciul țării ca „păzitori și apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]