1,474 matches
-
de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de instruire, de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
mare rău și urgie de la domnia mea". Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
parte, operația iarăși complicată, a schimbului de valută. După cum am văzut prin vama Rucăr au trecut diferite mărfuri pe care oamenii puși în slujba vămii trebuiau să le cunoască bine, spre a le deosebi și a le taxa așa cum prevedeau hrisoavele ( am văzut indicat postav de Colonia-Köln, spre a-l deosebi de cel de Louvain, de cel de Yprin, de cel de Cehia sau de Silezia, etc.) Trebuiau deci să aibă, cum am zice astăzi, cunoștinte de merceologie. În ceea ce privește limba, pentru
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de la primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre a da învățături de carte fiilor săi. În acest
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Română. Nu este întâmplător că autoarea acestei Antologii, ce și-a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
îi sânt ... Și de-l eminesc cu totul, Cu iubirea mea de neam, Rogu-l, fie-mi, cum socotu-l, Zeul unic ce-l mai am ... George PETROVAI - Eternul Eminescu Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
din mila lui Dumnezeu, principele creștin Mihai voivodul, principele ereditar al întregii Țări Românești, domnul regatului Transilvaniei, supremul guvernator și domn al Moldovei, domn al unor părți din regatul Ungariei, premergătoriul și căpitanul întregii Creștinătăți”. [Mihai Viteazul, 1 mai 1600, hrisov boerilor din Țara Românească, în „Documente”, vol. IV, Eudoxiu Hurmuzachi] De ce am purces eu la drum lung, zi de vară până-n seară, la peste 300 de kilometri de Târgu-Mureș? - mă întreabă unii cunoscuți, mai cu seamă neprieteni. Și nu mă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
în mână în aleea victoriană lăsată deoparte pentru pietoni aleea pietruită ducea spre teii proaspăt plantați gata-gata să-mbobocească timid sub coroane de frunze reclamând imunitate vis-à-vis de adulți În mintea ei măicuța gândea la iubirea eternă a cavalerilor din hrisoave cu praf, la iubirea imaterială născută în formatul pe care-l știa din cărți - În tăcere-aștepta metalul coclit pentru costume din carton și zale. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Gata să iasă din casă, Domnișoara Jackie
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
A strâns atâtea lumi sub tâmple, un Univers rătăcit prin ființa sa, doruri și zboruri înalte, câteva cântece și tăceri roditoare, înscrise în subtile coduri de bare stelare; Copiii, imagini ale Sinelui nesfârșit în drumul către eternitate, mărturii ale unui hrisov de iubire; Ocupația: Un profet care plânge pentru rănile neamului său, piatră la hotar cu versu-i, semănând cuvintele ca pe niște semințe ce ard lăuntric, iradiind o frumusețe lirică indicibilă; Opera: A scris toate cărțile pe care ar fi vrut
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
a Sfântului Munte Athos, „au oferit ajutoarele ca unui frate aflat în nevoi, fără să ceară nimic în scimb”. Pe lângă cele 20 de mănăstiri, în Athos există 12 schituri. Dintre acestea două sunt românești: Prodromu - care a luat ființă prin Hrisovul domnitorului Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica, emis în 17 iulie anul 1753 și aparține, jurisdicțional, de Marea Lavră. Apoi mai avem Schitul Lacu - care aparține de Mănăstirea Sfântul Pavel. În Athos există numeroase chilii, dintre care foarte multe sun românești, cum
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
este cea mai frumosă din tot Sfântul Munte. Vlad Vodă Vintilă acordă 10000 de asprii anual mănăstirii Marea Lavră. Din acești bani s-a pictat biserica mare a mănăstirii. În anul 1562 hatmanul Ioan Sturza al Moldovei fixează, printr-un hrisov, suma de 100 de florini anual pentru această mănăstire. În anul 1579 Petru Șchiopul al Moldovei face o danie de 6000 de asprii mănăstirii Marea Lavră. În 1585 s-a dărâmat cupola bisericii, pe care o reface Doamna Maria - soția
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
nu se uita niciodată. Domnița închise cartea și privirea i se îndreptă spre vitraliu: „Va trebui să ajung la Mogoșoaia. Mă așteaptă numai pe mine!” O singură mișcare hotărâtă și rochia se încovoie în urma divanului boieresc. Purta în mâna dreaptă hrisovul, iar pe cea stângă ascundea brățara groasă. Ieșită în curtea Academiei, își aminti pe dată de frigul toamnei bucureștene și se întoarse la pelerină. „Nu plecați prin ploaie.”, auzi vocea Georgianului. „Mai bine așteptați să treacă vântul.” Îl privi câteva
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
biserică, adevărată bijuterie arhitectonică, iar în interior pictată și împodobită cu odoare bisericești de o inestimabilă frumusețe, după cum se poate vedea și în cele 22 de fotografii care alcătuiesc albumul de la sfârșitul cărții. Ruginoasa a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1596. Mergând pe firul istoriei până în timpuri străvechi, conform celor descoperite în situri arheologice, „ se spune că Ruginoasa este o străveche așezare românească, păstrătoare a urmelor civilizației neoliticului târziu încadrată în cultura Cucuteni A3.” (citat de la pagina 22
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de Hristos iubitorul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din luna februarie până în luna martie, Antim este la Constantinopol, iar în luna iulie apare acolo, în locul lui, Atanasie al Severinului. Dacă la anul 1392, în ianuarie, ambii Mitropoliți ai țarii, Antim și Atanasie, se înfățișează ca martori în Marele Hrisov al Voievodului Mircea cel Bătrân pentru Mănăstirea Cozia [19], Atanasie pornește iar la Constantinopol, unde se intalează din noiembrie 1396 până în martie 1397 și apoi iar din anul 1400 până în anul 1401 [20]. Acești ierarhi greci nici nu erau exclusiv
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
arhimandrit cu drept de a construi și sfinți biserici. Reușită misiunii l-a bucurat foarte mult pe tarul Lazăr al Șerbiei cu care a avut relații apropiate toată viața. La 23 noiembie 1406 Mircea cel Bătrân îl numește într-un hrisov de danie părintele și rugătorul domniei sale, popa Nicodim. A trecut la cele veșnice la 26 decembrie 1406 în vârstă de 95 de ani și este înmormântat la mănăstirea Tismana. Din moaștele sale se păstrează numai un deget restul fiind ascunse
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
Articolele Autorului Vraja nopților te cere Într-o hlamidă de tăcere Și inefabilă maree Misterul tău ascuns, femeie! Și cum pășești în avanscenă Cu părul despletit, o trenă Ca o cometă de răcoare Ți se așterne la picioare Din ce hrisov și până unde Tristețea lumilor pătrunde, Ce moștenire sau crepuscul În minaretul tău minuscul? Fragilă coapsă de vioară De când te știu pe dinafară Podoabă fără circumstnață Care nu-ncapi în nici o stanță! Referință Bibliografică: Fragilă coapsă de vioară / Ion Untaru
FRAGILĂ COAPSĂ DE VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361962_a_363291]
-
i se deschide și cum va fi o întâlnire de pace, poarta se va da larg în lături și va întâmpina cu entuziasm acest oaspete drag, venit în vizită de uniune și comuniune a celor doi mireni sortiți să scrie hrisovul vieții lor plin de patimă și dăruire sufletească. Și dorințele lor cândva ascunse în străfundul sufletului, acum când această cameră de pensiune, așezată pe malul drept al Oltului, devenea altarul în care se scria povestea unei noi iubiri adevărate, se
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A consemnat, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: 31 august-Ziua Limbii
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
cărți de poezie de o înaltă valoare estetică și poetica, mult apreciate de iubitorii de frumos și de Dumnezeu: „Bucură-te (poeme)”, Editura „Lumină din lumina”, 1992;“Mierea singurătății (poeme)”, Editura „Zidarom”, 1994; “Cântec pentru cnemida (poem)”, Editura „Zidarom”, 1994;“Hrisov, această zi (stihuri)”, Editura „Migdal” - Korod, 1995; “Stihurile despre nisip (poeme)”, Editura „Sophia”, 2001;“Sipetul de taină (versuri)”, Editura „Ager”, 2004; “Aripa de înger (versuri)”, Editura „Artemis”, 2006;„Lacrimi de mărgean (rondeluri)”, Editura „Artemis”, 2009; Floare de hâr, 2012; Cântecul
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]