247 matches
-
Chelcea, Septimiu, „Imaginea de sine a românilor”, În Revista de psihologie, 37, 1991, nr. 1-2. Chelcea, Septimiu (coord.), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Chimet, Iordan (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Chindriș, Ioan, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977. Chindriș, Ioan, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Editura Politică, București, 1983. Chindriș, Ioan, Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003. Chindriș, Ioan; Neamțu, Gelu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Balint" . Viața și luptele lui În Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, București, 1913, pp. 51-56. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 382. Vezi și Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. V, p. 147. Vezi Ioan Chindriș, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977, pp. 94-95. Nu mă pot opri să nu divulg cititorului și Împrejurarea că astăzi, 15 martie 2005, bat aceste rânduri, pe tastatura unui laptop, Într-un birou situat la ultimul etaj al aceluiași cămin „Avram
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
găsește în tiparul folcloric - ca și în poezia pentru copii - bune modalități de a se exprima, între limitele inerente: „Nu mi-ajungi, abia te-apuc,/ Și de tine-s beat-năuc/ Și te sorb ca din uluc” (Cântec de răcoreală). Dacă Hronic și Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărți ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleștar (1967), și el eclectic, se reține ciclul Circul și poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
București, 1958; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1959; Atenție, copii..., București, 1961; Copiii cartierului, cu ilustrații de Perahim, București, 1961; De dragoste, București, 1961; Povestea Ioanei, București, 1963; Băiatul cu poveștile, București, 1964; Poteca lunii, pref. Radu Popescu, București, 1964; Hronic, București, 1965; Zburătorul de larg, București, 1965; Pădurea de cleștar, București, 1967; Țărmul singuratic, București, 1968; Versuri, I-II, București, 1969; Platoșa duratei, București, 1973; Poezii pentru copii, pref. Radu Boureanu, București, 1975; Nebunul regelui, pref. Mihai Gafița, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
unui mediu unic...” (Emil Constantinescu, fost președinte al României), "„.. carte dintr-o viață în acțiune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - București). VOLUME „Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40 (mărturii, documente, foto album)” (Ed. PIM, Iași, 2010, 216 pag.), „un hronic modern” (Simion Bogdănescu, Cronica, 2010). TV.V Vaslui România, Europa (Filă de istorie, presă și cultură), ed. PIM, Iași, 2011, 256 p. MARIN 70 (70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
năzuințe 1908 2008, Volumul II întregit și îmbogățit, ed. SFERA BÂRLAD 2009: Oameni cu adevărat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. Simion Bogdănescu, Revista CRONICA, revistă de cultură, serie nouă, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Iași: Un hronic ă modern, pag.10 . Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui Bârlad) Axă cultural-informațională, Editura PIM, Iași, 2009, 416 p. Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu”. Colaborează la gazetele focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru patrie” și apoi la „Prepoem”, „`Adonis”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Ateneu”. Prima carte, Fluturi de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic, în Grădina cu cactuși (1969), după o tăcere de aproape trei decenii, P. cântă parcul, cu havuzul „ca o liră de cristal”, luna trecând printre ramuri, „banca” pe care „vingt ans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
și jumătate precis, / Ceasornicul mă dă afară din Paradis./ Pe străzi, trec tramvaie cu scrâșnet de fier,/ Sirena fabricei aleargă înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și traducerile din mari epopei ale lumii. SCRIERI: Fluturi de bronz, Focșani, 1937; Hronic (divertisment), București, 1941; Grădina cu cactuși, București, 1969; Orații, București, 1972; Amurgul zăpezilor, București, 1982; Mătănii, București, 1990; Balade apocrife, București, 1992. Traduceri: Imnuri vedice, pref. Sergiu Al. George, București, 1969 (în colaborare cu Viorica Vizante); Texte alese din lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
Hugo folosea Historia... pentru ciclul Orientalelor din La Légende des siècles, cum o spune în prefață, iar Byron recursese la aceeași sursă când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o argumentație întemeiată pe un număr impresionant de surse greco-latine. În partea a doua a titlului, autorul precizează că a făcut el însuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână, la fel ca înaintașii într-ale rechemării trecutului în actualitate, un sacru depozit de pilde și argumente de orgoliu, încheindu-și activitatea de savant istoriograf cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scriere monumentală (chiar dacă gândul autorului nu a putut fi dus până la capăt) și pecete a iubirii de țară așezată pe pagina scrisă, Dimitrie Cantemir se întorcea simbolic între români. Toate scrierile de istorie românească ale lui Cantemir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pref. C. Negruzzi, Iași, 1851; ed. îngr. T. Boldur-Lățescu, Iași, 1868; ed. tr. G. Pascu, București, 1923; ed. tr. Gh. Adamescu, București, 1941; ed. îngr. D. M. Pippidi, tr. Gh. Guțu, introd. Maria Holban, comentariu istoric Nicolae Stoicescu, București, 1973; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, I-II, îngr. Gh. Săulescu, Iași, 1835-1836; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-VIII, București, 1872-1901; Vita Constantini Cantemyrii - Viața lui Constantin Cantemir, tr. N. Iorga, București, 1923; ed. tr. N. Iorga, îngr. Liliana Iorga, Craiova, 1942; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
principis, tr. și îngr. Dan Slușanschi și Ilieș Câmpeanu, pref. Virgil Cândea, introd. Andrei Pippidi, București, 1996; Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, tr. Dan Slușanschi, îngr. și introd. Alexandru Surdu, București, 1995; Opere, vol. I: Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, îngr. și introd. Virgil Cândea, Stela Toma și Nicolae Stoicescu, București, 2003. Repere bibliografice: I. G. Sbierea, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 231-240, 252-257, 266-267, 314-324; Teodor T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
fel de Bacovia al șirei spinării. Al sistemului nervos / parasimpatic. Adie plăcerea / Prin sinapse, / Ca zefirul ușor, / Primăvara, / La Pănăstirea Văratic...”), exaltări ale limbajului tipic arghezian („și prin viespi, albini, aspide. Prin venin și miere dulce”), cu învăluiri apoi, „prin hronic de Neculce” sau „cu dulci și vechi... și antice rostiri”, dar și cu inflexiuni ale baladescului sau al parodicului, firește, demonstrând că poartă-n sine toată încărcătura esteticului (și nonesteticului), ca pe o retrăire a marilor valori, temelie creatoare, „fântână
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o stare de grave tulburări. Și pentru aceasta nu doar destinul Imperiului Otoman era în centrul atenției sale. O descriere credibilă a fenomenelor istorice îi este proprie lui Cantemir; el abandonează cronologia apocaliptică, încercând, de pildă în Descriptio Moldaviae și Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, să sistematizeze originile și trăsăturile trecutului românesc. Este cu atât mai evidentă atunci modalitatea în care își concepe celebra Incrementa atque decrementa aulae othomanicae, operă excepțională pentru întreaga istoriografie europeană a epocii. Cercetare amplă, erudită, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rafturile decât într un târziu, la inițiativa mea, cu cele zece volume din Istoria românilor de Iorga și cu cele paisprezece din Istoria românilor din Dacia Traiană a lui Xenopol; privind pe români, nu cred să fi posedat altceva decât Hronicul vechimei a Româno Moldo-Vlahilor de Cantemir și Istoria contimporană a României de Titu Maiorescu: nu-i lipseau Memoriile prințului von Bülow, dar tot eu l-am făcut mai târziu pe tata să le adauge pe cele ale lui Marghiloman. Pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la-nfățișare, / Dar cîștigu-i foarte mare!” E amia ză și încă îmi vine s-o repet, nitam-nisam. Și nu-s jucător la loto și nici cumpărător de lozuri în plic! *Deși nu cred că a citit „canoanele” lui Cantemir din Hronic, Victor Mitocaru a folosit același tip de raționament, dar într-un sens parodic, spunînd: „Nici o problemă nu există, dacă n-o ridici”. Exemplul său a fost următorul: aflat la reciclare, un activist a declarat că, după părerea sa, denumirea de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
p.86, 89, 95, 106 -CONSTANTINESCU, T.RADU, Tema cu variațiuni, Ed. Junimea, Iași, 1986, p.44, 55, 64, 126, 129, 171. -PASCU, GEORGE - SAVA, IOSIF, Muzicienii Iașului, Ed. Muzicală, București, 1987, p.130, 140, 147. -BOȚOCAN, MELANIA - PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Ed. Noel, 1997, p.228, 229, 258, 261, 274. ARTICOLE: -ACKER,CONSTANTIN, Prof. Ludwig Acker, Curriculum vitae, Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). AGACHE, ION (1923-2002) ECONOMIST Conf. univ. dr. Ion Agache a slujit cu vocație și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ALEX, Când artistul îl ia pe Om cu sine..., „Monitorul” (Iș.), nr. 258 (3158), 12 noiembrie 2001, p. 6A. -VASILIU, ALEX, Unde ne sînt compozitorii?, „Monitorul” (Iș.), nr. 39 (3236), 18 februarie 2002, p. 6A.BOȚOCAN, MELANIA și PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Editura Noël, Iași, 1997, p. 359. -PASCU, GEORGE și SAVA, IOSIF, Muzicienii Iașului, Editura muzicală, București, 1987, p.164 ARTICOLE: -ZABORILĂ, MIHAI, Deschiderea stagiunii fără George Popa, „Flacăra Iașului” nr. 583, 7 septembrie 2002, p. 4. -TĂBĂCARU - HOGEA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A încetat din viață la 20 noiembrie 2001 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -COZMEI, MIHAI, 125 de ani de Învățământ artistic de stat 1860-1985, Iași, 1985, p. 172174, 190. -BOȚOCAN, MELANIA și PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Editura Noël, Iași, 1997, p. 329, 359. -Anuarul Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iași (1960-1970), p. 534. -ZABORILĂ, MIHAI, Licăriri, Editura EROTA, Iași, 2002, p. 103-105. -SOLOVĂSTRU, CORNELIU, Popovici Tiberiu (19242001), Iași, aprilie 2002, 3 p. mss
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în cadrul acestui proiect sunt adevărate studii monografice despre Matei Alexandrescu, Ion Al-George, Constantin Antoniade, Ury Benador, Ion Biberi, Dan Botta, Barbu Brezianu ș.a. Și-a văzut numele numai pe pagina de titlu a unei ediții din proza lui Păstorel Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc (1989). Îndată după tragicul lui sfârșit, a ieșit de sub tipar o selecție din opera lui Dan Botta, Unduire și moarte (1995). Ceva mai târziu, în 1998, s-a publicat culegerea de anchete literare din anii ’30 De ce scrieți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai puțin umblate. SCRIERI: Atelier de istorie literară, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1999. Ediții: Al.O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., Iași, 1989; Dan Botta, Unduire și moarte, cu un Fragment pentru Dan Botta de Mircea Eliade, postfața edit., Iași, 1995; De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, pref. Victor Durnea, Iași, 1998 (în colaborare cu Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Tândălici], București, 1963; A bárányka. Román népballadák [Miorița. Balade populare românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
și îngr. Dan Slușanschi și Ilieș Câmpeanu, pref. edit., introd. Andrei Pippidi, București, 1996, Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, tr. și introd. edit., București, 1977, Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, introd. edit., București, 1999, Opere, vol. I: Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Stela Toma și Nicolae Stoicescu), București, 2003; Dante, Opere minore, introd. edit., București, 1971; Pentru singurul țiitorul gând, în Crestomație de literatură română veche, îngr. I. C. Chițimia și Stela Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Din aceștia din urmă se desprinde pe parcursul istoriei și populația valahă din sudul Dunării, până la Salonic. În felul acesta Moldova este imaginată ca o nouă Romă care își lărgește treptat Latiumul. De aici decurge și titlul operei sale de sinteză: Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor, scrisă în română la cerința suveranului său. Opera lui Dimitrie Cantemir poartă pecetea dorinței autorului de a demonstra lumii (1) noblețea și vechimea romană a neamului românesc, (2) a cărui structură de rezistență au constituito moldovenii. Altă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]