246 matches
-
Hugo folosea Historia... pentru ciclul Orientalelor din La Légende des siècles, cum o spune în prefață, iar Byron recursese la aceeași sursă când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
când se documenta pentru poema Don Juan. Opera istorică special dedicată originii românilor, concepută polemic, dar neterminată, este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, având, după toate indiciile, variante în latină și română. Istoricii, care i-au găsit și scăderi, consideră totuși Hronicul... prima noastră istorie modernă, scrisă cu metodă, de la prolegomenă și până la ultima din cele zece „cărți”. E o argumentație întemeiată pe un număr impresionant de surse greco-latine. În partea a doua a titlului, autorul precizează că a făcut el însuși
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână, la fel ca înaintașii într-ale rechemării trecutului în actualitate, un sacru depozit de pilde și argumente de orgoliu, încheindu-și activitatea de savant istoriograf cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scriere monumentală (chiar dacă gândul autorului nu a putut fi dus până la capăt) și pecete a iubirii de țară așezată pe pagina scrisă, Dimitrie Cantemir se întorcea simbolic între români. Toate scrierile de istorie românească ale lui Cantemir
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pref. C. Negruzzi, Iași, 1851; ed. îngr. T. Boldur-Lățescu, Iași, 1868; ed. tr. G. Pascu, București, 1923; ed. tr. Gh. Adamescu, București, 1941; ed. îngr. D. M. Pippidi, tr. Gh. Guțu, introd. Maria Holban, comentariu istoric Nicolae Stoicescu, București, 1973; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, I-II, îngr. Gh. Săulescu, Iași, 1835-1836; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-VIII, București, 1872-1901; Vita Constantini Cantemyrii - Viața lui Constantin Cantemir, tr. N. Iorga, București, 1923; ed. tr. N. Iorga, îngr. Liliana Iorga, Craiova, 1942; ed.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
principis, tr. și îngr. Dan Slușanschi și Ilieș Câmpeanu, pref. Virgil Cândea, introd. Andrei Pippidi, București, 1996; Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, tr. Dan Slușanschi, îngr. și introd. Alexandru Surdu, București, 1995; Opere, vol. I: Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, îngr. și introd. Virgil Cândea, Stela Toma și Nicolae Stoicescu, București, 2003. Repere bibliografice: I. G. Sbierea, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 231-240, 252-257, 266-267, 314-324; Teodor T.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
dezvoltarea și desăvârșirea limbii române literare, București, 1970; Amintiri și portrete, Timișoara, 1975. Antologii: Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, I-IV, Arad, 1917-1918. Repere bibliografice: Ion Pas, Cărțile, LUT, 1926, 1494; Predescu, Encicl., 46; Ilea, Mărturisirile, 143-150; Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, București, 1965, 172-175, 207-208; Gh. Catană, Ion Clopoțel la 80 de ani, RL, 1972, 49; Mircea Popa, „Amintiri și portrete”, TR, 1974, 39; Ilie Purcaru, Ion Clopoțel, reporterul Unirii, la 90 de ani, FLC, 1982, 46; Grigore
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți tyregeți (tyregetae, cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 17). Cu alte cuvinte, este vorba de geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719) (267). În al doilea rând, Pârvan a susținut fără argumente că practica fumigației cu cânepă a fost „rău înțeleasă de eleni”, cu referire străvezie la Herodot. Ar fi vorba - după Vasile Pârvan - de un act
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Centrului, În revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține din cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sergescu, și T. Stoicoiu. Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, Fundația Regală Universitară Carol I, Paris, 1957-1958, tome V-VI. Bulletin du Centre Roumain de Recherches, Romanian Research Center, Paris, 1951, I, nr. 1, mai 1951. Hronicul Măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, I, nr. 1, 1 ianuarie 1953, Paris, p. 2. Bulletin d’Informations pour les Roumains en exile, VII, nr. 170, 1 ianuarie 1954, p. 2. Ibidem, p. 11. Ibidem, nr. 185, 15 septembrie 1954
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Fata lui Vasile Lupu la Paris, Domnița Maria Voichița, fata lui Radu cel Frumos). Mircea Damian îi intervievează pe Ion Minulescu și pe Perpessicius. Cronica literară este susținută de Pompiliu Constantinescu, care recenzează Necazurile părintelui Ghedeon de Damian Stănoiu și Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al.O. Teodoreanu, semnând și două articole despre Ion Creangă. George Mihail Zamfirescu face cronică dramatică la spectacolele de la Naționalul bucureștean, de la Teatrul Mic și Teatrul „Regina Maria”, oprindu-se asupra montării de la Național cu piesa lui Alexandru
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
Diversitatea de opinii a colaboratorilor este relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine opuse.” Publicația conține rubrici ca „Poezie”, „Cronica”, „Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
care locuiesc dincolo de Dunăre, în care, pentru întâia oară, sunt considerați �Traci romanizați" dintr-o �ramură a poporului român" - adică Români - cei care, în sudul balcanic, vorbeau o limbă de origine latină. Recunoaștem în aceste idei tezele lui Dimitrie Cantemir (Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor), ale lui Gh. Șincai și (poate chiar prezența) lui Petru Maior, cu care Aromânii cultivați luaseră contact la Viena și la Buda. De altfel, cealaltă lucrare a lui Gheorghe Roja, Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii" și Vlahii deveneau �frații" buni ai Românilor. Ceea ce istoricii numesc �imaginarul național românesc modern" era, în bună parte, construit. Unitatea �Romano-Moldo-Vlahilor" înscrisă pe �hronicul" lui Dimitrie Cantemir se realiza, istoric (�vechimea") și geografic. XI. La această nouă situație ideologică, reacțiile politice ale autorităților ecleziastice și culturale grecești nu au întârziat să se facă simțite. Anateme ortodoxe (împotriva lui M. Boiagi), acuzații de �atentat" la
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
ca să fie nestricat”94. După pilda socrului său, și Radu de la Afumați se va adresa viitorimii de pe piatra tombală de la Argeș, pe care, în relief plat, este înfățișat Voievodul, călare și cu buzdugan în mână. Dacă presupunerea potrivit căreia acest „hronic” condensat a fost incizat în timpul vieții lui Radu, la porunca lui, este corectă, atunci întreaga „compunere” devine un pseudo reprezentant al categoriei de „exprimări postume”. Dacă însă toate cele trei părți ale pisaniei - „anunțul” inițial („Răposat-a robul lui Dumnezeu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Organic. În decembrie 1832 este desemnat membru permanent și secretar al Comitetului scolastic, organ consultativ al Epitropiei Învățăturilor Publice. Din 1835 funcționează ca profesor la Academia Mihăileană și director al Tipografiei Mitropoliei, unde va scoate, în două volume, în 1835-1836, Hronicul romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir. Are și o bogată activitate publicistică în periodicele vremii: „Albina românească”, „Icoana lumei”, „Spicuitorul moldo-român”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Gazeta Transilvaniei”, unde îi apar fabule și alte poezii
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
română, fie în amândouă limbile (integral sau rezumativ), aparțin corifeilor Ș.A. Unele au fost editate, antum sau postum, altele au rămas în manuscris. Inedită e, de pildă, versiunea latină a principalei opere istorice a lui Samuil Micu, având drept model Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir: Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (alcătuită în 1778). În schimb, s-au editat cele două realizări majore pe tărâm lingvistic: Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780), întâia gramatică tipărită, și
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
și lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul Damian), în timp ce Scarlat Struțeanu face cronică literară la Cezar Petrescu, Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre romanul Anna Karenina de L. N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu”. Colaborează la gazetele focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru patrie” și apoi la „Prepoem”, „`Adonis”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Ateneu”. Prima carte, Fluturi de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic, în Grădina cu cactuși (1969), după o tăcere de aproape trei decenii, P. cântă parcul, cu havuzul „ca o liră de cristal”, luna trecând printre ramuri, „banca” pe care „vingt ans
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
și jumătate precis, / Ceasornicul mă dă afară din Paradis./ Pe străzi, trec tramvaie cu scrâșnet de fier,/ Sirena fabricei aleargă înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și traducerile din mari epopei ale lumii. SCRIERI: Fluturi de bronz, Focșani, 1937; Hronic (divertisment), București, 1941; Grădina cu cactuși, București, 1969; Orații, București, 1972; Amurgul zăpezilor, București, 1982; Mătănii, București, 1990; Balade apocrife, București, 1992. Traduceri: Imnuri vedice, pref. Sergiu Al. George, București, 1969 (în colaborare cu Viorica Vizante); Texte alese din lirica
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
la proză, de la reportaj la cărți pentru copii, de la memorialistică la istorie literară - nimic nu i-a fost străin. Totuși, predominantă în creația sa rămâne poezia. Debutând în 1936 cu placheta Vitralii, continuă să dea la iveală alte producții lirice: Hronic (1939), Cântec de țărână (1939), Cetățile înecate (1941), Carnet de soldat. Poet sensibil, cu înclinație spre lirismul nostalgic, el nu se poate sustrage total influențelor și în multe versuri se pot depista cu ușurință rezonanțe argheziene sau chiar timbrul de
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
activității sale a dedicat-o însă creației pentru copii: Un alai la pescuit (1972), Cerbul de lumină (1977), Secretul de la Fântâna Roșie (1981), În grădina de lumină (1984). Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea, București, 1950; Vizite, București, 1955; O întâmplare
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
viața naturii, marea lui admirație pentru ceea ce el însuși numea „zidirile creației dintâi, încă mărețe și nestricate”. Observă că la Sadoveanu reprezentările se înscriu „în direcția unei mitologii de factură populară”, spre deosebire de impresiile despre natură ale lui Lucian Blaga din Hronicul și cântecul vârstelor. Alte comparații, cu Emil Gârleanu și I. Al. Brătescu-Voinești, conduc la concluzia că autorul cărților Olanda, Uvar ș.a. „subordonează exemplarul, îl integrează ariei speciei, neamului său, mișcării și destinului totalitar al acesteia”. Notând la G. Călinescu propensiunea
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
desprinderea de climatul ideologic al anilor ’60, după cum mărturisește în eseul Despre relația față de texte și persoane. Descoperirea lui Blaga a avut ca rezultat, în 1968, și transpunerea în limba germană a unui volum de poezii și a paginilor din Hronicul și cântecul vârstelor. Plecând din țară, își concentrează atenția asupra literaturii avangardist-suprarealiste. Publică astfel - în colecția müncheneză „Texte timpuriii ale modernismului” - scrierile lui Urmuz, într-un volum apărut în 1976 și însoțit de material documentar concludent, în aceeași colecție fiind
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
Tândălici], București, 1963; A bárányka. Román népballadák [Miorița. Balade populare românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]