272 matches
-
în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a crescut, Hușii trecând de la 1859, în categoria orașelor mari ale țării. Faptul se datorează Unirii Principatelor, dar mai ales prelungirii apartenenței județelor sudice ale Basarabiei la Țară. Oglindirea acestui fapt în dezvoltarea orașului Huși trebuie legată de utilizarea drumurilor hușene spre est și de aportul economic substanțial pe care îl presupun. În 1859, orașul avea 12.756 de locuitori, din care numai 2.703 știau carte. Prin urmare, până la 1803, orașul Huși era socotit târg mic; în 1832 era un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se arăta că Mărina, fata Husului, vinde lui Leoa parte din moșia sa de pe Elan, situată în marginea „târgului nostru, al Hușilor”. Raționamentul cărturarului hușean era următorul: „Mărina, care era fata Husului (documentul din 1495), era nepoata Nastei, nepoată și aceasta lui Mihăilă Buzea, care ar fi trăit în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Totodată, Mărina nu putea fi decât fiica Itcăi, sora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originea Fălciului în cuvântul comun falce (pl. fălci). Ghermănești. Sat și comună rurală, plasa Podoleni, situat în estul județului. În ceea ce privește originea numelui Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis și Aliuș. Istoricul hușean credea că „Gherman trăia pe la 1620, după care vreme s-a urzit satul Ghermănești, ce se întindea pe ambele maluri ale Prutului”. Gugești. Sat și comună, situate în nord-vestul plasei Crasna. Melchisedec aprecia, invocând uricul din 22 martie 1535, dat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și că târgușorul aflat aici era locuit de Unguri, care în urma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea la locul situat în preajma abatorului comunal, unde, în jurul și pe locul fostului „Iaz al Vlădicăi” sunt, prin tradiție, grădini de zarzavaturi ce au aparținut bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Începând din 1752, vin să se stabilească la Huși mai mulți străini decât în perioada anterioară, mai ales în ultimele trei decenii ale secolului. Treptat, se va renunța la vechea scutire de biruri, acordată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fenomenul migrațiune sezonală: în fiecare an, în luna martie, își încărcau căruțele mari (harabale), cu semințe, unelte și strictul necesar traiului și plecau în căutare de locuri de grădinărit, pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră a bulgarilor hușeni se realiza în două direcții: - spre est (Lunca Prutului) și spre sud (târgurile Leova și Fălciu până la satul Bogdănești), pe malul drept al râului, la sud de satele Pogănești și Stănilești; o altă parte se îndrepta de-a lungul Prutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numărul grădinarilor a început o curbă descendentă: la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau la Huși 2.000 de bulgari, iar în județul Fălciu 1.000. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, deci în circa cinci decenii, numărul grădinarilor hușeni a scăzut cu aproximativ 25%, ajungând la 1.631. Cartierul țiganilor s-a format după înființarea Episcopiei, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea (circa 1600). Amintiți în dania lui Alexandru cel Bun către mănăstirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi sau de depărături și să se amestece doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace de jold, cai de olac și alte angherii pe oamenii din satele care sunt ascultătoare de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, trecând peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre drumul de-a lungul Prutului spre Iași, Hotin sau Polonia. Mari nenorociri s-au abătut asupra Moldovei în secolul al XVII-lea. Și meleagurile hușene au fost bântuite de epidemii, foamete și pustiiri. Cele mai mari devastări au fost provocate de turci, de tătari, de poloni și de cazaci. Când aceștia năvăleau, se trăgea clopotul de la Episcopie și atunci locuitorii din Huși, unii se retrăgeau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de au iernat tătarîi în țară până-n primăvară!” . Dar tătarii nu au fost singurii năvălitori, căci prea adeseori prădau aici și oștile leșești, și cele căzăcești ori turcești, iar mai târziu cele austriece sau ruse. 2. Campania polonă în zona hușeană (1686) La sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii înaintaseră spre Centrul Europei și asediaseră iarăși Viena (1683), de unde au fost respinși, spre bucuria întregii lumi creștine. Domnii Moldovei și ai Țării Românești, Gheorghe Duca (1678-1683) și Șerban Cantacuzino (1678-1688), ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fanariot, iar odată ajunsă cu granița la Nistru, Rusia va reprezenta în următoarele două secole cel mai mare pericol. În timpul acestei campanii, armata rusă va traversa pentru prima oară Moldova, este adevărat, cu voia domnului, și, din toată istoria zonei hușene, bătălia de la Stănilești a fost singura confruntare din acest spațiu geografic, ceea ce justifică interesul pentru detalierea evenimentelor. Moldova primea o grea lovitură prin transformarea cetăților Hotin și Camenița cu ținuturile din jur, în 1713, în raiale. Turcii au stabilit aici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile care s-au abătut în aceste locuri. În ciuda incursiunilor militare dintre cele mai diverse (turci, tătari, poloni, ucraineni, cazaci, ruși și chiar suedezi), care se finalizau întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu. 4. Alți călători străini și români pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene, poposind pe dealul Dobrina, rămâne impresionat de priveliștea ce i se oferă. Armonia locurilor nu-i va
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai diverse (turci, tătari, poloni, ucraineni, cazaci, ruși și chiar suedezi), care se finalizau întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu. 4. Alți călători străini și români pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene, poposind pe dealul Dobrina, rămâne impresionat de priveliștea ce i se oferă. Armonia locurilor nu-i va fi lăsat nepăsători nici pe călătorii de odinioară. Încă din secolul al XVI-lea, misionari catolici au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cazaci, ruși și chiar suedezi), care se finalizau întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu. 4. Alți călători străini și români pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene, poposind pe dealul Dobrina, rămâne impresionat de priveliștea ce i se oferă. Armonia locurilor nu-i va fi lăsat nepăsători nici pe călătorii de odinioară. Încă din secolul al XVI-lea, misionari catolici au venit să cunoască situația parohiilor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de călători străini, călugări misionari, militari sau diplomați, care au străbătut ținutul hușean, le putem adauga câteva gânduri ale călătorilor români din Epoca Modernă. În monografia dedicată lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul că târgul Huși devenise loc de adunare, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scria un distins om de cultură, „va putea însemna ceva, va putea deveni chiar și un «Karlsbad al României» (cum visa B. P. Hasdeu), numai din clipa când gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca urmare a interdicțiilor religioase. În Moldova medievală, toleranța religioasă a creat cadrul potrivit pentru stabilirea lor aici și pentru integrarea lor socială și economică, păstrându-și opțiunea și practica religioasă. Despre stabilirea, viețuirea și practicarea religiei lor în spațiul hușean s-au păstrat numeroase informații în documente dintre cele mai variate. Amintim, de pildă, Codex Bandinus, Raportul din 1693, sau descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în erezie. Misionarul franciscan Andrei Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru ani în spațiul hușean, contribuind la convertirea multor husiți din „satul... foarte mare”: „În apropierea acestui oraș (Iași, n.a.), la o depărtare de o zi bună <de drum>, sunt mai multe sate în care locuiesc un număr de catolici; printre altele se află și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o asemenea situație demografică va fi mult mai târziu). Gh. Ghibănescu nu înțelegea diferența dintre cifra dată de Vitto Piluzzio (150 de catolici) și Marco Bandini, Johann Christian Engel și Nicolae Iorga, care au susținut numărul de 682 catolici. Istoricul hușean credea că Engel, probabil, a avut în vedere numărul total al catolicilor din Huși și din împrejurimi, inclusiv din Răducăneni, mai ales că aici nu era preot, de aceea credincioșii erau nevoiți să vină la biserică în Huși, la sărbători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]