145 matches
-
explicit, că îi făcea plăcere că escadrila din care a făcut parte este din nou în atenția publicului. Am ascultat-o povestindu-mi despre Crimeea, despre escadrila sanitară, dar și despre familie, de care e foarte mândră: sora ei, Viorica Huțan, prima stewardesă brevetată în România, fiul și nepoata acesteia, cu cariere legate tot de aviație. Am privit împreună în albumul cu fotografii... Am văzut imagini care le completau fericit pe cele din arhiva doamnei Drăgescu, m-am bucurat că le
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de aviație. Am privit împreună în albumul cu fotografii... Am văzut imagini care le completau fericit pe cele din arhiva doamnei Drăgescu, m-am bucurat că le pot împrumuta pentru proiectata lucrare. Am văzut cu câtă satisfacție a primit doamna Huțan să-mi acorde un interviu publicat în martie 2008, ca un cadou pe care am vrut să i-l fac la aniversarea a 87 de ani. Și îmi stăruie în minte momentul în care, trăgând un sertar dintr-un scrin
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
situație, dedicându-i un capitol amplu, bogat ilustrat cu imagini inedite. Legendele tuturor fotografiilor au fost întocmite cu grijă, pe baza indicațiilor de pe spatele fiecărei poze (acolo unde acestea există) dar și bazându-mă pe amintirile foarte precise ale doamnei Huțan. Despre Escadrila Albă s-au publicat multe. Lucrarea de față nu se pretinde exhaustivă, dar oferă cititorului interesat și, eventual, avizat multe detalii inedite și o oarecare viziune personală asupra subiectului, apropiindu-mă, pe alocuri, de stilul reportericesc. Fiind totuși
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
tot ce fusese înainte, Crimeea a reprezentat aproape o vacanță. Frontul, mereu în schimbare, era departe, în Kuban". În cadrul escadrilei au loc schimbări: Nadia Russo se retrage, dar unitatea este încadrată cu noi aviatoare: Victoria Pokol, Maria Nicolae și Stela Huțan. Primele două zburaseră, pentru o scurtă perioadă, și în toamna anului 1942, în campania Stalingradului. O figură pe cât de pitorească, pe atât de controversată, pe frontul din Crimeea, a fost maiorul de cavalerie Ioan Tobă7, cunoscut mai mult ca "Tobă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei Huțan, o invitație neobișnuită: să meargă în ziua aceea cu el și să viziteze baza vânătorilor de partizani. Personajul era îmbrăcat cât se poate de original, cu o combinație de uniformă militară și costum inedit: purta pantaloni din piele de capră
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
împreună cu alte două aviatoare (Rodica Popescu planoristă și Cornelia Fotache) ținându-se de braț și flancându-l pe locotenentul de aviație Chiaburu. O altă imagine de epocă o arată pe Smaranda Brăescu împreună cu Mariana Drăgescu, Eliza Vulcu, Stela si Viorica Huțan, Constantin Abeles... O adevărată elită a aviației române la acea dată. Meetingul aviatic n-a mai avut loc, fiind interzis în ultimul moment de către sovietici. A fost ultima întâlnire în zbor a Nadiei cu camaradele ei din Escadrila Albă. După
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Pokol 99 / 1935; Nadia Russo 118 / 1936; Virginia Thomas 141 / 1936; Smaranda Brăescu 167 / 1937; Victoria Comșa 494 / 1938; Maria Adam 748 / 1939; Jeana Iliescu 910 / 1940; Maria Voitec 911 / 1940; Eliza Vulcu 1379 / 1941; Maria Nicolae 1558 / 1942; Stela Huțan 1687 / 1942. 2 Rudă cu pictorul Eustațiu Stoenescu, din Craiova. Grigoriță a fost căsătorit o perioadă cu aviatoarea Irina Burnaia. 3 Porecla se datora faptului că urmase seminarul teologic. Nicio legătură cu omonimul său, comandant al Escadrilei Sanitare în 1941
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ani. Liceul l-am făcut la Cernăuți și, în 1940, m-am refugiat, împreună cu mama, cei doi frați și sora mea Viorica, la București. Am lăsat în urmă Bucovina copilăriei și adolescenței mele...". Așa ar putea începe povestea vieții Stelei Huțan 1, istorisită chiar de protagonistă, după cum a început interviul pe care mi l-a acordat la începutul lui 2008. Un început clasic, comun, în care nu se poate anticipa neprevăzutul care urmează. Cine ar fi ghicit că la un an
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
1940, în capitala unei Românii care încerca să-și revină din emoția produsă de rapturile teritoriale făcute de URSS, Ungaria și Bulgaria. O capitală în care regimul de dictatură al Regelui Carol al II-lea își trăia ultimele zile. Stela Huțan are doar 19 ani, lucrează la magazinul "Sora", apoi la Societatea Franco-Română. "Lucram aici îmi povestește ea când, prin vara anului 1941, fratele meu mai mare, George, vine într-o zi și îmi spune: "Să știi că eu mă fac
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de nemți (era în august 1941). Comandantul lor, oberleutnant Franz Bafner, mă simpatiza". Pe spatele unei fotografii cu acest ofițer de altfel, în poză apare în ținută civilă, cu un batic șic la gât pe care mi-o arată doamna Huțan, stă scris: "Oberleutnant Bafner Franz, din Olmütz un om cumsecade. Septembrie 1941". "N-a fost nimic între noi, ține dumneaei să-mi precizeze. Altfel, aș mai fi scris "un om cumsecade"?. Se plimbau uneori prin Herăstrău, unde neamțul îi ținea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să nu mă gandesc că Mariana Drăgescu le-a păstrat totuși... Un alt ofițer german de care își amintește este colonelul Richard Osich, cunoscut prin 1940. Îi spunea, în glumă, "Stella Spatz" (vrabie). În toamna și iarna anului 1941, Stela Huțan urmează cursuri teoretice de zbor cu motor la Politehnica din București. Obținuse deja brevetul de planorist, și voia să continue cu zborul cu motor. Lucra încă la Societatea Franco-Română, iar cursurile erau seara. Printre alții, i-a avut profesori pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
I, pe Bücker Jungmann (cu instructorul de zbor Gh. Popescu) și pe Klemm 35. O parte interesantă a instruirii a fost antrenamentul pe linktrainer (pilotarea, fără vizibilitate, a unui simulator, pentru perfecționarea zborului instrumental). Din iunie până în septembrie 1943 Stela Huțan a fost efectiv pe front, în Crimeea, la Simferopol, ca pilot voluntar în cadrul Secției I a Escadrilei 108 Transport ușor, celebra Escadrilă Albă. A transportat, în total, nu mai puțin de 200 de răniți grav, pe durata stagiului ei pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
timp frumos. De la comandamentul german, telefonează la baza escadrilei, la Simferopol, provocându-i o surpriză de proporții căpitanului Afenduli, comandantul escadrilei. Acesta nu mai credea că "mezina Escadrilei albe" mai e în viață. De la acel zbor memorabil, pentru care Stela Huțan merita o decorație, Mariana Drăgescu a numit-o "pilot de vreme rea", o poreclă mai onoantă decât "mademoiselle Nitouche", cu care o gratificaseră, la început, ușor ironic, camaradele din Escadrila Sanitară. La un moment dat, aviatoarele din escadrilă au început
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
câteva valize care i-au fost furate în tren, se găsea și albumul cu fotografii ale fiicei ei! Pierderea era ireparabilă. Stela s-a resemnat cu greu, dar întâmplarea a făcut ca albumul să se întoarcă la proprietarul său! Stela Huțan cunoștea o aviatoare care, după ce făcuse cursurile de zbor, intenționase să se înscrie și ea în Escadrila Albă, însă fără succes. După acea volte-face de la 23 august 1944, respectiva se încadrase în divizia "Horia, Cloșca și Crișan", unde primise gradul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Este o insignă de pilot militar" îi răspunde amica Stelei. "Locika?" întreabă rusul, și o poftește într-o cameră, unde îi arată un album cu diverse fotografii, capturat cine știe de unde. Printre multele poze, se găseau și cele ale Stelei Huțan, făcute în Crimeea! Evident, a recunoscut-o imediat, și a făcut în așa fel încât să le sustragă și să i le restituie, ulterior, Stelei. Așa se face că o parte dintre acele fotografii ilustrează volumul de față! * Deși, după
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
discret, încărcat de amintiri, în centrul vechi al Bucureștiului, aproape de Foișorul de Foc. Primește rar oaspeți, și în general nu dă interviuri. Cu atât mai mult m-am simțit un privilegiat stând de vorbă cu dumneaei 4. Note 1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Foc. Primește rar oaspeți, și în general nu dă interviuri. Cu atât mai mult m-am simțit un privilegiat stând de vorbă cu dumneaei 4. Note 1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră de către partizani, pe drumul către Karasubasar, era regizată. Plecarea de la aerodrom s-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
vorbă cu dumneaei 4. Note 1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră de către partizani, pe drumul către Karasubasar, era regizată. Plecarea de la aerodrom s-a făcut cu știrea comandantului, cum altfel?" 3 Despre Smaranda Brăescu, pe care a cunoscut-o bine tot în Crimeea, Stela
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
altfel?" 3 Despre Smaranda Brăescu, pe care a cunoscut-o bine tot în Crimeea, Stela îmi povestește: "îi ura teribil pe ruși" (a se citi: pe sovietici, pe bolșevici). 4 I-am făcut o ultimă vizită în decembrie 2009. Stela Huțan s-a stins din viață în ziua de 15 august 2010, la București, la vârsta de 89 de ani. ANEXE Anexa I MARIANA DRĂGESCU Dare de seamă 1 Asupra misiunii executate în zilele de 10-11 VI 1941 Conform alăturatului ordin
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pionieră a aviației românești, în "Timpul" (Chișinău), nr. 352, 10 februarie 2006. Dana Moscopol, Printre primele aviatoare ale țării. "Aș pilota și acum, la 81 de ani!", în "Întâmplări adevărate" an 6, nr. 20, 25.10.2002. Manuela Mihai, Stela Huțan Palade, în "Femeia modernă" nr. 6, iunie 1999. Maior Dan Gîju, Legendele Escadrilei Albe. Pilotul voluntar Stela Huțanu-Palade, în "Observatorul militar" nr. 8 (26.II 4.III 2002). Dana Fodor, Răzvan Mateescu, Ultimele aviatoare în viață din al doilea război
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aviator 65 Godunov, Boris, țar al Rusiei 19, 43, 54 Goga, Veturia 34 Goma, Paul, scriitor 53 Greceanu, Lia 26, Greceanu, Tudor (Dido), aviator 9, 20, 26, 27, 35, 69 H Hațieganu, Iuliu, medic 32 Hirth, Wolf, aviator, planorist 47 Huțan, George 64 Huțan, Viorica, însoțitoare de zbor 12, 51, 63 Huțan-Palade, Stela, aviatoare 11, 12, 25, 51, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72 I Iliescu, Jeana, aviatoare 20 Ionescu, Emanoil ("Pipițu"), general aviator 65, 66 Ionescu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Boris, țar al Rusiei 19, 43, 54 Goga, Veturia 34 Goma, Paul, scriitor 53 Greceanu, Lia 26, Greceanu, Tudor (Dido), aviator 9, 20, 26, 27, 35, 69 H Hațieganu, Iuliu, medic 32 Hirth, Wolf, aviator, planorist 47 Huțan, George 64 Huțan, Viorica, însoțitoare de zbor 12, 51, 63 Huțan-Palade, Stela, aviatoare 11, 12, 25, 51, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72 I Iliescu, Jeana, aviatoare 20 Ionescu, Emanoil ("Pipițu"), general aviator 65, 66 Ionescu, Valeria, aviatoare 45
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
escadrille sanitaire dont les avions, destinés au transport des blessés, étaient pilotés par des femmes, conformement à la Convention de Genève de 1929. L'activité de ces dames dont les plus connues sont Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Stela Huțan et Eliza Vulcu les ont rendues célèbres dans les années '40. C'est à cause du fait que la plupart d'entre elles ont volé sur le front d'Est (anti-soviétique), à l'époque où la Roumanie était alliée de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
parcours doivent etre résolues par moi seule, car je suis la plus forte de nous trois. " Vient ensuite la campagne de Crimée, beaucoup moins difficile; l'escadrille sanitaire se trouvait à Simferopol. L'unité est encadrée par Maria Nicolae, Stela Huțan et Victoria Pokol, à coté des veteraines Mariana Drăgescu et Virginia Thomas. Le front était loin, mais, au fur et à mesure que l'armée allemande reculait devant les Soviétiques, l'aviation roumaine, elle aussi, changeait ses aérodromes toujours plus
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Drăgescu est redécouverte également à Bucarest. J'ai eu la joie et l'honneur de la rencontrer personnellement et de la visiter de nombreuses fois dans son petit appartement de la capitale roumaine, dans les années 2006 2011. J'ai visité également Stela Huțan, sa camarade de Crimée, la plus jeune femme-pilote de l'Escadrille Blanche. La première édition de ce livre, publiée en 2008, avait été pour les deux anciennes aviatrices une belle surprise et une très meritée satisfaction. Stela Huțan s'est éteinte
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]