198 matches
-
apoi alunecă printre copaci. În timp ce realitatea pare că se dizolvă într-un vis, umbra lipsită de culoare a Maricikăi se îndreaptă către Ivan, atingând mâna întinsă a acestuia. Ivan țipă și moare. Satul îi face o înmormântare tradițională în stil huțul în timp ce copiii privesc prin ferestre cu mâinile încrucișate pe piept. Apar ca figuranți în film mai mulți săteni din Krîvorivnea (raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), unde a avut loc filmarea. Ei cântă cântece populare și prezintă tradițiile reale din zona lor
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
Răstoace (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 389 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Gropi, Ocolena și Tovarnițea. Localitatea Răstoace a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
Cireșel, întâlnit și sub forma Cereșenca (în , transliterat Cereșenka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 441 metri, în partea de centru a raionului Vijnița. Localitatea Cireșel a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
În unele gospodării din satele din România se mai folosesc și astăzi astfel de depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol întărit specifică huțulilor bucovineni. Ansamblul care a fost reconstruit în incinta muzeului cuprinde șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară, poartă și gard. Acestea sunt dispuse unul în continuarea celuilalt, formând o curte închisă cu patru laturi. Casa
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Foșchi (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Sârghieni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 955 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Foșchi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Foșchi, Putila () [Corola-website/Science/315646_a_316975]
-
aceeași vară se obține o recoltă abundentă de grâu cu care s-ar fi putut plăti o parte importantă a datoriei. Din cauza faptului că localnicii refuză să participe la tăierea pădurii, inginerul Bernard este obligat să aducă tăietori de lemne huțuli din Cehoslovacia. Pe lângă opoziția exprimată de oameni sau doar bănuită de francez, se pare că și bătrânul și miticul codru al Borzei se apără de primejdia care-l pândește. Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de fugarul Liță Florea, lucruri de valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul unei vânători organizate de Sfântul Dumitru (26 octombrie), colibele huțulilor ard fără a se ști dacă focul a fost „pus” sau nu etc. Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul unei vânători organizate de Sfântul Dumitru (26 octombrie), colibele huțulilor ard fără a se ști dacă focul a fost „pus” sau nu etc. Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi fost amenințați de Peceneaga. Inginerul solicită sprijinul jandarmilor, dar lucrările sunt întrerupte aproape imediat din cauza viscolului și apoi a puhoaielor de ape provenite de pe urma topirii zăpezilor. Pădurarul găsește comoara ascunsă cu secole în urmă de Costea Negru, precum și
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță Florea se strecoară nevăzut la colibele huțulilor pentru a le da foc și apare pe neașteptate la cotiturile potecilor pentru a-i jefui pe angajații exploatării. Nimeni nu-l cunoaște așa că fugarul începe să fie considerat o apariție supranaturală zămislită de desișul pădurii. Înfrângerea suferită de inginerul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Gura Putilei (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1183 metri, la confluența râurilor Putila și Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Bischiv și Șpetchi. Localitatea Gura Putilei a făcut parte încă de la înființare
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Gura Putilei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Gura Putilei se ridica la 911 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (66,08%), cu o minoritate de evrei (12,62%), una de ruteni (7,8%) și una de români (12,07%). Alte persoane s-au declarat: germani (4 persoane), ruși (4 persoane), turci (2 persoane) și polonezi (3 persoane). Din punct
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
înființat în anul 1961, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 884 km² și 25.352 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni (huțuli). Din componența raionului face parte orașul Putila și 13 comune rurale. Cea mai mare parte a raionului este așezată în Munții Carpați, iar partea de sud a acestuia este la frontiera cu România. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
de 53 km vest de municipiul Cernăuți și la 32 km sud-vest de orașul Vășcăuți. Este amplasat la o altitudine de 356 metri, pe malul râului Ceremuș, care îl separă de orașul Kuty (din regiunea Ivano-Frankivsk). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli) și o suprafață de 10.800 ha. Originea localității este puțin cunoscută. După unii istorici, ea ar fi amintită pentru prima dată într-o cronică din 1158, dar după alte surse, prima sa mențiune are loc într-o cronică moldovenească
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
români plus moldoveni era de 49 (23+26), adică 0,89% din populația localității . În prezent, orașul are în jurul a 4.500 locuitori (preponderent ucraineni). În această localitate s-a desfășurat în anii 1992, 2003 și 2008 Festivalul de folclor huțul. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Vijnița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). În orașul Vijnița s-a stabilit din secolul al XVII-lea o comunitate evreiască. Evreii din Bucovina au primit drepturi politice
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
Lipovețul Mare (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Coneatin. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 798 metri, în partea de est a raionului Putila. Localitatea Lipovețul Mare a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Lipovețul Mare, Putila () [Corola-website/Science/315629_a_316958]
-
Lucavăț (în ), întâlnit și sub formele de Lucavăț pe Siret sau Luncavăț (în , transliterat Lukavți și în ) este localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Vijnița, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 413 metri, pe malul râului Șiretul Mare, în partea de centru-est a raionului Vijnița. De această comună depind administrativ satele Lipoveni, Maidan-Lucavăț, Vahnăuți și Volcineț. Istoria satului Luncavăț începe înainte de Descălecat, când un
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
Holoșina (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Iablonița. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1339 metri, pe malul râului Ceremușul Alb, în partea de est a raionului Putila. Localitatea Holoșina a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Holoșina, Putila () [Corola-website/Science/315627_a_316956]
-
d. 26 august 1938, Cracovia) a fost un pictor realist, desenator și grafician polonez, armean de origine română, profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din Cracovia. Ca artist, Axentowicz a fost renumit pentru portretele, scenele și peisajele cu huțulii din Transilvania. s-a născut la data de 13 mai 1859 în Brașov, Ungaria (acum România) într-o familie de polonezi de origine armeană. Axentowicz s-a căsătorit în anul 1893 cu Iza Henrietta Gielgud care era mătușa lui John
Teodor Axentowicz () [Corola-website/Science/329319_a_330648]
-
Horova (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Zahariceni. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 534 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Horova a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Horova, Putila () [Corola-website/Science/315619_a_316948]
-
al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taraș Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rușini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" "(nu în sens peiorativ! )", denumire acordată în general slavilor răsăriteni. Astfel, unele localități din nordul Carpaților Răsăriteni poartă toponime care derivă din cuvântul
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
1930, populația orașului Milișăuți se ridica la 2928 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (81,9%), cu o minoritate de germani (6,55%), una de evrei (1,6%), una de ruteni (6,23%), una de ruși (1,15%) și una de huțuli (2,57%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,45%), dar existau și romano-catolici (0,9%), mozaici (1,6%), evanghelici\luterani (5,5%). Alte persoane au declarat: adventiști (15 persoane), baptiști (1 persoană) și fără religie (1
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
Bahna (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 475 metri, în partea de vest a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vijnița. Localitatea Bahna a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Vahnăuți, întâlnit și sub forma Vahnoveni (în , transliterat Vahnivți) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Lucavăț. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 440 metri, în partea de centru-est a raionului Vijnița. Localitatea Vahnăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Vahnăuți, Vijnița () [Corola-website/Science/315609_a_316938]
-
Torăceni, întâlnit și sub forma de Torachi (în și în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de orășelul Putila. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 636 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Torăceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]