198 matches
-
est a Slovaciei, trăiesc "volohii". Aceștia vorbesc o limbă românească arhaică. Locuiesc în număr mai însemnat pe valea râului Uj în localitățile Poroskove (Poroșcovo), Mirke (Mircea), Remety (Remeți), Simerky (Simeria), Kamenetz (Camineț) ș.a. Tot în Ucraina mai trăiesc comunități de huțuli, boiki și lemki care prezintă asemănări cu românii, polonezii, ungurii, slovacii și rutenii. Iorga a scris că huțulii sunt daci slavizați În Ungaria trăiesc peste 25000 de români si circa 200000 de țigani (băieși), foști mineri, vorbitori de limba română
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
râului Uj în localitățile Poroskove (Poroșcovo), Mirke (Mircea), Remety (Remeți), Simerky (Simeria), Kamenetz (Camineț) ș.a. Tot în Ucraina mai trăiesc comunități de huțuli, boiki și lemki care prezintă asemănări cu românii, polonezii, ungurii, slovacii și rutenii. Iorga a scris că huțulii sunt daci slavizați În Ungaria trăiesc peste 25000 de români si circa 200000 de țigani (băieși), foști mineri, vorbitori de limba română Comunitățile românofone medievale, numite de istorici „Romaniile populare”, erau denumite de proprii locuitori "țări" iar de popoarele sau
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
copilăria și adolescența, iar începând din anul 1891, s-a mutat în orașul Cernăuți, unde a locuit pentru tot restul vieții și unde a decedat la data de 21 martie 1942. Opera sa literară are ca temă viața țăranilor bucovineni, huțulilor și intelectualității ucrainene. A fost o luptătoare vehementă împotriva războiului. Teatrul Național din Cernăuți îi poartă numele. La data de 14 noiembrie 2003, în orașul natal al scriitoarei, Gura Humorului, a fost dezvelit bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, odată cu aniversarea
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
În unele gospodării din satele din România se mai folosesc și astăzi astfel de depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol întărit specifică huțulilor bucovineni. Ansamblul care a fost reconstruit în incinta muzeului cuprinde șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară, poartă și gard. Acestea sunt dispuse unul în continuarea celuilalt, formând o curte închisă cu patru laturi. Casa
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Vijnicioara, cunoscut și sub denumirea de Vijenca (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 448 metri, în partea de nord-vest a raionului Vijnița. Localitatea Vijnicioara a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taraș Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rușini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" "(nu în sens peiorativ! )", denumire acordată în general slavilor răsăriteni. Astfel, unele localități din nordul Carpaților Răsăriteni poartă toponime care derivă din cuvântul
Ucrainenii din România () [Corola-website/Science/304733_a_306062]
-
un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
în limba ucraineană, a apărut, precedat de prefața lui Ivan Franko, abia în anul 1901, cu doi ani înainte de a muri. În poeziile sale Vorobchievici a cântat plaiurile și oamenii Bucovinei („Patria”, „Aceasta e Bucovina mea”, „Pe Prut”, „Soartă de huțuli”). Cunoscute au devenit poeziile sale pentru copii - „Limba maternă” ("Movo ridni")(1869), care a fost inclusă mai târziu în abecedare, „Carpații noștri înalți și dragi”, „Pistrui”, „Toamna”, „Cântec de leagăn”. Povestirile, poeziile epice și dramele sale istorice erau consacrate unor
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
înființat în anul 1961, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 884 km² și 25.352 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni (huțuli). Din componența raionului face parte orașul Putila și 13 comune rurale. Cea mai mare parte a raionului este așezată în Munții Carpați, iar partea de sud a acestuia este la frontiera cu România. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8 "Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" este disponibil la nivelul întregului teritoriu național. Tipul de sprijin: Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o
MANUAL DE PROCEDURĂ din 7 aprilie 2016 (*actualizat*) privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 "Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272141_a_273470]
-
în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al "Cenaclului de Luni", coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți și la Costileva, sat locuit de etnici huțuli. Tatăl său era contabil, iar mama învățătoare. Familiei sale i s-a confiscat pământul pe care-l deținea și îl lucra. De mic, viitorul dramaturg observa că trebuie să adopte la școală și mai târziu în viață activă o ideologie
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
în , în , în ) este o trecătoare (pas montan) prin Munții Carpați din Ucraina, localizată în partea de sud-est a regiunii Ivano-Frankivsk. El este unul dintre cele câteva trecători care leagă regiunea Transcarpatia cu restul țării, fiind situat în Huțulșcina (Țara huțulilor). Pasul montan, aflat la o înălțime de 931 metri, separă Munții Cernohora de Culmea Gorganelor. În partea de nord se află izvoarele râului Prut, iar în partea de sud cele ale râului Tisa. Prin acest pas trece drumul regional important
Pasul Iablonița () [Corola-website/Science/319191_a_320520]
-
Nicolae Wassilko a devenit unul din fondatorii Radei Centrale Ucrainene de la Viena (1914) și ai Radei Generale Ucrainene (1915), participând la activitățile politice pentru înființarea unui stat ucrainean pe teritoriul estic al Austro-Ungariei. El a fost unul dintre organizatorii Legiunii Huțulilor Bucovineni, un corp de peste 1.000 de voluntari huțuli din districtele Vijnița și Storojineț care a luat parte între anii 1915-1916 la luptele cu rușii, ca parte a trupelor austro-ungare. Cavalerul de Wassilko a fost un susținător al soluționării problemei
Nicolae de Wassilko () [Corola-website/Science/319385_a_320714]
-
Ucrainene de la Viena (1914) și ai Radei Generale Ucrainene (1915), participând la activitățile politice pentru înființarea unui stat ucrainean pe teritoriul estic al Austro-Ungariei. El a fost unul dintre organizatorii Legiunii Huțulilor Bucovineni, un corp de peste 1.000 de voluntari huțuli din districtele Vijnița și Storojineț care a luat parte între anii 1915-1916 la luptele cu rușii, ca parte a trupelor austro-ungare. Cavalerul de Wassilko a fost un susținător al soluționării problemei rutene de către austro-ungari, ceea ce prevedea ca în situația victoriei
Nicolae de Wassilko () [Corola-website/Science/319385_a_320714]
-
Șipotele pe Siret, cunoscut și sub formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a raionului Vijnița, în apropiere de frontieră cu România. De această comună depind administrativ satele Falcău, Lăpușna și Lecheci. Localitatea Șipotele pe
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Bahna (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 475 metri, în partea de vest a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vijnița. Localitatea Bahna a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Maidan-Ispas (în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Ispas. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 463 metri, în partea de nord-vest a raionului Vijnița. Localitatea Maidan-Ispas a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Maidan-Ispas, Vijnița () [Corola-website/Science/315592_a_316921]
-
Cireșel, întâlnit și sub forma Cereșenca (în , transliterat Cereșenka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 441 metri, în partea de centru a raionului Vijnița. Localitatea Cireșel a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
Mihova, întâlnit și sub forma Mihoveni (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 505 metri, în partea de centru-est a raionului Vijnița. De această comună depinde administrativ satul Mega. Localitatea Mihova a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie
Mihova, Vijnița () [Corola-website/Science/315597_a_316926]
-
Ciornohuzi, întâlnit și sub forma Cernăhuzi (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 318 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de centru-vest a raionului Vijnița. Localitatea Ciornohuzi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Ciornohuzi, Vijnița () [Corola-website/Science/315595_a_316924]
-
Vășcăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vilaucea a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de huțuli. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Vilaucea, Vijnița () [Corola-website/Science/315596_a_316925]
-
Lucavăț (în ), întâlnit și sub formele de Lucavăț pe Siret sau Luncavăț (în , transliterat Lukavți și în ) este localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Vijnița, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 413 metri, pe malul râului Șiretul Mare, în partea de centru-est a raionului Vijnița. De această comună depind administrativ satele Lipoveni, Maidan-Lucavăț, Vahnăuți și Volcineț. Istoria satului Luncavăț începe înainte de Descălecat, când un
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
Falcău (în , transliterat Falkiv și în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele pe Siret. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 664 metri, în partea de sud a raionului Vijnița. Localitatea Falcău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Falcău, Vijnița () [Corola-website/Science/315605_a_316934]
-
Vahnăuți, întâlnit și sub forma Vahnoveni (în , transliterat Vahnivți) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Lucavăț. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 440 metri, în partea de centru-est a raionului Vijnița. Localitatea Vahnăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Vahnăuți, Vijnița () [Corola-website/Science/315609_a_316938]
-
Volcineț, întâlnit și sub formă Volcineț pe Siret (în și în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Lucavăț. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 506 metri, în partea de centru-est a raionului Vijnița. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Volcineț, Vijnița () [Corola-website/Science/315610_a_316939]