245 matches
-
întrucât guvernanții impuși de Moscova nici măcar nu-și ascundeau intenția de a frauda alegerile și de a instala un regim pro-sovietic, lipsit de orice scrupule democratice. În fața acestei eventualități, forțele lucide ale țării - susținute, după cum demonstrează de nenumărate ori Ioan Hudiță, de o enormă majoritate a populației - aleg să nu cedeze. Harriman și Kerr nu îl mint fățiș pe Iuliu Maniu, dar combat teoria „sferelor de influență” și promit verbal garanții că alegerile, chiar organizate de guvernul Petru Groza, vor fi
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
calitate care îi sosesc pe canale private, diaristul cade în capcana de a nu crede că la Yalta lumea a fost împărțită, cinic, în sfere de influență. Sunt însă semne în jurnal că Maniu, deși se baza pe analizele lui Hudiță, era mai circumspect decât acesta în privința înțelegerilor de la Yalta... Sau, poate, ca ardelean, era mai pățit, iar „instinctul național” îi sugera că România, alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania și Germania de Est, fusese deja oferită pe tavă sovieticilor
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
ale unor episoade puțin vizitate de istoriografia noastră, cum ar fi acțiunile subterane ale unor intelectuali și forțe politice pentru recuperarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, reocupate de Uniunea Sovietică în 1944 și supuse unui adevărat genocid. Jurnalul profesorului Hudiță conține mărturii că România nu a acceptat cu ușurință pierderea celor două provincii și nici nu a stat cu mâinile în sân, cel puțin până la abolirea democrației și instalarea deplină a comunismului. Forțele politice responsabile ale țării au alcătuit memorii
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
că România nu a acceptat cu ușurință pierderea celor două provincii și nici nu a stat cu mâinile în sân, cel puțin până la abolirea democrației și instalarea deplină a comunismului. Forțele politice responsabile ale țării au alcătuit memorii (textul lui Hudiță indică piste pe care istoricii le pot utiliza spre a le identifica), au informat permanent Aliații occidentali cu privire la situația din Basarabia și nordul Bucovinei, ba chiar au intenționat să pună pe masa viitoarei conferințe de pace un dosar complet al
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
pe de-o parte, să colaboreze cu guvernul Petru Groza, iar pe de alta, să sub- țieze falanga din jurul lui Iuliu Maniu. Chiar dacă operațiunea este de la bun început sortită eșecului, din cauză că prestigiul lui Maniu și al PNȚ erau inatacabile, pe Hudiță defecțiunea drului Lupu îl afectează personal, deoarece își începuse cariera politică alături de acesta, în rândurile Partidului Țărănesc Democrat, și tot alături de acesta a intrat în Partidul Național Țărănesc, când cele două formațiuni au fuzionat (11 martie 1934). Gestul l-a
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
că plecarea drului Nicolae Lupu din PNȚ nu va afecta în nici un fel prestigiul și popularitatea partidului. Dimpotrivă (așa cum sa și întâmplat în realitate), comuniștii îl vor abandona pe nefericitul bătrân atunci când vor realiza că nu le este util. Profesorul Hudiță face aprecieri triste despre riscurile pe care și le asumă omul politic care nu se retrage la timp. Jurnalul politic mai deschide o pistă de cercetare pe care istoricii ar trebui să o fructifice. În el apare (și în acest
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
În el apare (și în acest volum al XVI-lea), un personaj misterios: cel ce va deveni Alexandru Nicolschi, secretar general al Ministerului de Interne în perioada represiunii staliniste și unul dintre cei mai fioroși torționari ai regimului comunist. Ioan Hudiță ni-l dezvăluie, în 1945-1946, în ipostaza de agent sovietic, pregătit încă dinainte de 1939 pentru preluarea puterii. Nicolschi dovedește, în convorbirile cu diaristul, o extraordinară cunoaștere a realităților românești, ca și existența unui plan pus la punct de către sovietici cu
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
extremă dreaptă, chiar rasiste, ale unor proeminenți scriitori altminteri occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa an cazuri similare, ca de pildă după apariția Jurnalului politic al lui Ioan Hudița (Editură Roza Vanturilor, 1997), deși există și aici "revelații" comparabile cu cele din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Să fie o explicație posibilă dezinteresul activ pentru istorie, semnalat și deplâns mai demult, sub un titlu memorabil, Cine se teme de ... Tacit
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
era tuns cu breton", fie că blasfemiază sfântă istorie a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
tarziu, după 23 august 1944, e știut. Cel dintâi nu s-a exilat an Elveția, ci și-a găsit un adăpost aurit an instituțiile de fațadă ale României căzute pradă "dezmățului bolșevic". Al doilea, care-i mărturisise patetic lui Ioan Hudița indefectibila lui admirație pentru Iuliu Maniu, se va angaja frenetic an corul campaniei jurnalistice antitărăniste și antimaniste orchestrate de comuniști, producând el ănsusi un teribil pamflet ămpotriva istoricului lider țărănist. Tot an primăvara anului 1944, când guvernul Antonescu preconiza trimiterea
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că "probe" ăntr-un imaginar proces, dar și văzute că expresii ale teribilei derute intelectuale dintr-o vreme apocaliptica. Ravagiile an conștiința produse de această deruta nu au ocolit literatura, dimpotrivă, au pustiit
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
sentimental (Ed. Trei, 19,99 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm O experiență-limită O doamnă fragilă, trecută de 80 de ani, a fost cândva, fără voia ei „dușmanul de clasă“! Fiica țărănistului Ioan Hudiță a ajuns în pușcărie, unde și-a purtat sarcina, a născut o fetiță și a vegheat-o, printre corvezi, aproape de an. O experiență-limită care transmite exemplar altor generații fiorul neomenesc al absurdului ideologic. O memorie suferindă și dezechilibrată de canoanele
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
Răzvan Voncu Ioan Hudiță - Jurnal politic. 3 august - 31 decembrie 1945, vol. XV, ediție îngrijită de Dan Berindei, București, Editura Comunicare.ro, 2012, 578 p. Jurnalul istoricului și omului politic Ioan Hudiță a avut o soartă aproape la fel de ingrată ca și cea a autorului
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
Răzvan Voncu Ioan Hudiță - Jurnal politic. 3 august - 31 decembrie 1945, vol. XV, ediție îngrijită de Dan Berindei, București, Editura Comunicare.ro, 2012, 578 p. Jurnalul istoricului și omului politic Ioan Hudiță a avut o soartă aproape la fel de ingrată ca și cea a autorului lui. Ajuns la al XV-lea volum, textul - acoperind până acum perioada dintre 1 ianuarie 1938 și 31 decembrie 1945 - nu s-a bucurat nici pe departe de
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
să apară la edituri diferite. Mai mult, spre a suscita interesul asupra operei, ordinea cronologică a fragmentelor nu a fost respectată: anumite capitole, corespunzând unor momente-cheie din istoria țării, au fost publicate înaintea altora, alterându-se continuitatea pe care Ioan Hudiță a intenționat- o în chip explicit. Chiar și-așa, însă, este remarcabil că opera a supraviețuit regimului comunist, depunând mărturie despre una dintre cele mai complicate perioade din istoria țării: aceea în care se trece cu forța de la democrație la
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
mai complicate perioade din istoria țării: aceea în care se trece cu forța de la democrație la șirul de patru dictaturi care au marcat secolul XX românesc. Puține sunt consemnările din interiorul clasei politice mai autorizate decât cea a lui Ioan Hudiță, istoric, profesor universitar, specialistul incontestabil al Partidului Național Țărănesc în probleme externe și consilier de încredere al lui Iuliu Maniu. Volumul al XV-lea acoperă perioada dintre 3 august și 31 decembrie 1945, fiind probabil cea mai minuțioasă cronică subiectivă
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
la 8 noiembrie 1945, are loc marea manifestație de ziua Regelui Mihai I, care declanșează încleștarea finală dintre forțele democratice conduse de suveran și adepții comunizării României, grupați în jurul guvernului lui Petru Groza. Trebuie spus de la bun început că Ioan Hudiță, în chip explicit, ține aceste însemnări zilnice pentru ca evenimentele la care participă să nu rămână consemnate exclusiv prin lentilele deformante ale învingătorilor. Însemnările sunt zilnice, regulate și abundente, chiar și atunci când ziaristul se află într-un foarte periculos turneu politic
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
sunt zilnice, regulate și abundente, chiar și atunci când ziaristul se află într-un foarte periculos turneu politic în Moldova, când este bolnav ori când e obosit de bătălia cotidiană pentru salvarea democra- ției. Oricât de târzie ar fi ora, profesorul Hudiță notează în jurnal tot ceea ce l-ar putea ajuta să în- țeleagă mai bine evoluțiile politice ale momentului și tot ceea ce i-ar putea interesa pe urmași. De altfel, aceste jurnal este, într-un anume sens, public. Încetîncet, el se
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
apropiat și, în felul său reținut, îl încurajează. Semn că nici „Sfinxului de la Bădăcin” nu-i era indiferentă dimensiunea morală a luptei politice și, mai ales, rostul educativ al acesteia. De prisos să spun că Jurnalul politic al lui Ioan Hudiță răstoarnă cu ușurință toate mistificațiile comuniste cu privire la perioada dintre 1944 și 1948, începând chiar cu sensul luptei pe care o dau politicienii democrați. Practic, după cum subliniază diaristul - și, odată cu el, și ceilalți lideri țărăniști și liberali -, României i s-a
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
volumul al XV-lea al jurnalului), tot la presiunile Moscovei, României i-a fost refuzat statutul de stat cobeligerant, în ciuda faptului că armata română luptase împotriva Wehrmacht-ului în Ungaria, Austria și în Munții Tatra. După cum arată însemnările lui Ioan Hudiță, perioada dintre 1944 și 1948 a constituit un nemilos război propagandistic, politic și economic dus de URSS împotriva României, pentru denaturarea și ulterior răsturnarea sensului istoric al celor petrecute la 23 august 1944. Tocmai de aceea, jurnalul său devine un
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
propagandistic, politic și economic dus de URSS împotriva României, pentru denaturarea și ulterior răsturnarea sensului istoric al celor petrecute la 23 august 1944. Tocmai de aceea, jurnalul său devine un martor de neocolit în cercetarea istorică și politică, întrucât profesorul Hudiță s-a aflat, cum spune un film clasic, în inima furtunii. A participat direct la toate demersurile, interne și internaționale, făcute de partidele democratice (PNȚ și PNL) pentru respectarea promisiunilor și angajamentelor internaționale luate de Aliați în privința României. A negociat
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
cauza României. Nu doar pe cea a democrației interne, ci și cauza, considerată de mulți pierdută, a Basarabiei și Bucovinei! Două aspecte ale acestei bătălii impresionează înainte de toate. Primul este luciditatea cu care diaristul se analizează și analizează situația curentă. Hudiță și Maniu sunt lucizii PNȚ, spre deosebire de Mihalache, de dr. Lupu sau de grupul ardelenilor (Aurel Leucuția, Emil Ghilezan, Ghiță și Ionel Pop). Jurnalul consemnează implacabil, cu o răceală emoționantă, dezmembrarea treptată a castelului de iluzii construit după răsturnarea dictaturii antonesciene
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
Aurel Leucuția, Emil Ghilezan, Ghiță și Ionel Pop). Jurnalul consemnează implacabil, cu o răceală emoționantă, dezmembrarea treptată a castelului de iluzii construit după răsturnarea dictaturii antonesciene. Cel de-al doilea aspect devine mai pregnant la sfârșitul anului 1945: atât Ioan Hudiță, cât și Iuliu Maniu, poate și alți fruntași țărăniști și liberali, par a avea conștiința faptului că sunt deja condamnați. Cu toate acestea, își păstrează cugetele nealterate, nu îi alarmează pe ceilalți, și continuă bătălia, cu acel înălțător sentiment al
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
ceilalți, și continuă bătălia, cu acel înălțător sentiment al datoriei care i-a definit întotdeauna pe bărbații de stat. Exemplul lor contrazice puternic teoria „adaptabilităț ii” funciare a românilor. Au existat, desigur, și adaptabili (îi găsim chiar în jurnalul lui Hudiță: Sadoveanu, Ralea, Rosetti, Iorgu Iordan, Stoilov). Însă „nucleul dur” al politicii și vieții culturale românești nu s-a predat cu arme și bagaje ocupantului, nici chiar când a avut convingerea că bătălia e pierdută. A făcut asta, cum scrie diaristul
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
foarte util indice de nume, ce ușurează lucrul pe text. Studiul introductiv al lui Dan Berindei se adaugă celor din volumele anterioare ale ediției, în ceea ce va deveni probabil, la finalul ei, o carte despre personalitatea tragică a lui Ioan Hudiță.
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]