181 matches
-
mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gușterul (Lacerta viridis). O apariție rară este șopârla fără picioare (Anguis fragilis). Păsările întâlnite în zona pădurii numără peste 80 de specii. Semnalăm prezența unor specii rare: porumbelul de scorbură (Columba oenas) și turturica (Streptopelia turtur), cu puține perechi clocitoare, huhurezul mic (Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
europaea), chițcanul (Sorex araneus). În scorburi de copaci își găsesc adăpost liliecii (Nyctalus noctula). Păsările specifice pădurii sunt: porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), cucul (Cuculus canorus), păsări răpitoare de noapte precum: ciușul (Otus scops), ciuvica (Glaucidium passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), capîntortura (Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), codroșul de munte (Phoenicurus ochruros), pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus). Conservarea ornitofaunei actuale se poate face fără eforturi mari, asigurându-le liniștea pentru a cuibări și pentru a căuta hrană. În acest sens, copacii scorburoși nu trebuie extrași din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Între 1690 și 1693, fiind sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele mănăstirii provine de la păsările de noapte numite huhurezi care cântau noaptea ,atunci când meșterii se ocupau de construcția bisericii. Istoricul Nicolae Iorga afirma: ,,Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați”. Biserica are lungimea de 32 m
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Poiana Florii și de la Pîrlaz. Avea Valea Oanei un farmec deosebit: un relief structural, drumuri întortochiate, cărări și poteci, o vegetație variată în care pluteau nucii seculari și din ale căror scorburi, în fapt de seară, vibra în liniște fluerul huhurezilor. Aici, în Valea Oanei, unde va veni și mai târziu cu Maria Mohor, ca și în sat, Victor Ion Popa va fi mereu la el acasă. Era Victor Ion Popa suflet din sufletul obștei dodeștene, după cum era trup din trupul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
500.000 75. Gasca-cu-gat-rosu (Branta ruficollis) 1.000.000 76. Grangurul (Oriolus oriolus) 100.000 77. Greluselul (Locustella sp.) 50.000 78. Gusa-rosie (Erithacus rubecula) 50.000 79. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 50.000 80. Heretele (Circus sp.) 250.000 81. Huhurezul (Strix sp.) 500.000 82. Hulubul-de-stepa (Syrrhaptes paradoxus) 500.000 83. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 50.000 84. Lăcustarul (Sturnus roseus) 50.000 85. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 50.000 86. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 2.000.000 87
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
Pescăruș rozalb) - Larus minutus (Pescăruș mic) Sternidae - Gelochelidon nilotica (Pescărita râzătoare) - Sterna spp. (Chire) - Chlidonias spp. (Chirighițe) ANSERIFORMES Anatidae - Branta leucopsis (Gașca cu obraz alb, Gașca călugărita) - Mergus albellus (Ferestras mic) CUCULIFORMES Cuculidae - Cuculus canorus (Cucul) STRYGIFORMES Strigidae - Strix spp. (Huhurezi) - Asio spp. (Ciuf) APODIFORMES Apodidae - Apus spp. (Drepnea) Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăruș albastru) PICIFORMES Picidae - Dendrocopos spp. (Ciocănitori) PASSERIFORMES Motacillidae - Anthus spp. (Fâse) Troglodytidae - Troglodytes troglodytes (Pantarus, Ochiul boului) Turdidae - Luscinia spp. (Privighetori) - Saxicola spp. (Mărăcinari) - Oenanthe spp. (Pietrari) Sylviidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Frunzărita cenușie (Hippolais pallida) 61. - Frunzărita gălbuie (Hippolais icterina) 62. - Grangur (Oriolus oriolus) 63. - Graur (Sturnus vulgaris) 64. - Grelusel pătat (Locustella naevia) 65. - Grelusel de stuf (Locustella luscinioides) 66. - Grelusel de zăvoi (Locustella fluviatilis) 67. - Gușa albastră (Luscinia svecica) 68. - Huhurez (Strix aluco) 69. - Huhurez mare (Strix uralensis) 70. - Inarița roșie (Acanthis flammea) 71. - Inarița roșie mică (Acanthis horneamanni) 72. - Lăcar de cîmp (Acrocephalus agricolă) 73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
61. - Frunzărita gălbuie (Hippolais icterina) 62. - Grangur (Oriolus oriolus) 63. - Graur (Sturnus vulgaris) 64. - Grelusel pătat (Locustella naevia) 65. - Grelusel de stuf (Locustella luscinioides) 66. - Grelusel de zăvoi (Locustella fluviatilis) 67. - Gușa albastră (Luscinia svecica) 68. - Huhurez (Strix aluco) 69. - Huhurez mare (Strix uralensis) 70. - Inarița roșie (Acanthis flammea) 71. - Inarița roșie mică (Acanthis horneamanni) 72. - Lăcar de cîmp (Acrocephalus agricolă) 73. - Lăcar de lac (Acrocephalus scirpaceus) 74. - Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris) 75. - Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) 76. - Lăcar de
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
500.000 75. Gasca-cu-gat-rosu (Branta ruficollis) 1.000.000 76. Grangurul (Oriolus oriolus) 100.000 77. Greluselul (Locustella sp.) 50.000 78. Gusa-rosie (Erithacus rubecula) 50.000 79. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 50.000 80. Heretele (Circus sp.) 250.000 81. Huhurezul (Strix sp.) 500.000 82. Hulubul-de-stepa (Syrrhaptes paradoxus) 500.000 83. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 50.000 84. Lăcustarul (Sturnus roseus) 50.000 85. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 50.000 86. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 2.000.000 87
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
se revărsa peste cele două roți. Într-o gheară cucoana ținea un evantai, în cealaltă o sticluță și o batistă, brodată cu monograma ei și împodobită cu dantelă lată. Lângă ea, pe jumătate îngropat în valurile de tafta, era un huhurez, cu aerul plictisit, cu ochii stinși, cu capul golaș și așa de bătrân, încât ciocul îi sta cruciș, ca niște foarfeci deschise. Erau niște tineri însurăței, care-și făceau vizitele de politețe, un menaj la modă, pe gustul doamnei Galbenilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ai universității ieșene, veți Întâlni un zâmbet sfiicios, punând pavăză, aflat În continuă retragere. Evita contactele, se plimba de unul singur, personal l-am Întâlnit pe drumuri din afara orașului, adesea pe la Grădina Botanică. Stătea mai mult În casă, „ca un huhurez”, cum Îl caracteriza cineva, citea și scria, ieșea rar și singur. Un solitar, și-or fi spus cei mai mulți, un logician cufundat În teorii și formule, un ciudat. În realitate nu era deloc așa, iar unii l-au cunoscut și În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din gheretă și a procedat după cum i se ordonase: a ridicat cârligul din încuietoare și a împins până la capăt ușa vagonului, deschizând-o cu totul. Lumina puternică a zilei și aerul curat au pătruns în vagoane, iar locatarii, ca niște huhurezi amețiți, clipeau des și neliniștiți, încercând să-și adapteze sistemul optic la noua conjunctură, la galbenul strălucitor al incandescenței solare. Când mă uit acum îndărăt, presupun că tânărul militar care ne păzea primise apelativul "Neamțul" datorită părului blond-auriu și ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
liniște deplină pentru meditație, pentru o concentrare cît mai intensă, spre a circula nestingherit în sferele înalte ale filozofiei. Ca atare, s-a izolat și la propriu și la figurat, neavând nici soție, nici copii, nici familie... Trăia ca un huhurez. Dar Dumnezeu este mare și bun și înțelept. I-a fost tare milă de fiul său rătăcit care și-a risipit viața încercând să găsească răspuns unor întrebări la care nimeni nu va reuși să răspundă niciodată, și prin compensație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lungă (Circaetos gallicus Gm., Gypaetus barbatus L.), Vâltan pleșuv, Hoală (Vultur monachus L.), Vâltan roșu cu capu-alb (Vultur fulvus Gm.,) Buha, Buhoaie (Strix uralensis Pall, Strix scops L., Strix pygmaea Bechst, Strix bubo L.), Buha mică (Strix otus L.), Huhurezul (Otus brachyotus Gm., Strix aluco L.), Ciovica (Strix noctua Retzius, Strix flamea L.). - Din familia Passares ne încântă cu inimitabile și inegalabile triluri, Privighetoarea (Luscinia luscinia L., Luscinia Philomella Bechst ), Cotorușul (Erithacus rubecula L., Ruticilla tithis L.), Mărăcinariu (Ruticilla phoenicurus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
preajmă, București, 1983; Vin șoimii, București, 1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl May, Winnetou, I-III, București, 1967, Testamentul incașului, București, 1971; Ludwig Bechstein, Căciula piticului, București, 1969; Horst Beseler, Râpa huhurezului, București, 1970; R. Münchgesang, Rübezahl, duhul munților, București, 1970; Joseph von Eichendorff, Poezii, București, 1972; Friedrich Wolf, Basme pentru copii mari și mici, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Ioan Covaci); Gottfried Keller, Poezii, București, 1975
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
bănuit a fi strigoi, practică numită destrigoizare. În Noaptea Sfântului Andrei strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Pescăruș rozalb) - Larus minutus (Pescăruș mic) Sternidae - Gelochelidon nilotica (Pescărita râzătoare) - Sterna spp. (Chire) - Chlidonias spp. (Chirighițe) ANSERIFORMES Anatidae - Branta leucopsis (Gașca cu obraz alb, Gașca călugărita) - Mergus albellus (Ferestras mic) CUCULIFORMES Cuculidae - Cuculus canorus (Cucul) STRYGIFORMES Strigidae - Strix spp. (Huhurezi) - Asio spp. (Ciuf) APODIFORMES Apodidae - Apus spp. (Drepnea) Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăruș albastru) PICIFORMES Picidae - Dendrocopos spp. (Ciocănitori) PASSERIFORMES Motacillidae - Anthus spp. (Fâse) Troglodytidae - Troglodytes troglodytes (Pantarus, Ochiul boului) Turdidae - Luscinia spp. (Privighetori) - Saxicola spp. (Mărăcinari) - Oenanthe spp. (Pietrari) Sylviidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Pescăruș rozalb) - Larus minutus (Pescăruș mic) Sternidae - Gelochelidon nilotica (Pescărita râzătoare) - Sterna spp. (Chire) - Chlidonias spp. (Chirighițe) ANSERIFORMES Anatidae - Branta leucopsis (Gașca cu obraz alb, Gașca călugărita) - Mergus albellus (Ferestras mic) CUCULIFORMES Cuculidae - Cuculus canorus (Cucul) STRYGIFORMES Strigidae - Strix spp. (Huhurezi) - Asio spp. (Ciuf) APODIFORMES Apodidae - Apus spp. (Drepnea) Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăruș albastru) PICIFORMES Picidae - Dendrocopos spp. (Ciocănitori) PASSERIFORMES Motacillidae - Anthus spp. (Fâse) Troglodytidae - Troglodytes troglodytes (Pantarus, Ochiul boului) Turdidae - Luscinia spp. (Privighetori) - Saxicola spp. (Mărăcinari) - Oenanthe spp. (Pietrari) Sylviidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
500.000 75. Gasca-cu-gat-rosu (Branta ruficollis) 1.000.000 76. Grangurul (Oriolus oriolus) 100.000 77. Greluselul (Locustella sp.) 50.000 78. Gusa-rosie (Erithacus rubecula) 50.000 79. Gusa-vanata (Luscinia sp.) 50.000 80. Heretele (Circus sp.) 250.000 81. Huhurezul (Strix sp.) 500.000 82. Hulubul-de-stepa (Syrrhaptes paradoxus) 500.000 83. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 50.000 84. Lăcustarul (Sturnus roseus) 50.000 85. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 50.000 86. Lebada-de-vara (Cygnus olor) 2.000.000 87
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173577_a_174906]