175 matches
-
potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau ciocârlie urechiată balcanică ("Eremophila alpestris balcanică"); toate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
o claritate a atmosferei neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
frică oricui a "„umbla prin ea”", iar "„casele egumenești se dărâmau”". În anul 1903, Nicolae Iorga scria că "„Cetățuia ... era singură, pustie și, într-o seară”" când s-a urcat "„pe coasta rotunjită a muncelului”", a fost speriat de strigătul huhurezului care viețuia "„sub bolțile pivnițelor părăsite”". Mănăstirea ajunsese o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, zidurile bisericii fiind măcinate de infiltrația apei pluviale, iar turla de pe naos era pe jumătate descoperită. Aceasta este starea în care o găsea arhitectul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de a face uitate durerile și năpăstuirile și de a face haz când nimănui nu i-ar da prin gând așa ceva. - Și acum, vei vrea poate să scurtezi din bărbile acestor cinstiți boieri sau să-i pui să zboare precum huhurezii?! Spătăria mare se zgudui de hohotele boierilor, care se simțiră mai acasă la ei și mai aproape de domn. - Nu, Măria Ta... spuse Petru, Înclinându-se. Porunca lăsată de căpitanul Oană e rugăminte făcută În genunchi În fața Măriei Tale. - Spune! - Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
bănuit a fi strigoi, practică numită destrigoizare. În Noaptea Sfântului Andrei strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ai universității ieșene, veți Întâlni un zâmbet sfiicios, punând pavăză, aflat În continuă retragere. Evita contactele, se plimba de unul singur, personal l-am Întâlnit pe drumuri din afara orașului, adesea pe la Grădina Botanică. Stătea mai mult În casă, „ca un huhurez”, cum Îl caracteriza cineva, citea și scria, ieșea rar și singur. Un solitar, și-or fi spus cei mai mulți, un logician cufundat În teorii și formule, un ciudat. În realitate nu era deloc așa, iar unii l-au cunoscut și În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
fabuloasă a insectelor, a păsărilor (minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au precedat, care au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13 2. Bamako
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Aer poluată aer care conține poluanți în concentrații ce determină efecte nocive sau care produc disconfort; Aisberg= ghețar plutitor de proporții uriașe, desprins din calota de gheață polară. Pe aisberg se pot întâlni unii reprezentanți ai faunei arctice: potârnichea polară, huhurezul alb, iepurele polar, vulpea polară, ursul polar; Arid= uscat, neroditor, sterp; Azot= element chimic gazos care se găsește în atmosferă în proporție de aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
nerecunoscător, fără a relua mai apoi "subiectul" (ca un Thomas Mann, bunăoară), cel mai probabil din lipsă de interes și de rezonanță empatică. La fel de modeste, apropiate mai mult de tipul fabulei și de literatura "minoră" din Aqua forte, texte precum Huhurezul, Isvorul și nourul sau Moartea lui Iov sancționează moral un anumit tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură negativă de caracter: invidia omului mărunt, incapabil să recunoască valoarea semenilor (huhurezul e o pasăre tăcută și urâtă, care găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț" burghez) să îl reprezinte însuși sentimentul estetic, gratuitatea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Poiana Florii și de la Pîrlaz. Avea Valea Oanei un farmec deosebit: un relief structural, drumuri întortochiate, cărări și poteci, o vegetație variată în care pluteau nucii seculari și din ale căror scorburi, în fapt de seară, vibra în liniște fluerul huhurezilor. Aici, în Valea Oanei, unde va veni și mai târziu cu Maria Mohor, ca și în sat, Victor Ion Popa va fi mereu la el acasă. Era Victor Ion Popa suflet din sufletul obștei dodeștene, după cum era trup din trupul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Între 1690 și 1693, fiind sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele mănăstirii provine de la păsările de noapte numite huhurezi care cântau noaptea ,atunci când meșterii se ocupau de construcția bisericii. Istoricul Nicolae Iorga afirma: ,,Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați”. Biserica are lungimea de 32 m
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
din gheretă și a procedat după cum i se ordonase: a ridicat cârligul din încuietoare și a împins până la capăt ușa vagonului, deschizând-o cu totul. Lumina puternică a zilei și aerul curat au pătruns în vagoane, iar locatarii, ca niște huhurezi amețiți, clipeau des și neliniștiți, încercând să-și adapteze sistemul optic la noua conjunctură, la galbenul strălucitor al incandescenței solare. Când mă uit acum îndărăt, presupun că tânărul militar care ne păzea primise apelativul "Neamțul" datorită părului blond-auriu și ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]