1,445 matches
-
din piele, ”mă ține aprig la muncă”, spune el, îi dă vigoare și siguranță în mișcări și îi spune mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
sforarilor planetari. Aceștia, se folosesc manipulări, pentru a destabiliza România și pentru a diviza populația ei și așa destul de greu încercată. În Europa, canalele de știri, la ordinea ocultei, crează scenarii cât mai grotești, toate, în favoarea dezmembrării țări. Vecinilor noștri, hunii turanici (ungurii), din Câmpia Panonică (Ungaria), le convine de minune ce se întâmplă la noi, modificând și manipulând informațiile de la proteste, ce sunt transmise pe ecrane uriașe în Budapesta, ca fiind organizate de confrații lor (etnia hunică conlocuitoare din România
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
cheltui pe biruri: Pe drum, aer, apă rece, Pe speranțe, suveniruri, Pe gânduri și pe-alte zece. Când ceri drepturi sociale, Ei îți dau senini de știre: „N-avem bani pentru spitale, Dar vă facem cimitire!...” Au prădat țara, ca hunii, Cu un soi ciudat de ură, Sugrumând-o, ca nebunii, Fără rost, fără măsură. Noi strigam din partea asta: „ Nu mai furați, frățioare, Mai opriți-vă năpasta, Nu mai avem demâncare! ” Ei ne sfidau: „Dragii noștri, Nu mai mâncați, vă rugăm
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455200835.html [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
e Prut sau că e Trotuș vecinul ți-e frate totuși Să nu fie de deochi au legat Prutul la ochi Să nu vadă ce se face război în vreme de pace Se-ncontrează ca nebunii românii parc-ar fi hunii Că-n fața lui Dumnezeu vecinu-i fratele meu Nu e minus nu-i nici plus nu-i american nici rus Și ar fi cu mult mai bine cinstit să fiu eu cu mine Și când totul se desface mai lăsați
DOINA DOINELOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1455529469.html [Corola-blog/BlogPost/384031_a_385360]
-
e tocmai potrivită ( îmi cer scuze de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare!) POPOARELE MIGRATOARE, fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de aur
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372265005.html [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
închise stau sub lacăt, mute Nu mai are cine, doina, să te-asculte. Fluierul, la stana, stins mai lăcrimează, Și parcă, de jale, codrii mei, oftează Au plecat și câinii, interziși de unii, Ne-a călcat Europa, mai rău decât hunii. S-o trezi românul din somnu-i de moarte Lanțuri pe grumazu-i, nu-i făcut să poarte! Până mai ești, țara, până mai ești vie, Te-om plăti cu sânge, maica Românie! Sune cornul dacic să răsune glia! Binecuvântează, Doamne, România
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470059824.html [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
chip subtil! Temându-se de foamete, bătrânii ... Temându-se de foamete, bătrânii Din Mânăstirea Iviru, pe vremuri, Strâns-au merinde multă, poame, gemuri Și n-au mai dat pomeni, de Hram, la unii Ce-au năvălit flămânzi și răi ca hunii Să ceară-o bucățică. „De nu, tremur Și mațele se strâng ca niște ghemuri De-ajuns-am să vânăm chiar și lăstunii” ... A doua zi, văzut-au miliarde De harnice furnici cărând pe spate Boabe de grâu, spre Mare, revanșarde ... „Vai, Maică
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
lumină în candela sufletului! Aroma bradului cu smirnă e magia Crăciunului! Decembrie 2014 ÎMI PASĂ - pamflet de Ziua Națională - Îmi pasă și mă doare starea națiunii, când văd demnitari care se comportă mai lacomi ca străinii și mai răi ca hunii! La ciolan să își adune cohortă. Tăioși în vorbă și înverșunați în ură, nimic nu lasă rivalilor mărunți! Se luptă să le ia și pâinea de la gură, să nu le știe manevre de corupți! Când biata țărișoară înoată-n greutăți
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423212348.html [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua, ca nebuna, Spurcă cu blesteme gerul Iar din coșuri -vălurele-
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1453897101.html [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
alegere de avocat bucureștean au mai făcut extremiștii maghiari cu domnul Stan! La București, găseau avocați excepționali, care pe banii și pălinca dată pe domnul Stan, ar fi dovedit că Ardealul nici nu era acolo până ce nu l-au adus hunii lui Attila și ungurii arpadieni! Cât privește argumentul domnului Stan, e ilar ca să nu zic altceva, până nu aflu în care parte a Americei locuiește dânsul și merge în general în spațiile publice și vorbește românește fiindcă plătește taxe! Domne
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_1397608490.html [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
Ioncică întrunește toate atributele obligatorii pentru un demers doctoral, academic - este structurat în opt micro-capitole, care, exceptându-l pe primul: Cine este Carlo Troya?, respectă/ rezumă vectorii de forță ai studiilor marelui istoric italian: Geto-Dacii, Goții, Facilități istorice: vandalii și hunii, Goții în Sud-Vest, Creștinarea geto-goților, Drumul spre Nord al ostrogoților, Despre arhitectura geto-gotică. Percutant, primul paragraf al exegezei - scrise cu profesionalism și aplomb de Dumitru Ioncică - respectă imperativul absolut cerut de scriitorul american Paul O’Neil: ,, Întotdeauna, apucă cititorul de
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
care am fost apropiat, că era și ea preoteasă, da’ fată deșteaptă, nu ca tine, care nici nu știu cu cine semeni! Du-te, focului și adă-l în casă că moare de frig că este camaradul meu din facultate, Huni, egipteanul, fiindcă numai noi știam să zburăm pe vremea aia! Marș, că te ia gura iadului, boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de buștean cu formă de om. Doar că avea culoare prunei coapte. Era, constată Deceneu, într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la foc. Miracolul se produse abia după ce se cam consumase o ulcică, iar Deceneu devenea tot mai econom. Huni deschise ochii
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la foc. Miracolul se produse abia după ce se cam consumase o ulcică, iar Deceneu devenea tot mai econom. Huni deschise ochii, rătăci cu privirile prin peșteră și începu să bolborosească ceva. Abia după ce Deceneu îi dădu și lui două palme în scop terapeutic, omul păru să intre în realitate și spuse în egipteana hieratică: - Băiii, frățică, nu credeam că
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai merge, ce mai face alde fii-tu, da’ muierea, cu preotesele cum te mai descurci... - Frate, Decule, ce să zic, merge treaba, da’ cu fii-miu ăsta nu prea știu ce să mă fac. Toată ziua, bună ziua
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
nimeni la modul serios. Nu prea avea rezistență la băutură. Încă! Rogvaiv, un tip venit pentru instruire tocmai de la gali, se învârtea sprinten pe lângă vatră și din mâinile lui ieșeau bunătăți care făceau vinul să alunece mai ușor... Spre seară Huni își aminti scopul vizitei, și-l rugă pe Deceneu să-i facă un ulcior cu licoare pentru cufureală, fiindcă gineri-su, Snefru, numai cu leacul ăsta se dregea. Apoi capotă, ca să folosim un termen din arta zborului, căzând de-a
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii! Înțelept om! Cei doi mari preoți se mai pupară, mai lăcrimară, mai luară câte o gustărică, dar și câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz, Huni uimi asistența cu o decolare în trombă, mai grozavă decât viscolul care le arunca ace de zăpadă în ochi. De emoție se puseră toți trei pe băut... Spre seară Huni colizionă cu o piramidă mai veche și adormi la baza
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz, Huni uimi asistența cu o decolare în trombă, mai grozavă decât viscolul care le arunca ace de zăpadă în ochi. De emoție se puseră toți trei pe băut... Spre seară Huni colizionă cu o piramidă mai veche și adormi la baza ei. Preoții lui Amon îl recuperară acordând o atenție deosebită clondirului cu licoarea dată de hiperborei, de care, din păcate, nu aveau voie să se atingă, fiindcă faraonul îi îngropa
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
de vii pentru o asemenea profanare. Ca să nu ne mai lungim cu povestea, harnicul Snefru se înzdrăveni imediat ce luă câteva gâturi din licoarea nordicilor, făcută și asta din prune trase de două ori în care se macerase rădăcină de schinduf. Huni primi ca sarcină permanentă executarea unor zboruri săptămânale până la Deceneu pentru refacerea stocului, și cum revenea destul de refăcut fizic din expediții, preotesele lui Amon Min, niște tipe beton și mereu bine dispuse după ceremonia de dimineață, se bucurau de atenția
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
strâmbă fiindcă Snefru, destul de confuz în fiecare zi, dădea ordine aiurea și provoca sinucideri printre ingineri. Spre norocul lui a murit repede de ciroză și lucrurile au intrat pe făgașul normalității. Inclusiv cele o mie de războaie dintre copiii lui Huni, absolut necesare, pentru preluarea tronului. Referință Bibliografică: DERANJUL FARAONULUI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați în noaptea luptei de putere și averi, Cine să mai recunoască brațul clopotarilor de ieri? Români, v-ați risipit deodată în vanități obscure, Lăsând neantul negru chiar FRĂȚIA să v-o fure! Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1481991914.html [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
taifali, vandali, gepizi. Toți au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1386983795.html [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val. Nu cresc bine primele generații de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci și apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongolă. Nu-i confundați cu ungurii! Hanul Karaton rămâne un nume de referință prin incursiunile repetate prin ținuturile Traciei. Avarii, verișorii lor, nu se lasă mai prejos. Își pun și ei amprentele genetice prin zonă
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1386983795.html [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
cazul Sam Rainsy, o personalitate uneori controversată, dar acest lucru nu trebuie să ne facă să uităm adevărata miză democratică care se ascunde în spatele acestui caz. Așadar, Rainsy, după cum s-a spus, este o personalitate liberală și un oponent al liderului Hun Sen. Dl Rainsy primise deja o condamnare la 18 luni de închisoare și a fost grațiat în 2006. De fapt, acesta îl acuzase pe Hun Sen de a fi comandat atacul cu grenadă din 1997. În prezent, el a fost condamnat
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]