215 matches
-
în favoarea cunoașterii localității și a valențelor ei turistice. Un rol important în același sens, îl are și faptul că, în imediata apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mânăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
început în anul 1888. Mai tarziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replică faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi. Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Între anii 1949 - 1976, a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu
Palatul Cotroceni () [Corola-website/Science/302769_a_304098]
-
bun, la intrarea sau la ieșirea după cum - în și din Piața Elca, străvechiul miez comercial și al oficialității din Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se mai văd în temeliile descoperite ale clopotniței bisericii Sf. Dumitru și multe, multe în cele ale mănăstirii Coșuna, la o palmă de loc departe
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de realizarea icoanelor (fie și numai a celor împărătești) nu reprezintă o sarcină pe care un zugrav ar fi putut-o îndeplini într-un răstimp foarte scurt. Zugravii etapei brâncovenești au fost Preda și Ianache, atestați anterior la bolnița Mănăstirii Hurezi și la biserica mare a Mănăstirii Cozia. Tabloul votiv pictat în pronaos, îi reprezintă pe Matei Basarab și Doamna Elina, pe străbunicii voievodului: Datco, mare armaș din Izvorani și Brânncoveni, înrudit cu Craioveștii, și soția sa, Calea din Brâcoveni; urmează
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
o stare gravă de părăsire și de ruină, chiar în timpul în care era mare spătar (1682-1686) înainte de a domni. În proteză s-a descifrat inscripția: “Ianache fiul lui Preda”, indentificat de Teodora Voinescu ca fiind unul dintre pictorii școlii de la Hurezi, însărcinat de Constantin Brâncoveanu să restaureze pictura . Într-adevăr se pot face ușor deosebiri esențiale în ansablul de pictură. Pe glaful ferestrelor din altar, naos și pronaos, la fel că pe lățimea arcului care bolteste trecerea dintre naos și pronaos
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
a Ruxandrei (fiica lui Petru Rareș și soția lui Alexandru Lăpușneanu) - cu niște obraji scofâlciți și urâțiți de suferință, cu buze pline de amărăciune. Petru Comarnescu a considerat că Baltazar s-a inspirat pentru această lucrare din frescele de la Mănăstirea Hurezi și nu de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau de la Mănăstirea Dochiaru de la Muntele Athos. Apcar Baltazar a avut o mulțime de proiecte cu privire la pictura cu tematică istorică și în acest sens a lucrat o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Baltazar s-a documentat temeinic înainte de a aborda zugrăvirea în frescă, fiind un studios înveterat; el a cercetat amănunțit nu doar vechile așezăminte românești, ci și arta bizantină. A executat releveuri și schițe pregătitoare - cum au fost cele de la Mănăstirea Hurezi. Astfel, Nicolae Pora a menționat că Baltazar a făcut „"... o serie întreagă de desenuri, adevărate bijuterii de artă străveche adunate pe nenumărate planșe, muncind cu răbdare de benedictin, copiind pe încetul elementele caracteristice necesare unei vaste lucrări asupra vechei noastre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
este de origine latina, runcus (se citește runcu) desemnând un loc despădurit. De-a lungul perioadei medievale, satul Runcu a trecut de la o familie boierească la alta, ajungând, în cele din urmă, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în proprietatea Mânăstirii Hurez. Aproape de podul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, se află un izvor cu apă potabilă, una dintre puținele surse de apă pentru locuitorii satului. În apropiere s-a aflat școala veche, pentru învățământul primar, o clădire cu două săli
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, casa lui Ion Creangă din Humulești etc.); case vechi sau edificii moderne etc.; arhitectura
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la Curtea de Argeș, Cozia, Hurezi, Voichița, Neamț. „Primea starețul nostru (Paisie Velicikovschi n.n.) și bărbați mireni ce sufereau de diferite boale sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi hrănea din masa comună și ei trăiau acolo cât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
b., devastată în parte la 1716, când stolnicul a fost omorât la Constantinopol, s-au scris nu puține studii, inclusiv de către străini. Constantin Brâncoveanu (1688-1714), strălucit voievod și mecena al culturii, avea și el o vastă b. la București și Hurezi, adunată cu grijă prin cumpărături și daruri. Dar cea mai bogată b., fondată în primele decenii ale secolului al XVIII-lea de către Nicolae Mavrocordat (1716-1730), a fost cea de la Văcărești, organizată sistematic, cu cataloage riguroase. Și aceasta s-a împrăștiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
pus bazele unor biblioteci renumite, cu lucrări procurate În mari centre culturale din Apus, tipărite În limbi clasice sau de circulație, În diferite epoci, printre ele s- au remarcat biblioteca de la mănăstirea Mărgineni a lui Constantin Cantacuzino, precum și biblioteca mănăstirii Hurezi, fondată de Constantin Brâncoveanu. Domnitorul a fost și un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui Începe printr-un act de cultură, și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a ei În limba română. Tipărirea Începuse Încă din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
și baroce. Noile elemente au fost asimilate și combinate cu cele de factură populară. Printre cele mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea Hurez. În arhitectura laică cele mai importante sunt: adăugirile de la Curtea Domnească din București, Chindia Curții domnești din Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Înconjurat de o imensă grădină pătrată aranjată după cel mai bun gust italienesc. Dintre elementele noi din construcția religioasă, foișorul și cerdacul sprijinit pe coloane spiralate sunt specifice stilului brancovenesc. Cele care redau cel mai bine acest stil sunt mănăstirile Hurez și Văcărești și biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Mănăstirea Văcărești, construită Între anii 1716-1722, acoperă, cu tot cu biserică și chilii, un spațiu de 18000 m², grupat În jurul a două curți. La Început, sculptura a avut un rol decorativ, cu motive geometrice, dar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
ale voievodului, cel care a cârmuit cu discernământ, cumpătare și Înțelepciune vreme de 25 de ani Țara Românească. A fost Întemeietor de artă și cultură românească având o mare vocație de ctitor. Ar fi de ajuns să ne oprim la Hurezi sau la Sâmbăta de Sus spre a ne da seama de amploarea și măreția geniului brâncovenesc. ”Odată mai mult Îl iubesc pe Brâncoveanu că a știut să fie contemporan cu Occidentul fără să devină neapărat occidental. Din frumusețile Apusului a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
laude. Reîntors la țară, alcătuiește culegeri de folclor, prelucrează scenarii și regizează spectacole. Un bun prilej de a colinda satele i-l oferă funcția de inspector al căminelor culturale din Oltenia (1946-1947). Până la pensionare (1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile literaților, programele celorlalți artiști, pentru care Curtea (Regnum) constituia un nucleu organizator stabil, mărturisesc aceste convingeri. Bisericile ridicate de voievozi, plănuite a fi necropole de familie (Trei Ierarhi de la Iași ori Hurez), lăcașuri menite să impresioneze prin fast și podoabă arhitectonică („răscumpărări”, compensații artistice în cel mai autentic duh baroc ale unor vremuri de frământare politică și socială), repetă „planuri” consacrate (mănăstirea Cotroceni a lui Șerban Cantacuzino refăcea „desenul” impus de Neagoe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești ale soției aceluiași), în „mobilele” ce compun steme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]