216 matches
-
21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E alb și negru pe Pământ, e lacrimă și zâmbet, Dar nu cred să fi fost nicicând așa durere-n umblet; E iarnă-n case de români și-n suflete e jale, E și huzur, sunt și nevoi, se moare prin spitale. Pe străzi, copii abandonați, tot mai lipsiți de școală, Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum n-a fost
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
covor frumos și o pernă; îmi mai schimbară o dată fota și turbanul ca să mă înfășure într-un cearceaf foarte mare. Astfel mă culcară înfășat ca pe un prunc și mă lăsară singur singurel. {EminescuOpVIII 577} Simțeam atunci un fel de huzur, o fericire oarecare ce nu se poate tălmăci; mă simțeam cu desăvârșire fericit, însă într-o astfel de slăbiciune încît, când veniră iar la mine peste o jumătate de ceas, mă aflară tot în poziția în care mă lăsaseră, atât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
germanii „noștri”. 1800-1904, București, 1998; Excurs în timp, București, 2003. Antologii: Ion Vinea, Săgeata și arabescul, introd. edit., București, 1984; Mărturii: „Chestiunea evreiască”, introd. edit., București, 1996. Traduceri: Heinrich Heine, Opere alese, II, IV, București, 1971, 1975; Heinrich Mann, Țara huzurului, București, 1971; Alfred Andersch, Winterspelt, București, 1980; Arthur Schnitzler, Întoarcerea lui Casanova, introd. trad., București, 1982, Nuvele, introd. trad., București, 1984; Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, introd. trad., București, 1995; Martha Bibescu, Jurnal
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
Staatsopera; atmosfera de gală cosmopolită e completată cu una strict muzicală, prin reproducerea portativelor cu muzica interpretată. Dar P. își dă măsura talentului mai cu seamă în narațiunea istorică. Romanul Pașala (1968) are un aer baladesc, descriind pitoresc viața de huzur în raiaua Brăilei pe la 1734 într-o succesiune concentrată și rapidă de capitole, cu intermitența specifică serialelor cinematografice, cu episoade de luptă și răzbunare, cu iubiri pătimașe și răpiri haiducești. Știința stilizării arhaizante este demnă aici de A. I. Odobescu. Alt
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
carte, nu-i greu de intuit. Fatalismul își fîlfâie aripa-i sumbră peste destinele unor eroi. Tema jocului-metaforă a vieții intră în supramodulate vibrații. Ce e viața dacă nu un „joc” plin de capcane „la capătul căruia așteaptă moartea sau huzurul” (Scarlat, din Veac de iarnă), un „joc” de „patimă și primejdie” (Hâncu). Sau cum zice Selim (din Săgetătorul): „Fiecare ne jucăm aici. Unul cu altul. Moartea cu toți.” Îngemănare de teroare și fascinație, moartea e o prezență insidioasă. O iminență
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
de tulburare mentală, în chiar spațiul nostru de viață, are propria lui istorie, propriul lui curs, ajungând să se transforme dintr-o boală rezervată unor dezmoșteniți ai sorții („prostul satului”), sau dintr-o boală antamată doar celor cu timp de „huzur și răsfățuri” (boală boierească), într-o boală endemică a zilelor noastre, întreaga societate contemporană fiind, potrivit lui G. Deleuze și F. Guattari, un câmp al deconstrucției umane, al constrângerilor de tip schizofrenic (Deleuze și Guattari, 1980). În esență, din punctul nostru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să fi străpuns. Dacă-ar fi un Țepeș Vodă, Toți „rechinii” la un loc, De acord cu o metodă Iar găsi ac de cojoc. Important nu-i cum îți zici În raport cu cei divin; Capital e cum aplici, De ești în huzur ori chin. M-ai păstrat așa târziu, Împăcat cu toți să fiu, Cu ce-i sfânt și ce e om Chiar în margini de atom. 8 decmbrie 2004 Când vezi atâtea frumuseți Curate în natură, Ești îndemnat ca să repeți Osana
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
fusese să împiedic un abuz și că... - și ăsta a fost momentul când m-am pierdut - că Domnul nostru nu putea să vrea umilirea și uciderea într-un mod atât de barbar a celor sărmani de către cei care trăiau în huzur. Da, chiar așa am zis. Un surâs amar apăru pe chipul lui Metronius: — Te-au dat afară, așa e? Lăsând din nou privirea în jos, Divicone răspunse: — Nu chiar: abatele mi-a poruncit să mă duc a doua zi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o cu lenjerie curată, dar destul de ponosită, iar de Învelit, Îl Înveli cu o cergă aspră adusă din pod. Mașa insistase să-i ofere canapeaua, vizitatorul Însă o refuză politicos, spunând că nu a venit aici ca să se lăfăiască În huzur și nici să ia locul nimănui. Dimpotrivă, oaspetele dorea să-și odihnească oasele pe un pat cât mai aspru, eventual să doarmă pe podea sau afară, pe pământul gol, la rădăcina vreunui pom, punându-și un bolovan sub căpătâi. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
La cafeaua care mi-a fost oferită după această primă luptă de cunoaștere, am aflat, nu fără surprindere, că interlocutorul meu e un vechi poet. Negoțul lui sprijinea o artă, care în acea parte de lume e mai mult un huzur personal. Cu atât mai mult avea nevoie de sprijinul negoțului său - sau a negoțurilor sale - cu cât era un străin. Era un armean de sub climele asiatice ale Caucazului. Am cunoscut și în țara mea armeni, i-am răspuns eu. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așteptând continuarea vorbelor călugărului. Da, da! Ai să pui mâna pe carte, dragule! Și după ce - pe tândălite - îi fi trecut prin ele din scoarță-n scorță s-a alege o vreme... „Ei! Ei, băiete! Credeai că te așteaptă zile de huzur? Află mătăluță că trebuie să te pui cu burta pe carte, că altfel n-o scoți la capăt cu sfinția sa!” - gândeam eu cu capul vâjâind de întrebări: „Să citesc nu-i mare lucru, dar ce să urmăresc din tot ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a fuma mult prea multe țigări, de a îngurgita caserole întregi de înghețată, de a nu se mișca de pe canapea și de a se deda tuturor clișeelor posibile? Eu nu aveam de gând să-mi scurtez singură această perioadă de huzur.) I-am explicat lui Bea că pantalonii mei de trening sunt afectați de o criză groaznică de teamă de separare, dar ea a insistat. După care m-a implorat. Nu m-am clintit însă din loc. Așa că Bea i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Înseamnă că am trecut deja granița... De aici înainte ne putem aștepta la orice. Să fim bombardați sau mitraliați de aviația inamică sau să fim prinși în cine știe ce ambuscadă. Oricum nu mai avem mult de mers și nu ne așteaptă huzurul sau, cum se spune, câinii cu colaci în coadă. Adio liniște și siguranța că și mâine ai să vezi soarele. Nu bănuiești ce te așteaptă din clipă în clipă, d apoi de pe o zi pe alta. Se zice că ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și la frații și surorile ei, s-au așezat camarazii alături de care luptase. Aceștia doreau să lupte în continuare împreună. Dar regele și cei din anturajul său nu prea mai aveau chef de noi bătălii. Viața de curte, dusă în huzur și petreceri, se dovedea mult mai ducătoare în ispită, decât campaniile lungi și periculoase. în cele din urmă, s-a acceptat un nou asalt asupra Parisului. Tentativa, nefiind temeinic pregătită și nici executată cu elanul cuvenit, a eșuat, însă. Tânăra
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
necinstite, pe jecmănit țara, situându- se astfel printre îmbogățiții foști în articulațiile p.c.r., toți furând ca-n codru. Și chiar dacă aceștia riscă 2-3 luni de închisoare, sau 8, le execută cu nerușinare, după eliberare ducându-și viața de huzur în averea strânsă hulpav peste prelungita noapte de după evenimentele din Decembrie 1989. Cazul Iacovlov nu e unic în țară, noianul de crime comis de flămânzii uralieni a fost continuat de politrucii lui Gheorghiu-Dej, Ceaușescu și ai lor, dublați de fel
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vedea cei 300 români aflați în fruntea bucatelor), cu zecile de mii, sub oblăduirea democratică a unui guvern ales în „neștiință de cauză”. Ce se întâmplă sub această umbrelă de vreme rea a celor ce și-au cumpărat fotoliu „bunului huzur,” constituie tocmai terenul de vânătoare al epigramiștilor (excluzându-l de la sine pe cel al moșierului Țiriac, tenismanul îmbogățit fiind simbolul speranței „tuturor posibilităților” în societatea privată a întrecerilor „care pe care”!). În această luptă pe viață și pe moarte între
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
odraslele celor mai bogați oameni din municipiu, ale patronilor, ale conducătorilor politici și administrativi, ale notabilităților judiciare, polițienești, jandarmeriei, pompieriei și mogulilor gunoieri. Era, cum zic, locul,în care, toți aceiaîși puneau în evidență, ei între ei, batjocoritoarea viață de huzur, pe care o duceau, ca într-un cerc închis,în cercul mare al vieții de obidă, de umilințe și de jafuri, pe față și pe sub față, în care se zbătea, poporul, numit, atât de mărinimos, ROMÂN! Zi și noapte, din
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
invidios, îi spune că este copil înfiat, că părinții pe care îi știe sunt părinți adoptivi și alte și alte răutăți pe care i le spune determinându-l să adopte o poziție net potrivnică celor care l-au crescut în huzur până la acea dată. Drama dramelor se petrece în acea casă până atunci atât de fericită! Zadarnice lacrimile mamei, zadarnice îndemnurile și sfaturile tatălui care vedea că i s-au năruit toate speranțele!... Mai mult încă. Tânărul înfiat (avea 16-17 ani
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
baie călduț pe care Henrietta i-l întindea fiicei ei de șase ani, Lottie, care se bălăcea fericită în baia casei lor în stil georgian. Lottie fusese un tertip și o asigurare bine-venită că Henrietta își putea continua viața de huzur cel puțin încă zece ani, netulburată de perspectiva de a merge la lucru. Ce-a mai făcut? întrebă Sophie. — Respinge bărbații. — Vrei să spui, respinge genul de bărbați cu care ai vrea tu s-o vezi, remarcă Sophie, cu înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Îi așteaptă În ceruri? O populație care să nu-i Încurce pe cei care, știind foarte bine că fericirea e aici pe pămînt, nu se sfiesc să profite de bunăvoința și Înțelegerea credincioșilor, pentru a-și construi o viață de huzur pe seama muncii prost plătite a celor care «așteaptă să fie fericiți În Rai»!, convinși că Domnul Îi va arunca pe cei hapsîni și necredincioși În chinurile Iadului! Ce-și poate dori mai mult o guvernare, decît o mulțime de oameni
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
echipele supranumite popular "Capra cu trei iezi", alcătuite din 16 DANIEL BĂNULESCU Daniel Bănulescu CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cu o postfață de DAN-SILVIU BOERESCU - Iubim tocăniță?... Îl giugiulim pe stomac?... Le înfăptuim pe sarmale?... Pentru ca tot el, modificîndu-și huzurul și plutind acum într-o rână pe deasupra streașinilor, coșurilor de zidărie, uscătoriilor de blocuri, bălăriilor de antene, miorlăiturilor de mârtani, canioanelor bulevardelor, scânteierilor de trolee, miresmelor de salcâmi, uguitului de guguștiuci, hergheliilor de castani și havuzurilor enigmatice, să-și explice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de familie: „femeile ținute în frâu de voia, de porunca ori de bunul plac al taților, al mamelor, al fraților sau soților rămân închise cea mai mare parte a vremii în strâmtele hotare ale odăii lor și, stand așa în huzur, pe de o parte de voie și pe de alta de nevoie, se tot gândesc la câte toate și nu e cu putință ca gândurile lor să fie pururi vesele.” 117 Compasiunea este vădită, directă, uimitoare, venită, paradoxal am putea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-o vrea căsătoria,/ Eu știu că-i numai grijuri, pungă spartă/ și viață grea de bucurii deșartă” afirmă prietenul lui Ianuarie, Justin. (Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 384.) 238 vei afla în viața de apoi/ Că nu-i atât huzur în căsnicie/ Pe cât socoți...”887 Ironia naratorului se dezvăluie chiar și în spatele sfaturilor încurajatoare ale lui Placebo, este omniprezentă, devenind o emblemă a stilului chaucerian: „E semn de vrednicie ntr-adevăr/ Când se îndeamnă omul sur la păr/ Să-și ia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]