201 matches
-
c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social, �n secolul al XIX-lea. Neoclasicismul prive?te, desigur mai mult sau mai pu?în profund, toate ??rile din Europa, de la sf�r?ițul secolului al XVII-lea p�n? pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i economic, nu mai este un pol creator, �n ciuda inestimabilului s?u capital de modele ale culturii clasice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1755. Adesea se ia ?i hoț?r�rea de a termina �n stil gotic, �ntre secolele al XVII-lea ?i al XIX-lea, biserici � Saint-Germain-des-Pr�s, aba?iala de la Corbie (Somme), Șan Petronio de la Bologna (Italia) � �ncepute la sf�r?ițul Evului Mediu tot �n acest stil. �n Fran?a, �n aceast? epoc?, goticul este apreciat dintr-un punct de vedere tehnic, pragmatic, de oamenii de art? ?i politici, f?r? s? �ntruneasc? favoarea unui public, chiar restr�ns, de amatori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Antiquities of Great Britain (21 de volume, 1820-1878) de Nodier ?i Taylor, �difices de la Rome moderne (1840-1857) de P.�Letarouilly; Denkm�ler der deutschen Baukunst (1815-1818) de G. Moller; sau Espa�a artistică y monumental (1842-1850). �nc? de la sf�r?ițul secolului al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte noi, care s? �nglo-beze arhitectură ?i decorul s?u ?i care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tipologia acelui Karl Marx Hof de la Viena (Ossulton, Saint-Pancras, 1929) sau formele exterioare ale Mi? c?rîi moderne, cu balcoane albe, continui ?i ferestre largi (Oaklands, 1936), f?r? că dot?rile interioare s? evolueze prea mult. Spre sf�r?ițul anilor �30, c�nd investi?iile private se reiau, 88.867 de familii au primit locuin?? nou?. Aproape pretutindeni �n Europa, din cauza urbaniz?rîi populă?iei, a instal?rîi unor politici sociale care s? urm?-reasc? cererile clasei muncitoare, din cauza
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a c?rei volumetrie animat? de lumin? determin? o plastic? cvasi-sculptural?, pe care Le Corbusier o califica drept �modenatur?� �nc? din anii �20 ?i care �nso?e?te cu anumite curente ale arhitecturii moderne de atunci �ncoace. 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor CIAM-urile, a c?ror voca?ie ini?ial? era de a aduna adep?îi Mi? c?rîi moderne, devin, dup? 1945, un forum �n care se opun cu vigoare, �nc? de la congresul de la Aix-en-Provence (1953), clanul fondatorilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Carlo. De acum, refuzul mai mult sau mai pu?în radical al Cartei de la Atena este punctul comun al mai multor tendin?e, noi prin obiectivele ?i metodele lor. Dup? Congresul de la Otterlo (Olanda, 1959), care �nseamn? sf�r?ițul CIAM-urilor, Team Ten r?m�ne pentru un timp o structur? de reflec?ie deschis?, dar f?r? ambi?ie doctrinar? unitar?. Demersul �structuralist� al lui Van Eyck, care refuz? megastructurile ?i brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97 99 102 103 106 107 109 113
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi?�nd prin această ambi?ia de a se rupe de filosofia social?. Pozitivismul este un curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele socioumane la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Wilhelm Dithey a venit cu ideea c? acestea cunosc o dezvoltare diferit? de cea a �?tiin?elor naturii� deoarece fenomenele de care se ocup? au originalitatea c? s�nt semnificante pentru cei care le tr?iesc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi �n campusurile occidentale, dar ?i anul �n?bu?irii �prim?verii de la Praga� de c?tre trupele pactului de la Văr?ovia. Sociologia nu a avut (nici ea) capacitatea de a prevedea astfel de evenimente� O dat? cu sf�r?ițul hegemoniei parsonsiene, sociologia a v?zut �nmul?indu-se paradigmele ostile func?ionalismului. Ordinea social? este instabil? ?i contingent?, reconstruit? mereu de c?tre actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
bava� pl?cut? a �cetitului c?r?ilor�. Critică ordinii sociale feudale de la mijlocul secolului al XIX-lea la noi nu este �ceva nou sub soare�, nici criticile caragialiene ale moravurilor ?i mentalit??ilor rom�ne?ți de la sf�r?ițul aceluia?i secol. C�te un �incomod� era �redus la ț?cere� doar dac? ie?ea �n pia?a public? s?-?i strige suferin?ele ?i s?-i numeasc? pe pricinuitorii lor� Cei care s-au ocupat de �purt?torii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scoat? la lumin? actorul social. �Personalit??ile marcante�, geniile ?i elitele s�nt for?a principal? ce pot contribui la rena?terea unei na?îi. Ce s-a �nt�mplat deci �n perioadă de efervescen?? �n care, la sf�r?ițul secolului al XIX-lea, s-a institu?ionalizat ?i la noi sociologia? �n tot intervalul am tr?it �ntr-o �tranzi?ie� cu �nc?rc?tur? politic?�, �n care �c?rturarii� s-au preocupat de r?sp�ndirea ideilor lor, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
spitalelor, mijloacelor de comunica?ie, asupra unor oră?e, jude?e, zone. �ntre �mică� ?i �Marea� Unire, universit??ile din Ia?i (1860) ?i Bucure?ți (1864) au fost �n centrul mi?c?rîi culturale ?i ?tiin?ifice. Sf�r?ițul secolului al XIX-lea a fost prielnic p?trunderii sociologiei �n universitate. Aveam o Societate de medici ?i naturali?ți �nc? de la 1830 (dup? model german, cu bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac? la �nceputul secolului existau 100 de periodice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-lea a fost prielnic p?trunderii sociologiei �n universitate. Aveam o Societate de medici ?i naturali?ți �nc? de la 1830 (dup? model german, cu bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac? la �nceputul secolului existau 100 de periodice, la sf�r?ițul lui s-a ajuns la 10�000 (Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cum o fac anumi?i economi?ți � nici la aceea a societ??ilor �n care ea se dezvolt?, ceea ce ar da �ntr-un obiectivism istoric cu suflu scurt. Ipoteza autorilor acestei lucr?ri este c? disciplină lor, ivit? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea dintr-o revolu?ie cu mai multe fe?e pe care lumea occidental? a fost singura care a tr?it-o, �?i datoreaz? dezvoltarea unui ansamblu de condi?îi intelectuale, sociale ?i institu?ionale care r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lumînarea cititorului ?i repunerea principalilor actori �n contextul lor, adic? respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile axate pe opere de la sf�r?ițul fiec?rui capitol ?i tablourile sinoptice de la sf�r?ițul volumului. De altfel, decupajul cronologic re?inut ?i, pentru fiecare moment, ariile geografice privilegiate (Fran?a, Germania, Anglia, Statele Unite ale Americii) corespund, �nainte de toate, voin?ei de a sublinia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile axate pe opere de la sf�r?ițul fiec?rui capitol ?i tablourile sinoptice de la sf�r?ițul volumului. De altfel, decupajul cronologic re?inut ?i, pentru fiecare moment, ariile geografice privilegiate (Fran?a, Germania, Anglia, Statele Unite ale Americii) corespund, �nainte de toate, voin?ei de a sublinia tr?s?turile cele mai frapante ale acestei istorii; ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntemeia ac?iunea pe r?zboi pentru a-?i subjuga ?i oprima mai bine supu?îi, societatea industrial? vizeaz? transformarea pa?nic? a naturii, asigurarea satisfacerii nevoilor materiale ?i spirituale ale fiec?ruia. Industrialist funciarmente optimist, c?tre sf�r?ițul vie?îi Saint-Simon �?i tempereaz? entuziasmul la vederea mizeriei muncitore?ți, d�nd operei sale accente socialiste; dar el nu abandoneaz? niciodat? ideea asocierii necesare a tuturor �muncitorilor� la actul comun al produc?iei, aceast? asociere neput�ndu-se realiza, dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? aritmetic? se deschide rapid ?i c?tre alte subiecte, precum studiul cre?terii economice, al bog??iei statului � prin analiza finan?elor publice � sau c?tre cel al randamentului rentelor viagere. �ns? trebuie s? a?tept?m sf�r?ițul secolului al XVIII-lea pentru că aceast? voin?? de a calcula s? se aplice cu adev?raț problemelor sociale. ?i nu numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sistemul capitalist �n loc s?-l distrug?. Pentru Marx, ca ?i pentru succesorii lui, nu �nc?pea nici un compromis cu capitalismul; acesta trebuia s? dispar? cu necesitate din fă?a unui nou mod de produc?ie socialist. Sf�r?ițul istoriei se realiza odat? cu venirea societ??îi comuniste. Se st?ruie mult asupra p?r?îi consistente pe care ?tiin?ele sociale au ?tiut s? o ia din aceste idei. Un num?r de concepte forjate de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră?ie ?i prin con?inut. Dar, de la origine, ea mo?tene?te trei �tradi?îi� � pozitivist?, administrativ? ?i politic? � care mai �nt�i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
VILLERM� Louis (1782-1863): Tabloul st?rîi fizice ?i morale a lucr?torilor din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin Universitatea renovat?, trebuia s? permit? constituirea ?i l?rgirea unei elite bazate pe merit (?colar) ?i mai pu?în pe na?tere. Cel pu?în această eră opinia lobby-ului scientist ?i reformist care se constituia la sf�r?ițul anilor 1870 ?i la care s-a asociat spontan Boutmy [Favre, 1989]. Dar care erau referin?ele ?tiin?ifice at�ț de des invocate? 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale Am putea spune, chiar dac? nu to?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat na?terea definitiv? a sociologiei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul la concepte, utilizarea modelelor inspirate direct din biologie, nu le afl?m doar �n opera lui Spencer, care apare că un moderat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]