465 matches
-
Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
2016 Simt prin mine Duhul lui urcând Și lacrima din fluier azi mă doare, Mai obosesc și eu din când în când Și-atunci îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi românească! La noapte, înspre zori, sub luna mută, Plin de durere și de nenoroc, AVRAM IANCU în văzduh se mută, Când pe pământ el nu mai are loc! Prea mulți
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1473395556.html [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
o locomotivă. Își făcea el singur papiroasele din mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele pungă de cîteva ori „să nu se scuture
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele pungă de cîteva ori „să nu se scuture scrumul de pe iasca”. Pentru mine ceremonia această miraculoasă prezenta o deosebită atracție, și m-a urmărit până m-am lecuit pe vecie de fumat când în iarbă înaltă din curtea bisericii din Gură Nișcov am tras adânc în piept un fum dintr-un
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
luptam printre nămeți înot Cu-atâta îngerească bucurie! Ninge, ninge ca o remușcare Binefăcătoare și tardivă Peste soarta lumii în derivă Ca un preț pentru-o răscumpărare Toate câte mi s-au întâmplat, Le-am înscris pe coaja mea de iască Bătrânețea nu-i decât o mască Peste-un suflet trist și vinovat Referință Bibliografică: Iarnă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarna_0_1_0.html [Corola-blog/BlogPost/351065_a_352394]
-
391 din 26 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Băsmuire Vremea basmelor nu trece După cum trecură anii Și se scutură platanii La suflarea iernii rece Tot am vrea să băsmuiască Cineva, doar pentru noi, Deveniți cumva eroi: Zâne, Feți Frumoși sau...iască. Ar fi muza o femeie... Basmu-i cunoscut acum; Nu mai vreau pe vechiul drum; Vreau mai nouă, să scânteie. Vremea basmelor nu trece, Însă vreau un basm modern, Nu banal, cu stilul tern, Nu mă-mbăt cu apă rece! Adrian
BĂSMUIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Basmuire_george_nicolae_podisor_1327561728.html [Corola-blog/BlogPost/360365_a_361694]
-
cât mai multe spirite congenere, altfel, în zadar se consumă, doar pentru sine. Ca să lumineze cât mai mult în jur, Teo Cabel a strâns vreascuri de lumină, cenușa focului sacru (cel fără de fum și fără de scrum), și cu amnar și iască întețește flăcăruia, deși uneori îi arde lui însuși sufletul, inima, degetele, ochii. Și cui i-ar fi de folos această lumină? Celor cinci urmași pământeni care se încălzesc în jurul focului său? Ce l-ar determina, îndeobște, pe un om împlinit
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_vazuta_prin_cel_de_al_cezarina_adamescu_1367267094.html [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
bezmetic, nu știu unde. Și m-am târât pe lângă pereții goi și uzi. Frânt, rezemat de-o grindă, agonizam ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi cruzi, /și-amușinau hiene zburlite, gata să mă apuce, /îmi era limba de iască și nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am alungat, blestemând, arătarea nătângă- /ca tâlharul din partea stângă /pe Răstignitul
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
jurnal de bord cu furtuni și senin, dar neîntinat de venin Poezia - ecoul vibrațiilor lucrurilor, distinctul însemn uman, nu o existență de noapte fără transfigurarea de Lună, întunecată ca de catran. Metaforele să subjuge, să cucerească și sufletele uscate de iască. Sonoritățile și armonia lui Orfeu să însuflețească versul meu, caldele adieri de alizeu. Referință Bibliografică: Enigmă dinastică de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ENIGMĂ DINASTICĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Enigma_dinastica_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355815_a_357144]
-
în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate -/ În rugi nălțate fără șir/ Ți-am tot cerșit un semn, iertării// Și rug, și scrum de iască arsă,/ Și chin de iad, și neagră smoală,/ Și deznădejde ce revarsă/ Iertări cerute-a câta oară”. (Iubire, lacrimă de mir). „Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieții. Fără ea, ai fi un etern afon în corul imens
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
Dumnezeiască. Ea călugăria într-un schit de maici, Înălțat în roșul unui câmp de maci. Dintr-o întâmplare, într-o zi de vară, Călător pe drumuri purtând grea povară, Tânărul alese să se odihnească, Pe câmpul de maci, pern-având o iască. Din îndepărtare, ca un nor suav Venea o fecioară cu un aer grav. Se trezi în față cu acest străin; Ar fi vrut să fugă dar ceva Divin, Ca pe o statuie a țintito-n loc, Nu știa de este
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Dumnezeiască.Ea călugăria într-un schit de maici,Înălțat în roșul unui câmp de maci.Dintr-o întâmplare, într-o zi de vară,Călător pe drumuri purtând grea povară,Tânărul alese să se odihnească,Pe câmpul de maci, pern-având o iască.Din îndepărtare, ca un nor suavVenea o fecioară cu un aer grav.Se trezi în față cu acest străin;Ar fi vrut să fugă dar ceva Divin,Ca pe o statuie a țintito-n loc,Nu știa de este, ghinion
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
să știi că pe masura ce vei înainta în vârstă, îți va reveni memoria. Nu mi-a venit să cred. Acum îmi dau seama că știa ce spunea. Uneori, ceream țigări de la colegi. Alteori, culegeam chiștoace de pe jos. Limba se făcuse de iasca, plămânii mă ardeau într-una, banii curgeau pe fumuri, gâfâiam, oboseam, ziceam că o țigară mă liniștește, sau fumam ca să mă ambalez, la ce urma să fac. Fumam din neputința de a face mai mult. De ciuda pe lume? Pe
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-portocala-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
satului, care erau destui. În acel an vara fusese secetoasă. Nici știuleții porumbilor nu crescuseră cum trebuie. Rămânseseră capete de cocoș. După ploile din luna august, natura se schimbase, iarba reînverzise și vitele o rupeau, înghițind-o cu lăcomie. Unde iești tu, tinerețe!? ...gândea el acum cu nostalgie. * - ...Și azi să face cald! Pe mine mă prinsă zăpușala, îi zise neliniștită nașă-sa Cătălina când vitele se opriseră pentru treaba lor. - Hai să stăm undeva la o umbră! Acolo sub fagul
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
nu le omărî. - De, bă, Marinică, ieu știu ce să zâc... - mi-a răspuns cu îndoială Lisaveta. Între timp a ieșit din curte și taică-meu care, văzând despre ce e vorba, mi-a spus: - Ia, ascultă, bă, de cân’ iești tu negus- tor de câini, he? Dacă ierea vorba de unu’ sân- gur hai, măi treacă-meargă, îl loam noi, da’ să te angajăz tu că vinz’ alțî trei? Șî măi sânt șî cățele pă deasupra! În cele din urmă l-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
de gulerul hainei și strigân- du-i ca scos din minți: - Bă, te-n p... mă-ti, tu vorbești bă, tu, care mă-ta a fătat odată cu sor’-ta, nașterea șî parastasu’ mamii cui te-a făcut, de țâgan ce iești! Desigur, Noneț nu era țâgan, iar eu nu aveam nimic cu acest soi de oameni, n-am stat eu în bancă, ani de-a rândul, cu Neluț al lui Ilie Țiganu’? Eram chiar prieten cu el, dar cel care mă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
-meu îi striga furios: - Fă, muiere, tu-ț’ care Dumnezău te-a făcut la mă-ta, ce faci tu, fă, vrei să lapez’ co- pilu’? C-acuma-ț’ trag ieu vro doo, de-ai să-l lapez’ urgent, criminalo, ce iești! În acele momente, maică-mea, cu toate că era o femeie credincioasă, uneori chiar bi- gotă, se gândea în sinea ei: „Iii, unde nu dă Dumnezău să-m’ tragă bețâvu’ ăsta o bătaie soră cu moartea, să scap șî ieu de belea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
trebuia să te uiți foarte atent ca să le distingi. Bătrânii, pe care îi văd și acum în fața ochilor, aveau o demnitate înnăscută, purtau pantaloni groși de dimie, cămașă albă petrecută pe deasupra, brâu gros de piele în care păstrau amnarul, cremenea, iasca, tabacherea cu tabacul și foița. Toată lumea respecta părul lor alb asemenea trecutului lor fără pată și cuvântul lor avea greutate în orice adunare. Să-i fi văzut cum își răsuceau tacticos țigarea, lipeau foița umezindu-și buzele și numai din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
lor fără pată și cuvântul lor avea greutate în orice adunare. Să-i fi văzut cum își răsuceau tacticos țigarea, lipeau foița umezindu-și buzele și numai din câteva lovituri dibace cu amnarul, reușeau ca într-un ritual să aprindă iasca și apoi țigarea, după care începeau să pufăie satisfăcuți. Nașul meu, Matei din Gheboieni, era primar iar părinții lui aveau atelier și cuptor de olărie. Când mă ducea mama în vizită, nu-mi mai dezlipeam ochii de pe roata de olar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
jur le întinăm pe toate Ninge ca-ntr-o feerie Și mă văd copil, copil de tot Cum mă luptam printre nămeți înot Cu-atâta îngerească bucurie! Toate câte mi s-au întâmplat Le-am înscris pe coaja mea de iască Bătrânețea nu-i decât o mască Peste-un suflet trist și vinovat Ninge ca o remușcare Binefăcătoare și tardivă Peste soarta lumii în derivă Ca preț pentru-o răscumpărare. Referință Bibliografică: Iarna de două ori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
IARNA DE DOUĂ ORI de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iarna_de_doua_ori.html [Corola-blog/BlogPost/375320_a_376649]
-
vreodată,/ să cânt înlăcrimarea neclintirii,/ și schimbă-mi sângele degrabă în cerneală!” Atenția deosebită pe care o acordă Cuvântului este ilustrată de valorificarea lui sprijinindu-se pe elementul figurat, pe conotație și versificație: „Juliți de sunt genunchii de iubire,/ cu iasca vremii îți voi da de știre,/ iar cu amnarul șchiopătând - scânteie:/ din teascul Frumuseții beau vinul tău, Femeie!” Elementele esențiale în susținerea eșafodajului prozodic (versul, rima, ritmul) nu impresionează prin ele însele, ci se convertesc în fapte de stil, ineditul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
pe câini, îi aruncă în penitenciare. I-au făcut pe toți părtași ai crimei, începând cu participarea în alegerile electorale. Doar numai aflarea în listele de alegători, tu confirmi, că-i susții pe trimișii iadului din Kremlin. Susții întunericul și iești de partea lor. Aiureli? Nu! Fiecare va răspunde singur în fața lui Dumnezeu. Dar până ce, respectați condoleanțele pentru acei, care au zburat să cânte și să danseze la 15 km de la Aleppo nimicit, și sub pretextul misiunii de binefacere duceau cu
TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1483126592.html [Corola-blog/BlogPost/369355_a_370684]
-
ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/împreună cu tribul său/ se temeau de apariția scrisului, / acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Internetul_suport_al_spiritului_uman_nterviu_cu_scriitorul_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]
-
și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a mai întors/căteva pagini de secole, / poeții la colțurile piețelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârșitul Poeziei: Nimeni nu mai citește/ o carte/ și internetul ne fură cititorii” , /nevăzând că Poezia/încălțată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Internetul_suport_al_spiritului_uman_nterviu_cu_scriitorul_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]