458 matches
-
nimeni În — Ho, că n-am zis nimic. Ce dracu, doar sîntem femei În toată firea. Și n-ai să-mi spui acu că dumitale nu ți-o fi trebuind. Că dacă n-ai ți se urcă la cap și iești În stare de toate blestemățiile. Am auzit eu multe. Văduve care ține lumînări sub pat, d-alea groase de nuntă, și castraveți; una mi-a povestit că făcea cu un cîrnat d-ăla polonez pînă s-a infectat și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
i-a dat spuma pă gură dă să strînsă lumea, că zicea Fănica că ei i-a spus că a avut nevastă și doi băieți, da acu prafu și pulberea. — Săracul. Ce soartă. Da ia să-mi zici mie, că iești femeie dășteaptă, vagabontu ăla o fi rămas așa dă pripas, fără casă, fără familie, dă bun ce ierea? Bag mîna-n foc c-a fost o pramatie, d-asta țsigur, parcă te aud că așa-i trebuie că fiecare doarme cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vină în simțiri. Ai idee ce s-a întâmplat? întrebă el cu voce slabă. Pop nu-i răspunse. Toma își dădu seama că din gâtlej nu-i ieșise nici un sunet. Limba îi era umflată și avea gura uscată ca o iască. Inspiră adânc și repetă întrebarea, de data aceasta mai tare. Ne așteptau în pădure, îi explică Simion, m-au amenin țat cu arma și m-au silit să mă opresc pe loc. Pe tine te-a lovit cu patul armei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
luat lui Van der Lubbe toată noaptea ca să aprindă acest mic foc de tabără. Am tras din țigară și am adăugat: — Umblă vorba că a fost mâna lui Hermann Grasu’ aici. Adică o mână care a ținut o bucată de iască aprinsă. — Sunt șocat, de-a dreptul șocat să aud că faci o aluzie atât de scandaloasă la mult-iubitul nostru prim-ministru. Numai că Nebe spunea asta râzând. — Sărmanul Hermann, să se aleagă neoficial cu o astfel de acuzație. O, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mai de-a bine; Crengi uscate, peste mine, Bâzâind la vântul strâmb, Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni Îi vedeam pieziș Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Leasa ochilor verzui. Și-mi ziceam în gînd: "Dar el, Melcul, prost, încetinel? Tremură-n ghioacă, vargă, Nu cumva un vânt să-l spargă; Roagă vântul să nu-l fure Și să nu mai biciuiască Bărbi de mușchi, obraji de iască, Prin pădure. Roagă vântul să se-ndure." De la jarul străveziu, Mai târziu, Somnoros venii la geam. Era-nalt, nu ajungeam, Dar prin sticla petecită Dar prin gheața încîlcită Fulgera sul lung, de har, Prăpădenia de afar'; Podul lumii se surpase
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ta în coardă vine: Laba scormone mormântul vreunei cârtițe de soi; După coada retezată dai târcoale, roate pline; Bați prundișul, spinteci unda, intri toată în noroi! Și ce lucruri minunate!... Sălcii, slujnice netoate, Au pitit prin scorburi multe pâini de iască și lipii. Tu te-agăți, întins, pe trunchi, scotocești în sân la toate, Mlădioasă: șoldul fraged încă n-a purtat copii. Zbârnâit de piatră, însă, vâjâia... Nici gând să tacă... Din ce praștie scăpată stăruiește în auz? Silnic, ochi deschizi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Autorului Bate-n geamuri toamna mea căruntă Să m-ascund nu mai găsesc cu cale Mor cocori în depărtări de jale Suflet trist de burniță măruntă Vreascuri ude sfârâie prin sobe Temerile-mi prind să încolțească Neputința - un mărgean de iască S-a lipit de mine ca o cobe Mor în glastre gânduri reci, păreri Alfabetu-și pierde-n câte-o zi, o buche Feți cu păr de aur îngenunche Lepădându-și sacii cu poveri Referință Bibliografică: Bate-n gemuri / Ion Untaru
BATE-N GEMURI de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361430_a_362759]
-
arpegii de ceață și nouri se lasă din cer geana de brumă întomnându-i sorocul mai ieri i-au fost scoase la mezat fecioria, norocul mai apoi scâncet timid de vestala stă să se nască pântec rodind veșnicii în altare de iasca ruga întoarsă pe dos în troițe de roua cruce înfiptă-n genuni și despicata în două pe avers zeu de ceară întemnițat în uitare pe revers zee căzută-n păcat cerșind indurare de asupra mareee de fluturi năvălind dinspre șocuri
AMULETĂ DE POET de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361543_a_362872]
-
spus Rhenos, iar Romani ,,Rhemus -se vede treaba că i-ai impresionat prin puterile tale. Dar ajuns pe pământul germanilor, desvăluindu-le uriașa ta putere și înțelepciune te-au numit,,TATA Rhein !! Tot privindu-te, m-am întrebat nu odată de unde iești, care-ți sunt originele ? De unde-ți sunt puterile neîntrecute? -Provin din masivul muntos Keiserstulm Apoi, am aflat că în fapt ești destul de bine întărit de cele 13 izvoare care-ți dau noi și noi puteri! Vezi, dragul meu Rin că
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
părinte, acea lumină. Pereții chiliei mele au dispărut îndată și lumea a trecut, fugind, socotesc, de la fața ei. Am rămas numai eu, într-o însoțire cu lumina singură. Nu știu, părinte, de era și trupul meu atunci acolo. De am iești din el, nu știu, dar atunci nu știam de port trup și de sunt îmbrăcat în el. Aveam o bucurie de negrăit, care mă însoțește și acum, și o iubire, și un dor mare, încât s-au pornit din mine
„DUMNEZEU ESTE IUBIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363339_a_364668]
-
numai bună spre a răsturna, nu doar carul cel mare... Privind în jur, nu e deloc greu de observat cum scânteia zâzaniei se aprinde cu ușurință din nimic și apoi arde totul în vâlvătăi. Atâtea și atâtea vorbe aprinse ca iasca care zboară pretutindeni, în piețe, tramvaie, ziare, emisiuni și luând locul argumentelor, ard, pârjolesc, mutilează, produc atâtea conflicte care escaladează până la războaie... Se pare că graiul articulat, vorbele, în loc să-l ajute pe om, au devenit călcâiul vulnerabil, slăbiciunea lui. Și
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
Sf. Ambrozie - Cel mai frumos și mai convingător discurs despre dragoste este îmbrățișarea. Părintele Dumitru Stăniloae - Cel ce pune capăt rugăciunii începe a păcătui. Sfântul Efrem Sirul - Necazurile ne vin pe urma greșelilor noastre. Noi suntem candele stinse, inimi de iască. Nu vă jucați cu focul, câlți fiind. Întoarceți-vă de către trup către Dumnezeu, ca să aibă milă de voi să nu vă lepede celui viclean. Fărădelegile atrag pedeapsa pe pământ. Sfântul Arsenie Boca - Ce poate insemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
ale plăcuților săi, cât și prin sfintele lor moaște, pline de duh și de adevăr. Prin Mântuitorul, mucenicul învață să trăiască drept, să discearnă binele de rău și, în orice loc sau moment al vieții sale, el dorește să tră �iască numai cu Dumnezeu. Faptul că mucenicul își pecetluiește crezul său prin moarte violentă, aceasta nu înseamnă că el dorește neaparat moartea. Cu toate acestea, tre �buie totuși să subliniem faptul că el este conștient că doar prin jertfa mucenicească a
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
dă-i și mai mare păcat să omori pa cei de-un sânge cu tine. Ia aminte: or’ce-ar fi, să nu omorî români! Uite, ia și certificatul mieu de naștere, poate ț-o folosi cânva să dovedești că iești român și nu ungur, bată-i Dumniezău să-i bată de papistaș’, ca n-or vrut să-m’ deie și păntru tinie certificat că al mieu, ca ieu ase voiem - să te cheme că și pa minie... După intrarea României
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
trebuia să te uiți foarte atent ca să le distingi. Bătrânii, pe care îi văd și acum în fața ochilor, aveau o demnitate înnăscută, purtau pantaloni groși de dimie, cămașă albă petrecută pe deasupra, brâu gros de piele în care păstrau amnarul, cremenea, iasca, tabacherea cu tabacul și foița. Toată lumea respecta părul lor alb asemenea trecutului lor fără pată și cuvântul lor avea greutate în orice adunare. Să-i fi văzut cum își răsuceau tacticos țigarea, lipeau foița umezindu-și buzele și numai din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
lor fără pată și cuvântul lor avea greutate în orice adunare. Să-i fi văzut cum își răsuceau tacticos țigarea, lipeau foița umezindu-și buzele și numai din câteva lovituri dibace cu amnarul, reușeau ca într-un ritual să aprindă iasca și apoi țigarea, după care începeau să pufăie satisfăcuți. Nașul meu, Matei din Gheboieni, era primar iar părinții lui aveau atelier și cuptor de olărie. Când mă ducea mama în vizită, nu-mi mai dezlipeam ochii de pe roata de olar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de închinat, / Nălțătoarele modele și izvor de apă vie / Ce cât ține astă lume, să tot curgă nesecat. // Și tot ei ne-or fi amnarul ce-o aprinde înc-odată / Iasca sufletului nostru, ca să ardem strâmba lume, / Și voința ce-ntări-va brațul slab să-l facă faptă / Și să-ntoarcă brazdă nouă peste-o lume ce apune”. Mai mult decât atât. Numele lor trebuie trecut cu litere de aur în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Să-mi țină neamul în credință, / Și soli la Domnul, când sunt duși, / Cerșind, prin ei, bunăvoință. De nu-i avem, să-i cumpărăm, / Îmi spune-o vorbă bătrânească, / De încă îi avem, nu-i dăm, / Că sunt scânteie pentru iască.// Între TRECUT și VIITOR, / Ei sunt PREZENTUL vieții mele, / Azi, martori încă trăitori, / Ca mâine, pulbere-s de stele” (În spița noastră nu-s bătrâni). Poemul “Moștenita avere” este adevărata profesiune de credință și cea literară a lui Mircea Dorin
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de probe este repus imediat în libertate. După ce s-au fabricat probele este arestat a doua oară la 17 Septembrie 1951 și întemnițat la Uranus, Plevnei, Jilava, Văcărești, etc. Acuzația: crimă împotriva umanității (executarea de partizani sovietici la Bilaevka și Iasca). Procesul a durat peste 3 ani, timp în care regimul detenției i-a șubrezit sănătatea. Prin sentința penală nr. 2161 din 20 Septembrie 1954, generalul a fost condamnat la 15 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. Face recurs
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/împreună cu tribul său/ se temeau de apariția scrisului, / acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a mai întors/căteva pagini de secole, / poeții la colțurile piețelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârșitul Poeziei: Nimeni nu mai citește/ o carte/ și internetul ne fură cititorii” , /nevăzând că Poezia/încălțată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
că n-are rost prietenii și leatul copiii-și duc la școală și frații mei mai mici toți luptă să și-i crească doar eu însingurat, ca dărâmat de-o boală mă flutur printre toamne ca-ntr-un ținut de iască mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță ... Citește mai mult POEMUL TOAMNELOR MELEmă răsucesc prin toamna asta ca un vântmai sec ca un sărut de circumstanțăspre o altă toamnă-ncerc să mă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
da-i șî măi mare păcat să omori pă cei de-un sânge cu tine. Ia aminte: or’ce-ar fi, să nu omori români! Uite, ia șî certificatul mieu de naștere, poate ț-o folosî cânva să dovedești că iești român șî nu ungur, bată-i Dumniezău să-i bată de papistaș’, că n-or vrut să-m’ deie șî păntru tinie certificat ca al mieu, că ieu așe voiem - să te cheme ca șî pă minie... După intrarea României
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]