484 matches
-
-l odihnească..., s-a prăpădit de astă iarnă!... zise badea Ivan, uitându-se mirat la vecinul său de casă. Tu nu i-ai spus până acum, mă Mitică?!... În loc de răspuns, Mitică al lui Caloianu plesni din nou caii cu biciul, icnind din fundul rărunchilor: Dii, boalele naibii, diii!... Că parcă nu v-am dat să mâncați ovăz pe ziua de azi!... Deadul Vasile m-a învățat multe cântece..., repetă Culae cu glas liniștit și, potrivindu-și cu băgare de seamă găidulca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care se vedeau alunecând picături de sudoare ca niște lacrimi. Știu că e greu, Bart, articulă femeia consolator. Nu trebuie să-mi spui... Înțeleg și așa. Văd cât îți e de greu, dar trebuie să continuăm. Să continuăm, să continuăm, icni bărbatul cu o revoltă abia stăpânită. De luni întregi, de ani, de mii de ani... tot așa îmi spui. Dumnezeu te-a creat ca să mă torturezi?! Așa va fi mereu?! Am schimbat al treilea tricou și iar sunt transpirat tot
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Lângă el, pe jos, o pușcă lungă. Înainte de a ajunge pe marginea crestei de piatră, bătrânul Maftei strigă în jos, cu voce tare: - Sunt eu, Maftei! Am adus brânza! Maftei se opintea din greu prin zăpadă să iasă din pădure, icnea din rărunchi în timp ce-și potrivea, cu mare prudență, picioarele în treptele săpate natural în peretele de stâncă. Cocoș îl urma îndeaproape. Ajuns lângă foc, se așeză cu mare greutate, gemând ca tot omul bătrân. Nici nu dădu binețe
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
desfăcu de pe umeri desaga și o izbi de pământ, de parcă ar fi fost supărat pe ea. - Iacătă brânza, Gavrilă. - De ce l-ai adus cu tine pe copilandrul ăsta? - întrebă Gavrilă Lung întunecat, arătând cu bărbia către Cocoș. Dar bătrânul doar icnea, așa că Gavrilă Lung repetă întrebarea. - Sunt lupi mulți, frățioare, sunt mulți lupi - răspunse în sfârșit Maftei și i se dezlegă, brusc, limba. Începu să povestească cu multe amănunte, rar, cum i-au sfâșiat lupii noaptea trecută, cea mai frumoasă vacă
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
răspunse Maftei pe tonul cel mai liniștit, și scuipă în foc. Focul sfîrîi cu putere. Aceia se apropiară încet, greoi, fără grabă. Salutară după cuviință. Să dea Domnul o seară bună și liniștită! Și se așezară în cerc, în jurul focului, icnind din greu. Lîngă Gavrilă, Dumitru cel cu pușca, de cealaltă parte a lui Cocoș, mai încolo cei doi din Giurcuța, dincolo bătrânul Maftei, stăpânul gaterului din Tosărat. Erau consăteni Gavrilă și Dumitru, arieșeni. - Ești tu, fratele lui Mitu? - întrebă Gavrilă
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
care se aruncă cu puteri sporite asupra ei. Kalina își simțea membrele paralizate. El îi ridică picioarele și, gâfâind ca după o muncă grea, o pătrunse cu brutalitate. Simțindu-l înăuntrul ei, ea avu câteva frisoane de scârbă și, după ce icni de câteva ori, îi vomă direct în față. Dar el nu ținu cont de asta și așa, murdar pe față, continuă să geamă de plăcere: - O, ce carne ai, ce carne! Tăcu apoi câteva clipe și avu câteva spasme animalice
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
născuse un monstru pe care-l purta pe la bâlciuri pentru bani. Ceea ce nu-l împiedică pe Radu Aldulescu să ofere microdescrieri de unde transpar fibra și febra de artizan: „În duminica aceea orașul părea să bolească scăldat în urdori fierbinți. Tușea, icnea prin falduri de praf grele. Canicula, vipia care-ți lua aerul, focul ăla marele curgând din cer pe blocuri și pe asfaltul înmuiat”. Ar fi de reținut și portretele pline de întorsături neașteptate ale frazei și de asocieri bizare și
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
-i cotrobăie, cum spunea Jean-Pierre Richard, „pivnițele”: „dar ce ochi mai limpede ca al meu vede lumina în sine,/ cu venele ei negre gata să plesnească,/ mai tulbure ca o placentă aruncată la gunoi,/ mai grea ca mercurul când fată icnind,/ și-atunci când o vede, care ochi trebăluiește/ în jurul ei ca în jurul unei căldări de asfalt?/ cu un ochi ca al meu nu vezi lumina luminând,/ în schimb îi vezi alcătuirea bolnavă,/ greutatea mai grea ca a întunericului./ doar prin ochiul
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
de manivelă. Se uită, însă, cu ochii măriți de groază, cum în spatele parbrizului spart încep să joace niște umbre și nu erau doar năluci, câtă vreme se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea din interior la portiera mașinii. - Văleu, Doamne! icni Iadeș. S-au întors rușii! Își întoarse capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, pus în fața moroilor cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
Simțindu-se apărați de caroseria mașinii, Iadeș și Chisăliță apucară de bară și traseră în partea cealaltă. De data asta, proptită și dintr-o parte și din cealaltă, capota nu se urni, dar nici nu se mai zgâlțâi. Cei doi icniră de-aici, celălalt, din partea opusă, mârâind ca un dulău sufocat de lațul prea scurt, până când lama cuțitului lui Pârnaie țâșni din mâner, făcând un semicerc larg și tăind aerul în fâșii. Rămaseră nemișcați, atât capota, care oricum părea să nu
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
puțini vor fi și cei dispuși să-și ia măcar timp de gindire. Diseară e un nou talk-show, gloata trebuie hrănita. E flaminda să-și dea cu presupusul, e lihnita să tragă concluzii, abia așteaptă să acuze. Ciuvică salivează, Gâdea icnește sentințe, Abraham pozează unsuros în avocatul încrezător și profesionist. Gata, masa e pusă, luați o porție serioasă de manipulare și rigiiti voioși la finalul festinului care v-a hrănit pofta de răzbunare! E an electoral, Traian Băsescu știe ce înseamnă
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Tapalagă, Turcescu și Sorina Matei, reacții dure by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29295_a_30620]
-
albastră în vis iar pe mare cît vezi cu ochii sînt numai pești argintii obsceni cu burta albă în sus - nimeni nimic plumbul s-a lăsat în tălpi nimeni nimic Împotriva dorinței ceva s-a sfîrșit și-și dă duhul icnind Nebulos ceva nou se-ncheagă scîncind Pe mine cineva mă încreastă cu securea ca pădurarul copacii și-ncearcă să mă prindă ca pe-un cal mîna mea mă descăpățînează seară de seară la intrarea în somn pumnul cu mănușă de
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
in nostra (zic nuostra) scuola non si puo piu vivere, mi ha dato un quatro per la Matematica..." Somma Lombardo... o fată blondă cu trei valize uriașe a urcat și nimeni n-a mișcat s-o ajute. Ea nici măcar nu icnea, le trăgea pe scară fără să gâfâie. Și le urca în trei timpi, ridică, așează pe cap, cu o mișcare elastică, fermă și grațioasă le azvârlea în plasă. Și-a plătit biletul în tren - genial, o să mă tot mir de
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
eu fiind în alergare... vă imaginați puțin senzația? Am știut că în loc de dormitor, trebuie să ajung mai repede la toaletă pentru că... pentru că. Până să mă duc acolo, firește că m-am aplecat spre piciorul cu pricina să mi-l masez, icnind din rărunchi. Dumnealui, ghidandu-se după zgomot, se apleacă să mă caute la nivelul solului, moment în care eu, împinsă de nevoie, dau să mă ridic... Și simt că dau cu ceafa în ceva tare, care începe să urle; era
Sex în vremuri comuniste by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18890_a_20215]
-
am mai fost la fel Gina: Am ajuns la o cabană pe munte seară, târziu și lihnita. Știu că am mâncat cu poftă..pui cu usturoi...mult usturoi. Dimineață ieșiseră oamenii în fața cabanei, să vadă răsăritul. Eu eram demult afară, icnind. Din când în când, măi ridicăm capul, să văd și eu răsăritul, apoi îmi vedeam de icnitul meu. Câteva ore mai tarziu, la coborâre, am mâncat niște zmeura, să am și eu ceva în stomac. N-a rezistat nici asta
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
din cauza că sunt ocupate. Stă la coadă, drapata în negru, ca în reclamă anti Roșia Montană. În fața ei, mai e o țipă. Țipă tropăie discret, pe loc, cum faci când te piși pe tine. Maia tropăie și ea, dar dramatic. Icnește, se strâmba, suferă. Țipă din fața ei observa și se îngrijorează. ȚIPĂ: Sunteți OK? MAIA (dramatic): Nu. Sunt Maia Morgenstern. ȚIPĂ: Și... sunteți OK? Adică... vreau să spun... vă simțiți bine? MAIA: Nu. ȚIPĂ: Atunci... va simți rău? MAIA: Nu. ȚIPĂ
Maia la toaleta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19079_a_20404]
-
să nu vomite. TATA Ultima oară când a vomitat, am crezut că o să ne pierdem mintisoarele. MAMA După ce-a scos din el toată mâncarea, cartofiori prăjiți cu snitelut, o savarinuta, două portocale și ce mai mâncase el, a mai icnit o dată tare și... ce credeti c-a dat afară? Gazdele ridică din umeri siderate. TATA O mașinuță. MAMA (amuzata) Înghițise o mașinuță mică, verde. Amândoi părinții râd, gazdele nu prea gusta glumă. DOMNUL GAZDĂ (către Doamna Gazdă) Ia dragă, cașcavalul
Părinții, supica și cașcavalul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19104_a_20429]
-
Acasa > Versuri > Visare > SALTUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul peron pe care-n neorânduială zac șifonate răvășite după ultima călătorie bagajele toate burdușite
SALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383832_a_385161]
-
partea mea. ******************************* Câteva pahare de alcool, nici el nu mai știa câte, i-au pus capac. Nu numai lui, firește. Se trezi în camera de hotel (Dumnezeule, cât de tare îl durea capul !), gol în pat, cu ... Mădălina asupra lui, icnind (nu el, firește, de ea e vorba), răscolindu-și părul negru pe spate, combinând existența lui sexuală cu gerunziul vaginului ei, umectat și plin cu falusul lui, ponderat (nici mare, cum și-ar dori unele, dar nici pitic cum s-
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
ochi. Stătea ca o sperietoare, cu mâinile vârâte în cojoc. Mi-am zis că, dacă am omorât eu atâția zmei și balauri, n-o să omor și monstrul acesta? Am ridicat bățul cu amândouă mâinile și am grăbit pasul spre ea, icnind. Fatală mișcare. Namila s-a năpustit asupra mea și mi-a dat o labă în căciulă de mi-a tuflit-o până la gură. Încă o labă după ceafă și m-a trântit în noroi, cu fața în jos. Apoi s-
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Dacă sunteți bărbați și nu paparude, rogu-vă nu mă lăsați aici! Dar n-avem decât trei cai! - spuse Barzovie-Vodă. — Ia ad-o-ncoace la moșul, s-o drămăluiască! - spuse spătarul. Dintr-o săritură pe cal, Cosette fu în brațele spătarului. Calul icni scurt, clătinând din cap; Broanteș se cațără și el pe iapa lui. Stai bine, drăguță? - întrebă spătarul — îhî - făcu Cosette, domolită. — Atunci, spre Moldova! - spuse spătarul, dând bice tustrei cailor. Episodul 71 IASSY ET SES HABITANTS VĂ LEATO ȘAPTE MII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe care o adunaseră în cursul acelor năcăjite zile de când umblau să fie repuși în drepturi. Cu osebire Barzovie-Vodă, ca un om căruia fosta domnie nu-i sporise numai cutele necazului pe frunte, ci și inelele de osânză în jurul mijlocului, icnea din toți rărunchii, blestemând în gând bătălia de la Kulikovo (1380î unde tătarii, în loc să se alieze cu rușii spre a-i bate mai târziu pe turci, au fost înfrânți de cneazul Dimitri, siliți fiind astfel să se alieze cu otomanii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a curților boierești. Urzicile, ștevia, loboda ajunseseră la prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă, își mânca o labă. Hangița Firuța, care ținea hanul din locul numit „La crucea lui Sas”, fu trezită în puterea nopții de înspăimântătoare lovituri în ușa cămării unde-și ținea ultimele provizii de vin și mâncare. Fiind singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unor organe străine cu care intri fără voia ta Într-o conexiune grețos de intimă. Între ficatul domnului cu ochelari și vezica doamnei blonde se Înfiripă dialoguri timide. De sub cearșafurile ștampilate cu numărul de inventar și inițialele spitalului, sfincterele pacienților icnesc și se cheamă. Dincolo, de după draperia de doc, În atmosfera de cafea proaspăt rîșnită, cîteva voci: „Te Învăț eu cum se curăță burta.“ „Și gîtlejurile?“ „Sigur, și beregățile. SÎnt excelente. Le ții o noapte În oțet și nu mai au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]