772 matches
-
bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografica a cercetărilor D. Mândru și A. Dobjanschi. Mai este renumită și pentru tripticul păstrat
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
timp. Iată tablourile sale - adevărate epure ale istoriei artei ori „muzee portabile”, à la Duchamp -, luând forma unor caroiaje ce amintesc de picturile lui Mondrian, saturate nu de culori pure, ca-n pânzele olandezului, ci de realități identificabile unor „nuclee iconografice”. Privindu-le, simți cum în cuprinsul lor istoria artei pulsează aidoma unui organism viu. Privirea ce străbate suprafețele pictate, caroiate, recunoaște - ca pe niște bune cunoștințe ori vechi prieteni - pe Luther, cel pictat de Cranach, ori pe Rafael, care s-
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
sau , pronunțat "Cinamasta", numită și Chinnamastika sau Prachanda Chandika, este una din cele 10 (Puteri Cosmice), cele 10 zeițe ale Tantrei, și unul din chipurile teribile ale Zeiței(), Mama Divină în Hinduism. Chinamasta poate fi ușor identificată după reprezentarea sa iconografică teribilă. Zeiță care se autodecapitează ține într-o mână propriul cap retezat și un în cealaltă. Trei țâșnesc din gâtul ei sângerând și sunt consumate, unul de către capul ei decapitat, celelate de către cele două servitoare ale sale. Chinamasta este deobicei
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
Creștine; și a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărțirii Istoriei Bisericii Creștine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărțit și planul arhitectonic al noii biserici. Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenționează să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinților și martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii și din Sfânta Tradiție
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
UNESCO, fiind considerat „unul dintre exemplele cele mai remarcabile ale apogeului expresiei artistice baroce din Europa Centrală”. Potrivit evaluării ICOMOS a acestui patrimoniu, „ridicarea de coloane mariane (ale ciumei) în piețele orașelor este un fenomen post-Tridentin exclusiv baroc”. Baza sa iconografică provine din Cartea Apocalipsei. Se presupune că modelul său de bază este coloana din Piazza Santa Maria Maggiore din Roma, ce datează din 1614. Acest monument a reprezentat pentru orașul Olomouc rezultatul unei munci a mai multor artiști și meșteri
Coloana Sfintei Treimi din Olomouc () [Corola-website/Science/336203_a_337532]
-
The Wind and the Lion) și la scenariul filmului "Apocalipsul acum" (Apocalypse Now), și nu a putut să-și asume obligația. Astfel, ajungând să regizeze el însuși pelicula, pentru a fi cât mai fidel epocii, Leone a folosit ca referință iconografică tablourile semnate de mai mulți pictori: Reginald Marsh, Edward Hopper și Norman Rockwell, precum și fotografiile lui Jacob Riis (pentru scenele din 1922). De asemenea celebrul roman al lui F. Scott Fitzgerald ""Marele Gatsby"" a influențat caracterizarea lui Noodles (sau cel
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
de altfel și cea a turnului, au fost îmbrăcate în perioada interbelică cu tablă zincată. Bolta navei, iconostasul și partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura inițială, în multe locuri însă fiind rău degradată. Prin calitate, stil, scheme iconografice, pictura de la Groși trădează școala lui Ștefan Tenețchi, unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici din Banat.
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
bisericii, astfel că urmele vechiului decor pictural au dispărut. Din cauza degradării, și cea de a doua zugrăvire a fost supusă unei repictări, intervenție sesizabilă astăzi la nivelul pronaosului. Fără a se ține seama de valoarea artistică inestimabilă a vechilor scene iconografice de pe tâmpla de zid a lăcașului, o acțiune neautorizată de restaurare urmată de afumarea intenționată a noului strat de zugrăveală, a dus, în urmă cu câteva decenii, la compromiterea definitivă a picturii iconostasului. Totuși din veșmântul pictural al secolului al
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
(n. ? − d. ?) a fost un pictor de biserici din secolul al XVI-lea. Este cunoscut în special pentru contribuțiile sale la realizarea frescelor de la mănăstirile Curtea de Argeș și Dealu. Zugrăvirea bisericii s-a terminat în decembrie 1526, dar programul iconografic al zugravului Dobromir, în prezent poate fi doar aproximat. În 1860, pictorul Gheorghe Tattarescu a realizat câteva desene și schițe la Curtea de Argeș reunite în "Albumul național", care pe lângă imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare, copiază tablourile votive din interiorul bisericii
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
s-a sfințit de mâna Prea Sfințitului Mitropolit Chir Teoctist”". A fost destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei și a fost pictată, atât la interior cât și la exterior, între anii 1532-1534, în timpul domniei lui Petru Rareș, programul iconografic fiind caracteristic monumentelor realizate în această perioadă. În 1579 mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat exonartexul (pridvorul). În anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iași, dar cu toate acestea scaunul mitropolitan a rămas
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent sub conducerea a maicii starețe Siluana. Mânăstirea
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se păstează este pictura bisericii de lemn din Chieșd dar se presupune că aceștia au zugrăvit și bisericile de lemn din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Lungă să domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
în mână ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), și alții. De remarcat că pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în măiestria lui, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul fondatorului, acela al „milei creștine” (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsă). Într-un document al epocii, Mihai Cantacuzino consemna: "Iubește și miluiește pe aproapele tău, cercetează pe cel bolnav și sărac și adăpostește în casa ta pe cel oropsit". De remarcat și faptul că el
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
fost asimilat Pavel în rândul apostolilor; probabil datorită neobositei sale activități de organizare desfășurate în comunitățile creștine primare. Din Faptele Apostolilor (18,3) reiese că el își câștiga existența confecționând corturi, motiv pentru care sfoara este prezentă printre atributele sale iconografice, așa cum sunt și coșul (amintind de fuga lui din Damasc) și sabia (amintind de moartea sa de martir). Reformatorii secolului al XVI-lea au văzut în Pavel opozantul lui Petru, venerat de catolici. Această preferință a avut urmări destul de însemnate
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
episod păstrat în arta creștină, în care Saul apare ca persecutor al creștinilor este, bineînțeles, scena lapidării protomartirului Ștefan (cf. Fap 7, 58-60). Convertirea lui Saul pe drumul Damascului este - cum, de altfel, e și normal - obiectul a nenumărate reprezentări iconografice, care, însă, pot fi împărțite în două categorii, în funcție de tradiția exegetică urmată: Prima tradiție, și cea mai veche, îl prezintă pa Saul lovit sau învăluit de un halou de lumină, ceea ce spune că Isus cel înviat i se revelează. Din
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care au fost emise. Mai mult decât orice alt obiect arheologic moneda reușește să adune atât un mesaj scris (așa cum este cazul în general) prin legenda sa, cât și unul iconografic - prin reprezentările figurale - și respectiv metrologic - prin dimensiuni și greutate. Chiar și atunci când monedele nu sunt propriu-zis datate, toate aceste informații permit o încadrare precisă în timp, mai ales atunci când se face corelarea cu informații istorice provenite din alte surse
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere, cel mai elocvent exemplu de narare a programului iconografic specific lăcașurilor de cult ortodoxe cu ajutorul acestor producții artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
seriere logică a metopelor ce rezumă în genere, pe hemiciclul sudic, mulțimea scenelor Columnei dedicate celui de-al doilea război, în vreme ce scenele specifice hemiciclului nordic nu se regăsesc pe jumătatea inferioară a fusului acesteia (înfățișând primul război). Demonstram că programele iconografice ale Monumentului și Columnei au fost realizate de un artist din Orientul grecesc (Asia Mică sau Siria) care și-a pus semnătura plastică pe operele sale. Primul merlon de la Adamclisi reprezintă un captiv legat de un curmal, redat fiind și
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
roman în România", Cartea prezintă 102 portrete romane sau de epocă romană, în ronde-bosse, descoperite fie pe teritoriul României, fie în afara hotarelor ei și intrate în colecțiile publice românești ca dar al foștilor lor deținători. 38 de portrete sunt identificări iconografice, restul de 68, anonime, sunt discutate în ultimul capitol dedicat Portretisticii provinciale. Catalogul de la sfârșitul volumului este menit să facă legătura între ilustrație, piesele identificate sau anonime, paginile unde sunt ele comentate, precum și datele lor individuale (material, locul descoperirii, locul
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
pună sub ocrotirea ei și creștinii acestor meleaguri. Pictura bisericii din Poienile Izei, executată în 1794 de către un zugrav localnic, este realizată într-un stil eclectic, în care se combină reminiscențe tradiționale cu elemente inovatoare ce aparțin limbajului epocii. Programul iconografic este, în linii generale, cel caracteristic bisericilor maramureșene. Pictura a fost realizată între anii 1793-1794, după cum rezultă din pisanie (pe poalele bolții în naos, de la sud, pe vest și apoi la nord): „Această sfântă besărică s-au început a să
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
pe bucăți de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic. Este citorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1765), cea de la Berbești( 1769) și din biserica de la Desești(1780). Inscripția de pe iconostasul de la Desești nu conține numele pictorului, dar prin analogie stilistică cu alte iconostase semnate de către Alexandru Ponehalschi, tâmpla acestei biserici se poate atribui aceluiași pictor. Programul iconografic al tâmplelor se aseamănă, identificându-se totuși câteva deosebiri. Primul registru conține în tâmplele din Călinești-Căieni, Sârbi-Susani, Budești-Susani și Ieud-Deal Răstiginirea în partea mediană, în stânga scena Coborârea de pe cruce, iar în dreapta Punerea în mormânt. Numai în biserica din Desești scena
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
Gheorghe în luptă cu balaurul și figurile sfântului rege Ștefan I al Ungariei și a sfântului Emeric (portretul regelui Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii constituie un arhaism iconografic de obârșie cappadociană. Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziție de mare frumusețe și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]