938 matches
-
protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua sfântului se serbează cu mese bogate și cu daruri. Legenda potrivit căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o invenție târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă ni-l prezintă pe sfânt călare, doborând cu sulița un balaur, poate simbolic.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
tematica și cu schemele compoziționale consacrate. Dar arta sa nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi temele creștinismului răsăritean care se regăsesc în majoritatea lucrărilor, pentru că dincolo de fascinația pe care o exercită asupra sa iconografia consacrată, mai există și un alt motiv al interesului pentru această zonă stilistică și morală; anume tehnica și materialele. Folosind exclusiv materiale prețioase și vechi - de la mătase la catifele și la plușuri, de la dantele și broderii la firul de aur
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]
-
și de a-și asuma creația ca pe o formă particulară de sacerdoțiu, îl plasează pe Dorel Zaica într-un spațiu neexplorat al artei noastre de astăzi. El refuză orice retorică eclezială previzibilă, nu comentează motive și nici nu exploatează iconografii mai mult sau mai puțin canonice, ci scrutează, mai degrabă cu privirea lăuntrică, zările luminoase ale construcției de sine pe care omul o posedă în mod legitim, dar a cărei conștiință riscă să o piardă, dacă nu cumva a și
Dorel Zaica, între materie și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7325_a_8650]
-
amendabile și fără concesii evidente.. Cel de-al treilea segment reprezintă, într-un anumit fel, o atitudine artistică alternativă, dar alternativă nu atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primul rînd, dar și de mișcarea mai amplă, de natură spiritualistă, alcătuită preponderent din artiștii care au
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească - într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu pentru ridicarea particularului la rang de principiu. După cum, în aceeași perspectivă, el demontează subtil
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
al revistei orădene, dispărut la 24 februarie anul acesta (născut la 21 mai 1943); prima jumătate a numărului cuprinde articole și studii despre Eminescu, unele interesante și utile, îndeosebi acelea care tratează aspecte precise legate de opera poetului (Eminescu în iconografia românească sau în medalii), altele, multe (prea multe!), ilustrând stilul encomiastic și prejudecățile didactice de care Eminescu nu a fost, vai, niciodată cruțat, festin de locuri comune („Originalitatea operei eminesciene, scrie neobositul iconodul Al. Florin Țene, constă într-o știință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6221_a_7546]
-
a constituit în timp. Imaginea- Interfață între Aici și Dincolo O.O. Deși în picturi sunt chipuri laice, ele pot fi simțite ca extensie a icoanelor, în asemănare cu un prototip iconografic. P.Ș. Asemănarea cu icoanele nu se realizează prin iconografie, ci prin reprezentare. Chipurile sînt așezate în acea încremenire atemporală, cu care ne-au obișnuit icoana și imaginea de tip eclezial, din spațiul bizantin. Acolo, imaginea nu este suficientă sieși, ea este un intercesor. Este interfață între lumea noastră și
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
comunice inteligibil. O.O. Teme moderne, simboluri care nu vin din folclor, se supun pe pînză unei maniere aproape etnografice. P.Ș. Sursa etnografică este o constantă în pictura lui Ilie Boca. Etnografismul acesta nu este o problema legată strict de iconografie, ci, mai mult, o problemă de stilistică, de tratare. Chiar dacă sînt multe imagini care nu intră în repertoriul de semne cu care ne-au familiarizat pictura populară și toată gama iconografică de tip popular, aceste semne sînt asimilabile prin viziune
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
apela structuri care n-au fost încă puse în convenție. Cît de importantă rămîne ideea ca un tablou să vorbească, totuși, despre ceva? P.Ș. Problema cu reprezentarea convențională sau neconvențională este, pînă la urmă, tot o convenție. Fiindcă nu iconografia o face convențională sau neconvențională, ci felul în care se structurează imaginea, în care este ea realizată. Același lucru, același reper, același motiv, pot fi realizate derizoriu, sau, dimpotrivă, în așa fel încît să nască bănuiala că ele nu fac
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
și de a convinge chiar cu prețul „pierderii identității“. De altfel, trebuie remarcat ca un aspect nu doar de natură artistică și culturală, ci și ca unul de natură socio-politică, faptul că artiștii cu o puternică amprentă locală, cu o iconografie și cu o cromatică ușor de identificat, sînt cei proveniți din zone sensibile, atît din punct de vedere politic, cît și din punct de vedere cultural și religios: țările arabe, africane și, parțial, China, Rusia și Mexic. |n rest, fără ca
Artă și geopolitică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6581_a_7906]
-
Simona Vasilache Mult mai liberă, mai suplă în mișcări, de bună seamă, decât iconografia, literatura nu vede Calvarul și Învierea de două ori la fel. Explicația cred că ține mai curând de citit decât de scris, de actualizarea unor teme fixe prin experiențe umane variabile. E, într-o poezie a lui Goga, scrisă, pesemne
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
versuri în traducerea lui Șerban Foarță. A fost tipărită în 2010 de Editura Art. In interior este descrisă ca o ediție bilingvă, - revăzută și adăugită și se precizează că Șerban Foarță semnează nu numai traducerea, ci și prefața, glosele și iconografia. Prima ediție a apărut în 1988, cea de-a doua în 2002. Așadar, încă o șlefuire, o și mai intimă contopire cu poezia care, nedetronată de nici o alta, continuă să fie cea mai intangibilă și mai singulară dintre reginele liricii
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
și spiritelor morților-strigoi, început la mijlocul lunii noiembrie. Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite și mai răspândite. Numele este format din cuvintele grecești nike - victorie, biruință și laos - popor, om ce face parte dintr-un popor victorios. În iconografie, Moș Nicolae este înfățișat călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar când o scutură, peste pământ cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune :" Iată, a întinerit moș Nicolae". Este bine ca un bulgăre din
Sfântul Nicolae. Ce cadouri NU TREBUIE să dai celor dragi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57721_a_59046]
-
Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1 G. Călinescu - Scrisori și documente. Ediție îngrijită, note și indici de Nicolae Scurtu. Prefață de Al. Piru. București, Editura Minerva, 1979, 310 pagini + 34 pagini cu iconografie. 2 Alcuni missionari ca ttolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925) și Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni (1930). 3 Arhiva. Organul Societății științifice și Literare din Iași. 1889-1916; 19211940. Director A. D. Xenopol. A se
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
prima oară când putem vorbi despre un eveniment conceput de muzeul nostru într-o manieră atât de complexă și sperăm ca acest exercițiu expozițional să deschidă drumuri noi în practica muzeală de la noi. Ca medievaliști, ce semnificație desprindeți voi din iconografia frescelor create cu aproape o jumătate de mileniu în urmă pe aceste meleaguri? Ca aspiranți la acest titlu atât de onorant, suntem datori să spunem că pe parcursul cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
pentru prima oară celebrul fond documentar îngrijit de profesorul Grigore Ionescu. Acest fond arhivistic, considerat până astăzi pierdut, s-a constituit la sfârșitul secolului XIX, de către echipa coordonată de André Lecomte du Noüy, și conține informații esențiale și unice despre iconografia și aspectul originar al bisericii Mănăstirii Argeșului. Avem, așadar, toate motivele să considerăm că publicația care însoțește expoziția va rămâne un volum de referință pentru cercetători, dar credem că el poate fi apreciat și de publicul neavizat care va regăsi
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
să considerăm că publicația care însoțește expoziția va rămâne un volum de referință pentru cercetători, dar credem că el poate fi apreciat și de publicul neavizat care va regăsi în paginile acestui catalog explicații, sperăm noi, prietenoase, ale elementelor de iconografie sau stilistice, care ar putea să pară, la prima vedere, criptice contemporanilor noștri. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce mi-ați împărtășit legat de această expoziție, care pe mine m-a încântat și care sper să încânte, în egală măsură, pe
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
Marin Preda. Cu o postfață de Eugen Simion. București, Editura Albatros, 1998, 380 pagini. [Scrisorile lui Marin Preda sunt publicate în paginile 11-94]. 1 bis Marin Preda - Scrisori către Aurora. [Argument de Aurora Cornu.] București, Editura Albatros, 2001, 152 pagini + iconografie și facsimile. 2 Geo Dumitrescu - Un debut a doua oară cenzurat: „Întoarcerea fiului rătăcit" și Scrisori către Geo Dumitrescu în Timpul n-a mai avut răbdare: Marin Preda. [Cuvânt înainte de Eugen Simion]. București. Cartea Românească, 1981, p. 513-518. 3 „Bucuriile se
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
textului turistic. Editorii au procedat, așadar, la o grupare a paragrafelor informative, sub formă de tabele, ceea ce ușurează considerabil utilizarea textului în scopuri de cercetare, în domenii ca istoria comerțului, a industriei sau demografia. O atenție aparte a fost acordată iconografiei, știută fiind puținătatea resurselor fotografice de care dispunem pentru perioadele mai vechi. Fotografiile originale care au putut fi restaurate au fost refolosite, iar cele care, din cauza calității slabe, n-au mai putut fi salvate au fost înlocuite cu fotografii autentice
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
care dispunem pentru perioadele mai vechi. Fotografiile originale care au putut fi restaurate au fost refolosite, iar cele care, din cauza calității slabe, n-au mai putut fi salvate au fost înlocuite cu fotografii autentice din punct de vedere istoric. Calitatea iconografiei ediției a II-a este remarcabilă, fapt care nu mă îndoiesc că îi va atrage pe cititorii interesați de istoria vieții cotidiene din România. Astfel „restaurată”, ediția se înfățișează ca una cu adevărat critică a vechii monografii, a cărei valoare
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
lui Marin Bucur. 1. Perpessicius - Opere. [Volumul] 1-2. [București], Editura pentru Literatură, 1966-1967, 320 pagini (1) și 467 pagini (2). 2. Victoria Ana Tăușan - Cartea nopților. [București], Editura Albatros, [1977], 68 pagini. 3. Caietele Mihai Eminescu. Studii, articole, note, documente, iconografie și bibliografie prezentate de Marin Bucur. [Volumul] IV. București, Editura Eminescu, 1977, 308 pagini. 4. Mihai Eminescu - Dicționar de rime. Ediție îngrijita de Marin Bucur și Victoria Ana Tăușan. [București] Editură Albatros, [1976], 712 pagini. (Dicționarul Albatros). 5. În ziua
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Predescu - Irina G. Lecca. [Fișă de istorie literară] în Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Colecție Memorialistică); Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud. Cu un cuvânt înainte de Constantin Mihăescu. [București], Fundația Culturală Memoria, [2002], 284 pagini și Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, [București], Fundația Culturală Memoria, [2003], 181 pagini + 11 pagini cu facsimile și iconografie. 2. În acel moment, 1953, Mihai Niculescu colabora asiduu la France Internationale pentru România. Aici îi întâlnește pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care erau redactori de mai multă vreme. În 1956 este invitat de BBC ca realizator de programe
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
prezentului și privesc spre trecut”. La rândul ei, scriitoarea noastră atrage atenția, înainte de Noua Structură și opera lui Marcel Proust, că „trăim într-o perioadă de Renaștere”; „pe cei care o reprezintă mai bine nu-i recunoaștem, iar documentul și iconografia celor care au realizat fresca actualității le nesocotim”. Dumitru Micu găsește asemănări, „sincronie”, pe mai multe paliere, în special pe linia poematicului în proză. De multe ori se pot identifica naratorii celor două scriitoare cu autorii implicați (implied authors, cf.
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]