131,805 matches
-
cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria literară. Ideea acestui premiu îi aparține lui Laurențiu Ulici. El vorbea de un Nobel românesc, care ar fi trebuit să constea într-un cec de o sută de mii de dolari. Nu știu de unde ar fi găsit Laurențiu sponsori serioși pentru a
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
ar fi trebuit să constea într-un cec de o sută de mii de dolari. Nu știu de unde ar fi găsit Laurențiu sponsori serioși pentru a pune anual la bătaie atîția bani pentru un premiu literar. Ceea ce contează e că ideea lui nu s-a pierdut, iar "Ovidius" a devenit, după Llosa, mai ales, un premiu și de palmares, mai consistent decît valoarea sa în bani. Ceea ce, după doar trei ediții, e un succes strategic pentru viitorul acestui premiu. Faptul că
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
el a refuzat să se întoarcă în țară. După moartea lui povestea a continuat, nu a fost, practic, guvern care să nu dorească să-i recupereze osemintele. N-am înțeles niciodată foarte bine pentru ce, mi se pare deosebit de ciudată ideea că, adunând toate osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Daniel Cristea-Enache Bădiliță, encore une fois ntr-un număr trecut din mensualul Idei în dialog, Dan C. Mihăilescu, observator atent al spațiului nostru cultural, întâmpina cu patos schimbarea de orientare de la săptămânalul Adevărul literar și artistic, produsă prin plecarea lui Cristian Tudor Popescu, C. Stănescu, Cristina Modreanu & co. Revista cu pricina îi satisfăcea
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ori sublinia, pe de o parte, locul lor în tabloul general al epocii, iar, pe de alta, inițiative prin care acestea introduc și exersează teme, subiecte, personaje aduse apoi la nivelul capodoperei de marii creatori". Mai exact, calitatea de anticipare, idee urmărită sistematic de N. M., alături de relația clasicism-romantism, de parodic și parodie. Astfel, recitind }iganiada lui I. Budai-Deleanu, în articolul Erudiția veselă (de notat știința titlurilor, mai totdeauna - expresiv-elocvente) ni se atrage atenția asupra întoarcerii în comic a eroicului, a
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
militantă, de direcție culturală, însemnând întâmpinarea adecvată a noului fenomen, definirea lui progresivă, apărarea lui de scepticisme moderate sau de atacuri furibunde și explicațiile date altora în polemici inevitabile dar clarificatoare, comparații și analize. Ceea ce rezultă e un ,roman de idei", numit pe bună dreptate astfel chiar de către Ion Bogdan Lefter. În prefață lămurește foarte bine ,ce este și ce nu este această carte". E o culegere de articole, începând din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un proiectat ,roman de idei" urmează parțial exemplul lui Adrian Marino din studiul Modern, modernism, modernitate (1969), capitol dintr-un dicționar al ideilor literare, însă fără ca mult mai tânărul cercetător să năzuiască spre un caracter erudit și sistematic, care să epuizeze sursele. Adoptă un sens
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un proiectat ,roman de idei" urmează parțial exemplul lui Adrian Marino din studiul Modern, modernism, modernitate (1969), capitol dintr-un dicționar al ideilor literare, însă fără ca mult mai tânărul cercetător să năzuiască spre un caracter erudit și sistematic, care să epuizeze sursele. Adoptă un sens explorator, de inaugurare a unei teme. Criticul este el însuși implicat în descoperirea unei problematici ce-și va
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
detaliată a breșelor făcute de experiment pentru anticiparea postmodernismului (p.94-111) sunt adecvate, necesare și productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea întemeiată la noi de Adrian Marino. Au în comun, de asemenea, militantismul în sensul liberalismului și occidentalizării. Îi despart însă categoric epocile de referință. Adrian Marino e retrospectiv, apelând la raționalismul iluminist și activismul pașoptist (deci la
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
gunoi. Tânărul este... era teolog și filozof și mi-a pus una din întrebările de care acum îmi vine să zâmbesc și care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuții pasionate... De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se strâmbă, se îndoaie, ori chiar se frânge, ca bățul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat și celei morale?... Știți de câtă șiretenie sunt în stare bătrânii, de câte minciuni, în explicațiile lor, ei, considerați posesorii
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
de fasciști și de comuniști. Dificultățile pe care le întîmpină Monica Lovinescu pentru a reintra în posesia casei părintești, chiar și după schimbarea de putere din 1996, în pofida abuzului judiciar evident căruia i-a căzut victimă mama sa, dă o idee despre relativismul sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși beneficiază de serviciile unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica Lovinescu trăiește un coșmar kafkian legat
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
face mamei sale dreptate în posteritate a fost împlinită. În privința crimelor comuniste, Monica Lovinescu observă, laolaltă cu importanți gînditori politici francezi - Alain Besançon, Jean-François Revel, François Furet etc. - cum acestea sînt eludate într-o viață intelectuală franceză dominată încă de ideile de stînga. Mai mult, dreapta se află în situația de a fi continuu culpabilizată, fiind făcută responsabilă a crimele săvîrșite de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Paradoxal, deși comunismul a fost înlăturat de la putere în Europa Centrală
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Altceva însă mă preocupă pe mine. Pe mine mă bate un gând mult mai grav, mult mai primejdios decât faptul de a fi prea trufaș. Trufia, totuși, până la un punct, nici nu prea strică. Asupra mea cade, piezișă, umbra unei idei de-a dreptul îngrijorătoare... Se spune că firea unui astfel de ins moale, în fond, ca o șină de cale ferată la 42 grade C plus, dar care se crede un posibil Cezar, măreț, dur, inflexibil, fără nici cel mai
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
de către Jimi Hendrix. În tot acest timp, Oxy Duma umbă de colo colo și vorbește cu toți despre romanul vieții lui pe care chiar îl termină de scris nu înainte ca Micchi Două-Trei Degete să descopere că Engelbert Jr. furase ideea cu ,umorul ezoteric". ,Secretul" filozofiei lui de Oxy era Marea Glumă a Omenirii: numai că ,Gluma nu are cum să fie transpusă în cuvinte. Marea Glumă a existenței umane nu este un banc, o poveste cu tîlc sau o snoavă
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Buzura, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Cărțile lor apăreau în tiraje de sute de mii de exemplare (niciodată îndestulătoare), erau citite cu nesaț și comentate multă vreme între colegii de muncă sau de școală. Puțini aveau idee cum arată la față acești scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperțile cărților), dar toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne și oase
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
uneori incompatibile, dar care toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat din ascultarea cu atenție a ideilor lor și a modului în care sînt ele argumentate. Sertarul scriitorului român este o carte de interviuri oarecum atipică. Daniel Cristea-Enache și-a trimis în scris întrebările și a primit răspunsurile fără să se vadă, față în față, cu ,interlocutorii
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
formulată astfel nu îi este adresată vreunui admirator necondiționat al lui Mircea Eliade, ci lui... Zigu Ornea. Este clar că Daniel Cristea-Enache face aici ceea ce în politică se numește ,ridicarea mingii la plasă". Fără a fi un mare fan al ideilor politice ale lui Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
pe șagă, surprinzător prin seriozitatea lui lipsită de afectare ori prin stenicul și subtilul lui umor. Și, mai ales, prin forța cu care îmbină rafinamentul intelectual cu un fel de frustețe neaoșă, grație căreia își poate permite să deconecteze o idee înaltă printr-o fină și inocentă cozerie, fără a produce rupturi ori tensiuni primejdioase. Cred că intelectualitatea și bunul- simț s-au echilibrat în el cu fantezia și au iscat împreună muzici în egală măsură stricte, austere (descinse din stăpînirea
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
pro-occidentală. Corupția, lupta pentru putere, viziunile diferite asupra modului în care mediile politice de la Chișinău se raportează la cetățean se regăsesc în articolul cercetătoarei din Republică Moldova. Opinia coordonatorilor este că acest articol ar putea fi interpretat și prin prisma ideilor ce au rezultat din studiile prezentate de Ciascai, Văduva și Iova. În încheierea corpului tematic dedicat acestui număr recomandăm articolul semnat de Alexandru Muraru. Pe parcursul studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile regelui cu puterile Vestice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
des klassischen soziologischen Feldes, das auch zu Forschungszwecken erstellt wurde, innewohnen. Zudem entsteht die Zusammensetzung der Gruppe durch das Zufallsprinzip, wenn auch aus der Gruppe der eingeschriebenen Studierenden. Es șei darauf verwiesen, dass bereits vorhandene Deutschkenntnisse kein Kriterium sind. Die Idee, Theaterspiele als eine Unterrichtsmethode einzusetzen entstand aus vielerlei Gründen: Im (wie auch immer gearteten) Spiel sieht der Historiker Johan Huizinger den Ursprung aller Kultur. Es "steht außerhalb des Prozesses der unmittelbaren Befriedigung von Notwendigkeiten und Begierden, ja es unterbricht diesen
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1 heartland, un fel de inimă comună a celor două continente (Asia și Europa) care să facă posibilă, ulterior, constituirea unei uriașe puteri continentale, capabilă să iasă în oceanul cald2 și să cucerească lumea. Interesant este că o astfel de idee (care nu a lipsit niciodată din spațiul euro-asiatic) nu a unit forțele asiatice și europene în jurul ei, ci le-a menținut într-un areal tensionat, dezbinat și chiar conflictual, fiecare dintre marile puteri din acest uriaș areal euro-asiatic (care au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]