1,179 matches
-
-l găsim, printre oamenii cu un rol deosebit în formarea lui și cărora le e recunoscător, pe Savin Bratu: "În biblioteca lui am descoperit cărți fundamentale, inaccesibile în bibliotecile publice. Imaginea lui ca profesor era radical diferită de aceea a ideologului al cărui rol îl juca în critica literară a epocii, rol de care începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin Bratu în cutremurul din 1977, îi datorează mult admirabilului profesor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un exemplu din reacția lui Nichifor Crainic la
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Pavel Șușară (o continuare a schiței istorice) Împrumutîndu-și ,,ideile" și conceptele din vocabularul sumar al esteticii moscovite, ideologii și constructorii noului sistem politico-economic impun și în România postbelică supremația adjectivelor și modele de comunicare abstracte, desprinse total de orice formă de reprezentare: viața devine nouă, omul devine și el nou, valorile, de orice natură ar fi ele, devin
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
fi un triumf sub Stalin în toate domeniile spiritului. în România, din motive care-mi scapă, termenul circulă la sfîrșitul anilor '40, în pofida faptului că tezele lui A.A. Jdanov, care le dogmatizau la extrem pe cele leniniste, erau știute ideologilor comuniști din 1934 și fuseseră reînnoite în 1946. De ce nu s-a ținut cont de critica făcută proletcultismului, iată o întrebare la care n-am răspuns. Abia în 1951 se declanșează campania, pe care d-na Cordoș o înfățișează pe
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
iată o întrebare la care n-am răspuns. Abia în 1951 se declanșează campania, pe care d-na Cordoș o înfățișează pe larg. Să fi fost naivitățile începutului, împrumutarea fără discernămînt a unor concepte, pînă cînd, cîțiva ani mai tîrziu, ideologii noștri s-au maturizat suficient ca să admită că erau în greșeală? Posibil. Acestea fiind zise, rămîne o problemă de rezolvat și anume cu ce înlocuim cuvîntul. Cel mai adecvat termen de alternativă ar fi realism socialist. Nu știu de ce termenul
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
Ibrăileanu, Blaga - noua generație spiritualistă (Cioran, M. Vulcănescu, Noica), legionarismul de la doctrinari la funeștii militanți, toți, de fapt, au fost preocupați absorbant de această dilemă fundamentală. Și o regăsim, în fond, și în deceniile comuniste de la ridicolii lor conducători, la ideologi și gînditori. Aici, repet, în această dilemă fundamentală, se consumă, de fapt (cu rare excepții, ca, de pildă, amintita carte a lui Mircea Florian sau cărțile de indianistică ale lui Mircea Eliade) zbaterea întregii cugetări românești de aproape două secole
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
cum rămîne albă. Dar pe Z. Ornea nu-l vom putea înlocui. A fost singurul istoric literar, dintre contemporani, pasionat de istoria ideilor (literare, politice), a curentelor și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Curentul literar de la ,,Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
comună, se credea că binele comun face dreptul, odată cu desființarea claselor și cu întocmirea unei societăți gregare, indivizibile, unice, aceasta asigurând dreptatea pe întinsul unei lumi neîmpărțite în interese adverse... Ideea bărbosului, a patriarhului Marx, preluată și adăugită de ceilalți ideologi, șapte-opt secole după ceilalți patru doctori din veacurile XII-XIII pe nume Bulgarus, Martinus, Hugo, Jacobus. Glosatorii venerabili, urmați în secolele XIV-XV, de comentatorii scolastici sub numele Bartoliștilor după cei doi: Bartole și Balde, cărturarii moderni după bezna veacurilor ideologice XII-XIII
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
apropie de sociologul Petre Andrei, devenind conferențiar pe lîngă catedra lui, în 1941, după moartea acestuia, ajunge titularul catedrei. Era, din tinerețe adept al social-democrației și cursurile sale, ținute cu strălucire, dovedesc această apartenență. După al doilea război mondial devine ideologul social-democrației românești și apropiat de Constantin Titel Petrescu, conducătorul partidului, colaborînd la ziarul și revista mișcării. Dar, de prin 1947, situația sa de social-democrat de strictă observanță, refuzînd colaborarea cu P.C.R., îi aduce mari neajunsuri. E arestat în 1948, face
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Uite cum amestecul optim plămădește "monștrii" necesari. * Lăsând la o parte excesele vremii, în volumul Literatura și Revoluția, la pagina 345, Troțki scrie despre Malraux, text reprodus de revista pariziana L'Express, mai demult... Ce este interesant e că preferință ideologului se îndreaptă spre Gide, un reacționar, si nu spre autorul Condiției umane, socializantul, cu vederi excesive sau extremiste, comuniste... André Gide, cunoscut și el, o perioadă, ca simpatizant, devenise un adversar al Uniunii Sovietice după ce culturnicii de la Moscova îl acuzaseră
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
contemporaneitate, inacceptabil și reprobabil, se cuvine să fie cîntărit cu alte unități de măsură prin prisma situării istorice. Îmi displac, în general, nu numai cei care cred că rezolvarea problemelor prezentului nu poate fi găsită decît în trecut, ci și ideologii care țin morțiș să aducă trecutul la Haga, în loc să se răfuiască cu aceia care îl instrumentează inadecvat. Am auzit la un moment dat, fie iarăși în treacăt spus, că una dintre condițiile de a adera la "Mișcarea" condusă de Marian
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
manualele școlare, cu personaje deja celebre și "verificate", nu trebuie pusă numai pe seama expansionismului sovietic, ci și a fragilității structurii de verosimilitate în spațiul românesc. Aceștia vin să completeze echipa de re-socializare, în planul birocrației culturale, fiind prezenți deja cu ideologi ca Nicolae Moraru sau Leonte Răutu. Funcția socializatoare a personajelor literare constituie o cerință explicită și constantă a puterii. De fapt, rolurile atribuite scriitorului și personajelor se confundă adesea în discursul oficial,4) întărind ipoteza că ei sînt, umăr la
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
Tamás de a admite "păcatele tinerețelor" lui Eliade, Cioran sau Noica e supărător - el e perfect justificat și discuția se face și la noi de la un timp - ci convingerea lui că numai Nae Ionescu și emulii săi au existat ca ideologi veritabili și seducători într-o epocă în care, de ce n-am spune-o apăsat, democrația liberală era - totuși - la putere în România (cel puțin pînă în 1938), spre deosebire de Ungaria, Bulgaria și de alte țări central și est-europene pe care fascismul
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
formarea opiniei publice, de crearea mecanismelor societății civile, care înseamnă înainte de toate participare și atitudine." Comparînd mișcările naționaliste și manifestările antisemite din România anilor '30 cu acelea din anii '90, Leon Volovici observă că diferența cea mai frapantă este refuzul ideologilor antisemiți de azi de a fi considerați astfel: "Oare de ce nimeni, nici cei mai radicali antisemiți, nu vor să-și mai asume o astfel de (pe deplin meritată) reputație? Unii dintre ei au în vedere cariere politice și, în consecință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
declanșat Războiul Rece. Cine poate ști? Nu ar fi decît un argument în plus pentru celebra lui teorie conform căreia istoria nu funcționează teleologic, ci este o succesiune arbitrară de evenimente greu de explicat. Legenda spune că Stalin, informat de ideologul-șef Jdanov despre întîlnirea celor doi, o evidentă konspirația, ar fi reacționat violent: Deci călugărița noastră se vede cu spioni străini!" . Cu certitudine știm doar că în 1946, printr-o Rezoluție minuțios pregătită de același Andrei Jdanov, poeta este excomunicată
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
Diplomatul gândește de două ori înainte de a nu spune nimic. • Fiecare doarme cum își așterne și moare singur (M.R.Iacoban). • Drăcii se află în detalii, dar nu numai acolo. Poți să crezi într-o ideie, dar ceva mai puțin în ideologi. Oamenii mediocri dorm cel mai bine... Dacă ai fost mușcat de șarpe, te temi și de o fringhie, dar n-o pomeni în casa spinzuratului. • E un timp al cuprinsului și e un timp al cuprinzatorului.Fii tu amindoua (Zoltan
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
Treia Europă". Preferând vorbăriei sterpe și autoglorifiante munca modestă și continuă, evident că am devenit suspecți și chiar primejdioși! Tonul denunțurilor publice l-a dat, din nefericire, însuși dl. Eugen Simion, în cadrul unui simpozion ținut la Brașov. Pe tonul vechilor ideologi comuniști, europeanul de la Chiojdeanca vitupera contra acestor "europeni de nicăieri" (vorba d-lui Paler!) care s-ar fi pus de-a curmezișul marelui destin continental al României! Gelos cum îl știm, dl. Simion înțelesese exact cum stăteau lucrurile și ce-
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
sînt dintre negativiștii care aruncă peste bord totul. Dar sînt sătul și mă revolt prin toată ființa mea împotriva ordinului cultural care îmi dă pe gît ierarhia oficială: ăsta e poetul numărul unu, ăsta e criticul numărul unu, ăsta e ideologul numărul unu... Ei nu!". Aș observa, totuși, că ierarhiile și clasamentele de valoare sînt, în orice literatură și cultură, de rigoare și practicate peste tot și că n-are dreptate dl. Sorin Antohi cînd apreciază că "ierarhiile literare culturale copie
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Teribilismele lui Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc. Pe Dumitru Țepeneag îl preocupă - și chiar îl obsedează - să readucă în memoria contemporanilor onirismul, curent literar pe care îl consideră important, iar lui să i se recunoască rolul de ideolog al onirismului. În răspunsul pe care îl dă primei întrebări din primul interviu cuprins în carte evocă, bineînțeles, începuturile acestei mișcări literare juvenile: " S-o luăm de la întâlnirea mea cu Dimov. L-am cunoscut în '58... El stătea pe atunci
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
deformată cu desăvârșire. Credeam că o să ajung într-o țară a zăpezilor, însă acum văd că aceasta e un vulcan acoperit de un strat subțire de cenușă, gata-gata să erupă...” Marinetti sosea în vizită la invitația lui Nikolai Kulbin, considerat ideologul principal al futurismului rus, iar presa încerca să pregătească terenul pentru acest eveniment, să inițieze cititorul în specificul său. Astfel, ziarul moscovit „Nov’” („Noutatea”) publica articolul lui P. Kojevnikov, „Futurismul italian (Cu ocazia vizitei lui Marinetti)”, din care reținem: „Conform
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
ultima sa prelegere dânsul a afirmat amar că publicul îi aplaudă nu ideile, ci temperamentul. Era la Conservatorul din Moscova, unde a spus următoarele: «Aplauzele dumneavoastră se referă mai mult la cuvinte, decât la idei. Vă place oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști fără oșteni”. La
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
a afirmat amar că publicul îi aplaudă nu ideile, ci temperamentul. Era la Conservatorul din Moscova, unde a spus următoarele: «Aplauzele dumneavoastră se referă mai mult la cuvinte, decât la idei. Vă place oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști fără oșteni”. La propunerea gazdelor, oaspetele italian
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
din sat. După numai un an, rearestat, a fost ținut în anchetă un an la Brașov pentru presupuse comploturi „țărăniste” pe care le-ar fi pus la cale. Iar în anul 1952 a fost din nou încătușat sub acuzația de „ideolog al mișcării legionare” și purtat prin mai multe colonii de muncă de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Eliberat în anul 1954, grav bolnav, i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Schei din județul Galați. Între timp, familia sa se mutase la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]