257 matches
-
Îl constituie interpretarea iluministă a religiei. credem că un rol cu totul special în reabilitarea studiului științific, profund și autentic, al religiilor lumii l-a avut și Mircea Eliade. Acesta a dezavuat convingător în multe scrieri ale sale limitele acestor ideologizări și vulgarizări aplicate fenomenului religios. În termenii lui Eliade, religia - având drept centru sacrul - nu definește omul într-o etapă sau alta a vieții sale. Nu apare într-un anumit moment istoric pentru ca, mai târziu, să dispară. Religia este con
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
prin organizarea de formațiuni "școlare" de tip militar, ca Șoimii Patriei (pe modelul Hitlerjugend, după cum observa Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China și Coreea de Nord) manifestată prin înăsprirea disciplinei didactice, obligativitatea prezenței, ideologizarea materialelor de învățământ, organizarea pe detașamente (și introducerea orelor de PTAP Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei la liceu, în care elevii sunt învățați să tragă la țintă cu arme adevărate), acordarea de însemne de autoritate (trese, insigne, șnururi), întreținerea "materialului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Maiorescu și Blaga!), regimul din închisorile politice, situația bisericii și a „sectelor”, exilul românesc etc. Impresia statornică, la lectură, este de conformare fidelă la „comandamentele” regimului, concomitentă fiind încercarea de a prezenta un comunism cu față umană. Pătrunderi ale acestei ideologizări se întâlnesc și în celelalte romane. Proces în recurs (1988) intră în rândul dezvăluirilor cu jumătăți de măsură ale crimelor din anii ’50 (istoria unui intelectual ardelean închis pentru „naționalism” etc.), Întâlnire periculoasă (1985) pune problema românilor expatriați (cărora, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Moldova (1971, în limba rusă), și Fire vii trepidante. L.N. Tolstoi în Basarabia (1978, în limba rusă), care au ca obiect de studiu înrâurirea celor doi scriitori asupra literaturii din spațiul basarabean. Marcate de mai multe carențe (supralicitarea influenței rusești, ideologizarea forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
a provincialismului la care regimul comunist condamnase cultura. Toate acestea sunt deziderate pe care R.l. le va urmări constant, chiar dacă pentru împlinirea lor a trebuit să facă unele compromisuri. Odată cu „tezele din iulie” 1971, apar primele semne ale unei noi ideologizări forțate, aceasta luând rapid forma unui cult impus al „epocii de aur” și al dictatorului care o întruchipa. Este intervalul în care se face loc unor poezii pseudopatriotice (paginile intitulate „Poeții cântă patria”), unor editoriale propagandistice, pagini și numere întregi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner sau ale altora. Erau, de exemplu, în cursurile unde se vorbea de Eminescu, trei patru pagini despre opera lui și douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria științelor, lucrurile s-au normalizat mai repede, în filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pericolului reificării discipolului psihanalizei, la fel a conceptelor de bază pe care acesta le-a formulat, fără ca ele să fie potrivite contextului istoric schimbat. Este vorba de conceptele de libido, de instinct al morții, "eu"-l ș.a. Denunță, de asemenea ideologizarea conceptelor freudiene de bază, cum ar fi cel de mitologizare a unor marionete ca personaje într-o piesă a Eros-lui. Recunoaște însemnătatea centrală a sexualității, a dezvoltării acesteia pe timpul vieții individuale, subliniind însemnătatea concilierii realizate între orgasmul sexual genital și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
60-’70 s-a conturat o pedagogie politică a cărei unică vocație s-a dovedit a fi critica demolatoare. Aceasta pare tipul cel mai păgubos de orientare ulterioară a curriculumului. Încă din anii ’70 s-a încercat „postmodernizarea” curriculumului prin ideologizarea sa. Promotorii curentelor și teoriilor curriculare politice au fost în general marxiști și neomarxiști. În SUA, influențele au venit mai ales din Marea Britanie, unde își făcuseră cunoscute ideile utopice teoreticieni precum Bernstein (1977)19, Whitty și Young (1976)20, Willis
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politico-ideologică a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
statului avea să împiedice repetarea acestuia. Această teologizare în definitiv clasică se îmbogățește cu elemente noi, extrase de astă dată din realitatea politică a momentului, printre care exigența securității. Totodată, genocidul începe să fie prezentat teologic ca un mister impenetrabil. Ideologizarea, sacralizarea și consolidarea lecturii teologice merg de acum împreună, justifică politica dusă față de palestinieni și se repercutează asupra manierei în care evreii din diasporă se percep pe ei înșiși. Ca urmare, istoria evreilor iese din istoria globală, și tocmai atunci
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
degrabă utilizarea care i s-a dat în deturnează de la orizontul lui natural. Conștientizarea provocată de genocidul evreiesc putea duce la o responsabilizare universală, ai cărei beneficiari naturali și legitimi ar fi fost toate victimele opresiunilor, persecuțiilor și masacrelor. Or, ideologizarea genocidului și sacralizarea lui au limitat efectul mesajului, fără să împiedice cu nimic banalizarea lui, nici a memoriei lui. Amintirea exterminării este din ce în ce mai mult scoasă în față imediat ce țara se confruntă cu întrebări și dileme grave. În timpul Războiului din Golf
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
religie și identitate pe care această nouă religie civilă aspira să o satisfacă. Exterminarea evreilor a devenit "Holocaust" abia în anii 1970, pentru a deriva apoi spre acea "manie a Holocaustului" semnalată de Jacob Neusner. În același timp, asistam la ideologizarea și recuperarea ei în scopuri politice de către un Israel doritor să-și justifice noile frontiere după Războiul de Șase Zile, mai ales după venirea la putere a partidului Likud în 1977. Totuși nici genocid, nici Holocaust nu sunt încă termeni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ispita majoră a secolului fericirii. Dacă aceasta din urmă te împinge în anonimat, suferința te distinge. Și, din acest unic motiv, ea are încă un viitor îndelungat, la bine și la rău, cu un risc de banalizare direct proporțional cu ideologizarea ei. Pericolul ține de confuzia tot mai mare din ierarhizarea suferințelor, care le aduce în prim-plan pe unele, mai puțin pertinente, și le trimite pe altele, reale, în plan secund. Nu vorbim aici, bineînțeles, de suferințele fizice actuale, pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
verbului a trebui nu există: dacă credincioșii vor să transforme direct acest principiu antropic în probă științifică a faptului că Dumnezeu trebuie să existe și că omul a fost creat de el, se ivește un scurtcicuit provocat de credință, de ideologizare, nu obiectivă, dar slujind anumitor interese. Există însă și cealaltă față a medalie: științele naturale se dovedesc evident incapabile să ofere motivație empirico-matematică pentru o astfel de meta-lege naturală. Nu este necesar să fim kantieni pentru a recunoaște că răspunsul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noțiunii de "tittytainment"alcătuită din alipirea cuvintelor "țâță" (titty) și "distracții" (entertainment)ca fiind amestecul de metode fizice și psihice de control și pacificare letargică a populației frustrate cu ajutorul canalelor media. "Tittytainement" a intrat în limbajul politic ca formă de ideologizare și propagandă, care guvernează globalizarea întreprinsă în scopul consolidării capitalismului. Noua formă de operaționalizare a capitalismului are și alte puncte criticabile, însă ceea ce rămâne consensual blamabil de către societate este indiferența sistemului față de problemele ei. Multinaționalele, în obsesia lor pentru maximizarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
formă de diseminare la nivel global a informațiilor, a cunoașterii și a paradigmelor de explicitare a lumii, este mai puțin atractivă și mai puțin analizată de teoreticieni. Fenomenul este perceput mai mult ca substitut al globalizării economice. Acest tip de ideologizare a globalizării, monocauzal economic proiectează globalizarea culturală sau pe cea civil-socială în subordinea pieței mondiale. Globalizarea culturală s-a realizat simultan și inextricabil cu globalizarea tuturor celorlalte dimensiuni ale societății mondiale. Istoria omenirii este, în fapt, un lung șir de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ca persoană ("persoană juridică"). Dar din punct de vedere etic, este corect să i se pretindă unei abstracții economice să se alinieze la valori moral-sociale? Răspunsurile sunt contradictorii. "Nu", spune Milton Friedman, care acuză noua "etică" de intențiile mascate ale ideologizării comuniste. La fel și Jones și C. M. Parker (2005), care recunosc "cinstit" că nu prea cred în etica afacerii. Pentru noi, și sperăm că și pentru tine în curând, etica afacerii în forma sa prezentă este în cel mai bun
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
memorandistă etc.). Eroii, ca și naratorul, trăiesc febril obsesia memoriei și a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu stringența expresiei (reflex al exercițiului poetic, poate), romanele (mai ales al doilea) datează totuși, din cauza ideologizării ad-hoc, în spiritul naționalismului practicat oficial în anii 1970-1989 (exaltarea dacismului, imaginea deformată a străinului etc.). Două drame istorice într-un act evocă episoade-cheie din activitatea lui Avram Iancu imediat după 1848-1849 (Iancu și Pajura) și din viața lui Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
la rang de aparat politic mondial ideocrația [...] Între sistemele ideologice cu efecte deculturative de mari proporții, două par a fi fost esențiale: iluminismul și comunismul. De asemenea, Radu Florian remarca încă din 1983: Devenind o ideologie, marxismul a suferit influența ideologizarii sale, adică a contaminării unora dintre ideile lui Marx de incidențele pragmatismului și subiectivismului politic. În legătură cu acest aspect al evoluției istorice a marxismului trebuie remarcat că Marx își constituie, în primul rând, opera ca un efort de cunoaștere științifică a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ea este realizarea nevoilor lui». Asimilarea socială a unei teorii, transformarea ei într-un instrument al omogenizării conștiinței și voinței unei clase este proprie comportării sale în ipostaza unei ideologii, termenul fiind luat în accepția sa pozitivă, care nu include ideologizarea, adică denaturarea teoriei. Seducția utopiei comunismului este «analizată» cu măiestrie de Hannah Arendt, în una din cărțile sale: Marea încercare a lui Marx de a rescrie istoria mondială în termenii luptelor de clasă îi fascinase chiar și pe cei care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
culegeri de povestiri: Drumul spre lumină (1950), Nădejdi neîmplinite (1951), Răspântia (1957), Zile de primăvară (1961), Traista cu umbre (1970), Împăcarea (1981), Aureola iubirii (1988). Proza sa este dominată, mai cu seamă în anii ’50, de poncifele epocii, chiar dacă uneori ideologizarea nu e compactă. Cupluri romantice puse în situații-limită, episoade de pe front și momente de scindare a conștiinței sunt aduse în pagină și ca posibile proiecții autobiografice. O bună parte a scrisului său o constituie memorialistica nedisimulată (Din dragoste pentru Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
asta se vede zilnic la Realitatea și Antene. Nicio seară fără Boc sau vreun ministru PDL chemat pe soclu la B1 TV. Vântu, Voiculescu și Patriciu controlează fluxul de informații și idei anti-Băsescu. Familiei Păunescu i-a revenit celălalt rol. Ideologizarea spațiului public nu se manifestă doar în presă. Urmăriți cu atenție disputa dintre Marius Oprea și Vladimir Tismăneanu. Este prelungirea dezbaterii pe tema înregimentării politice a intelectualilor. Noutatea ar fi că nimeni nu mai joacă acum farsa independenței. Cum sună
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
știri: Realitatea TV și Antena 3. Bobby Păunescu, cumpărătorul EVZ și Capital, se declară de centru dreapta, poziționând astfel trustul său, care include B1 TV și VoxNews. Nimic nou, veți spune. Vedem asta zilnic. Nimic nou, poate, dar discuția despre ideologizarea spațiului public lipsește. Ce ar fi de comentat aici? Partidele și mogulii vor controla în totalitate fluxul de informații și, mai ales, aș spera să dirijeze și fluxul de idei. Contează mai puțin prezentul și trecutul, important este cine îl
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]